O listă a arborilor remarcabili pe care, teoretic, mai nimeni nu ar putea să-i pună la pământ. Peste 5.500 de arbori remarcabili au fost listați deja pe pagina www.arboriremarcabili.ro, pagină care are 535 de utilizatori înregistrați. Peste 5.500 de arbori deja identificați care ar trebui protejați prin orice mijloace de la prăbușire ori tăiere.

Aradul nu ocupă un loc important, din păcate, pe harta arborilor remarcabili, poate şi pentru faptul că – aşa cum am arătat – nu există cultură ecologică nici printre arădenii de rând şi nici în zona administrației locale, deşi de mai bine de patru ani municipiul este condus de un silvicultor, primarul Călin Bibarţ.
Potrivit datelor urcate de utilizatori pe acest site, în municipiul Arad au fost identificaţi până acum, de către utilizatorii activi, doar trei arbori remarcabili, cu toate că municipiul are mult mai mulţi, potrivit specialiştilor. Precizăm totodată că arborii remarcabili din Arad au apărut pe listă doar de anul acesta.

(Plopul alb de pe malul Mureşului, probabil cel mai gros arbore din intravilanul Aradului / Foto: www.arboriremarcabili.ro)

Cei trei arbori remarcabili de pe listă

Este vorba de un plop alb, cu o circumferinţă de 690 de cm, situat pe malul Mureşului şi înregistrat pe harta interactivă în 6 martie 2023. Acesta este etichetat pe hartă, la detalii, drept cel mai gros arbore din intravilanul municipiului Arad. Este al 5.765 arbore înregistrat pe www.arboriremarcabili.ro.

(Plopul negru din Cetatea Aradului / Foto: www.arboriremarcabili.ro)

Cel de al doilea arbore remarcabil înregistrat pe platformă, tot la data de 6 martie 2023, este un plop negru, importanţa acestuia fiind dată de dimensiunile sale impresionante. Are 550 de cm circumferinţa trunchiului și, din păcate, o parte din vârf este ruptă. Plopul negru este situat pe malul Mureşului, pe un teren de instrucţie al armatei, de lângă Cetatea Aradului. Este arborele înregistrat pe hartă cu numărul 5.767.

Cel de al treilea arbore remarcabil este tot un plop, alb, cu o circumferinţă de 580 de cm, care este într-o stare bună, conform descrierii. Este situat tot pe malul Mureșului, pe un teren de instrucție al armatei, de lângă Cetatea Aradului. Al 5.766 arbore de pe hartă are și el dimensiuni impresionante și, asemeni celorlalți doi plopi remarcabili din Arad identificați pe harta siteului, nici acesta nu a beneficiat de nicio intervenţie, nici negativă, nici pozitivă.

(Plopul alb din Cetatea Aradului / Foto: www.arboriremarcabili.ro)

Arborii remarcabili din vecini

Alţi câţiva arbori remarcabili au fost identificaţi deja în judeţul Arad, la Pecica, Chişineu Criş, Săvârşin, Pâncota, în zona Moneasa, Hălmagiu etc.
Patru arbori remarcabili au fost notaţi pe hartă şi pentru municipiul Timişoara. Oradea stă mult mai bine la acest capitol, cu peste 20 de arbori remarcabili deja trecuţi pe harta interactivă.

O hartă pentru salvarea arborilor

Despre ce hartă e vorba însă pe portalul www.arboriremarcabili.ro și care a fost rolul ei înainte de apariția legii care protejează acești arbori?
„Această pagină web este dedicată conservării și sustenabilității arborilor bătrâni din România. Ne referim la acești arbori ca remarcabili, din cauza multiplelor funcții sociale și ecologice ale lor. Arbori remarcabili pot fi găsiți peste tot, de la orașe la pășuni, în parcuri și șantiere vechi și păduri. Indiferent de locația lor, acești arbori au mai multe valori culturale, istorice și ecologice, arborii bătrâni fiind structuri cheie în ecosisteme, spre exemplu prin faptul că oferă habitat pentru multe organisme. Credem că sunt soluții pentru a ajuta acești arbori și că se poate evita dispariția lor. Cunoștințele sunt primul pas esențial în aprecierea și conservarea lor. Vă încurajăm să contribuiți la extinderea cunoștințelor noastre colective prin inventarierea acestor arbori și împărtășirea experiențelor voastre legate de arborii remarcabili din România”, se arată pe prima pagină a siteului.

Protecţia habitatelor sălbatice

Tot aici se mai precizează că „De fiecare dată când vedeți un arbore bătrân (neatins sau vătămat, viu sau mort sau chiar și bușteni de după tăiere) vă rugăm să vă gândiți la noi: faceți poze, măsurați circumferința trunchiului arborelui, identificați locația exactă și încărcați-le pe această pagină. Scrieți-ne de ce credeți că arborele este important pentru Dumneavoastră sau oamenii din jurul lui.
Este speranța noastră că prin furnizarea de informații foarte precise despre arborii remarcabili, putem motiva și inspira comunitățile locale să utilizeze acești arbori pentru întărirea coeziunii comunității și a identității locale, protejând în același timp habitate sălbatice de importanță majoră pentru toată Europa.”

