Luni, la câteva ore după ce un alt arbore vârstnic a fost pus la pământ în Parcul Eminescu, urmele tăierii au fost de negăsit la locul „crimei”. Spre deosebire de situaţia creată în urmă cu aproape o lună, când trunchiul celui mai vârstnic stejar din parc a putut fi văzut și analizat de specialiști și nu numai mult timp după momentul tăierii lui, iar nemulţumiţii au putut organiza chiar şi un protest lângă „cadavrul” stejarului, ieri, trunchiul arborelui doborât de dimineață a fost repede îndepărtat din peisaj. Muncitorii au stres orice urmă a „crimei”, au urcat copacul în vehicul, au greblat în vecinătatea rădăcinii și au plecat, lăsând parcul, parcă pe furiş, fără încă un copac.

Ca atare, cei care ar fi vrut să își dea cu părerea cu privire la sănătatea copacului pus la pământ de GCA, societate aflată în subordinea Consiliului Local Municipal Arad, analizând secţiunile de trunchi tăiate, nu o vor putea face. Vor putea inspecta doar partea de trunchi din imediata vecinătate a rădăcinii și imaginile din trecut cu arborele, dar fotografii grăitoare asemeni celor făcute la trunchiul celui mai vârstnic stejar din parc, nu vor mai putea imortaliza realitatea de dinainte de luni, 19 iunie 2023, dimineaţa, devreme.

Decizia Primăriei Arad

Până când Primăria Arad ne va pune la dispoziție, în baza solicitării remise de noi ieri, procesul verbal al Comisiei de stabilire a stării de sănătate a arborilor propuși pentru tăiere din cadrul Primăriei Municipiului Arad, care pornind de la rezultatele tomografiei arborelui au hotărât că acesta este bolnav, e periculos pentru arădeni și trebuie eliminat din parc, nu ne rămâne decât să ne încredem în deciziile specialiștilor din cadrul Primăriei Arad. Reamintim cititorilor că o astfel de decizie face ca, pentru tăierea copacului, să nu mai fie necesare avize de la instituţiile abilitate în domeniu. Cu toate acestea, mai mulţi peisagişti din Arad şi Timişoara au declarat public faptul că legea a fost încălcată oricum şi că o serie de avize ar fi fost necesare aici, în Parcul Eminescu, inclusiv de la Ministerul Culturii, dat fiind că vorbim de un parc istoric.
Primăria consideră, însă, pe mai departe, că a respectat toate cerinţele legii în privinţa copacilor tăiaţi.

„Criminalii”, plătiţi de primării

Cum va arăta, însă, Parcul Eminescu după eliminarea copacilor consideraţi bolnavi şi/sau periculoşi de către GCA, după toaletarea celorlalți copaci, de către Rogera, și după implementarea proiectului de modernizare a parcului de către