(O zonă sălbatică, cu un arbore remarcabil, care ar trebui protejată şi de… intervenţia oamenilor / Foto: www.arboriremarcabili.ro)

Adoptă un arbore

Dar lucrurile nu se opresc aici. Pe portalul arborilor remarcabili ai posibilitatea chiar să adopţi un astfel de copac: „Ești un admirator de arbori bătrâni? Doriți să faceți ceva pentru salvarea lor? Fii membru al comunității noastre prin adoptarea unui arbore bătrân, remarcabil.
Puteți adopta arbori bătrâni și pășuni cu arbori ca utilizator a paginii web precum și ca grup de prieteni sau colegi de muncă. În caz ideal oricine adoptă arborele are grijă de el”, se arată pe portal.
Nu este exclusă desigur nici participarea activă la salvarea arborilor bătrâni prin sprijin financiar pentru activități de conservare sau salvare a lor.

Stejarul măsurat de Regele Charles

Primul arbore remarcabil din România, înregistrat pe platformă, a fost măsurat de Regele Charles al III-lea, pe atunci prințul Charles, în una dintre vizitele sale în România. Se întâmpla în 2015, iar imaginile cu regele Regatului Unit al Marii Britanii au fost difuzate de BBC. Stejarul de aproximativ 250 de ani vechime și o circumferință de aproape 4,2 metri (417 cm) măsurat de prințul de Wales în 2015 în Covasna a marcat debutul înregistrării arborilor remarcabili pe platformă. „Copacul este o parte importantă a pășunii cu arbori. E un copac veteran care merită respect și dragoste”, sună scurta descriere postată de pe ID-ul HRH Prince Charles, potrivit europaliberă.org.

Trebuie punctat aici şi faptul că legea românească menită să protejeze, din acest an, arborii remarcabili din România, cu grosime, vechime sau povești impresionante, a fost inspirată de un proiect româno-britanic lansat în județul Covasna, în urmă cu 8 ani, chiar de Regele Charles.
Iar proiectul a pornit ca inspiraţie de la pagina arboriremarcabili.ro.

O lege pentru arbori, din aprilie 2023

Legea (aici) care protejează, începând cu aprilie 2023, arborii vârstnici din România, a avut însă un parcurs anevoios. Conceput de activişti de mediu, promovat de doi parlamentari USR, proiectul a fost adoptat în octombrie 2021 de Senat, în forma dorită de inițiatori, dar s-a ales cu avizat negativ de la Guvern, după consultarea cu Ministerul Mediului. Principala obiecție a oficialilor de la Mediu viza includerea în proiect și a arborilor remarcabili din pădurile inventariate în fondul forestier național. După ce paragraful a fost eliminat (fapt care face ca arbori remarcabili din păduri să nu fie protejaţi de lege), Camera Deputaților a aprobat Legea privind protecția arborilor remarcabili, în 29 martie 2023, act normativ care a intrat în vigoare în luna aprilie, dar care nu are nici până astăzi normele de aplicare.

Ce sunt arborii remarcabili?

Ce arbori pot fi considerați arbori remarcabili? Arborii care îndeplinesc unul din criteriile legate de vârstă – minimum 160 de ani, grosime – minimum 130 de centimetri sau valoare cultural – istorică. Aceştia nu pot fi tăiați decât în condiții speciale, care țin de degradarea iremediabilă a acestora sau de punerea în pericol a oamenilor, dacă nu există în acest caz soluții de protecție.

(Legea şi autorităţile ar trebui să protejeze toţi aceşti arbori remarcabili / Foto: www.arboriremarcabili.ro)

Arborii puşi la pământ în Arad

Reamintim cititorilor că, în ultima lună, doi arbori vârstnici, şi spunem noi remarcabili, din Arad, printre care poate cel mai vârstnic stejar din Parcul Eminescu, au fost puși la pământ de autorități, fără a avea alte avize decât cele ale unui ocol silvic, având la bază doar un proces-verbal al unei comisii din cadrul Primăriei. Peste 150 de cereri de tăieri de copaci au fost înregistrate la Primăria Arad doar în ultimul an. Primarul Călin Bibarț insistă, ori de câte ori vine vorba de tăieri de copaci, pe faptul că viața și siguranța arădenilor e mult mai importantă decât natura și animalele din municipiu.

Citiţi şi:

* Arădenii vor peste 100 de copaci la pământ

• Au şters urmele „crimei” din Parcul Eminescu

• A mai „căzut” un arbore din Parcul Eminescu

• La moartea unui stejar. Primăria Arad, cu drujba în legi și în Parcul Eminescu

• Primăria justifică tăierea stejarului din Parcul Eminescu: „prezenta stare de putrefacție”

• Cel mai vechi stejar din Parcul Eminescu, pus la pământ. Un angajat al Parcului Natural Lunca Mureşului a tras semnalul de alarmă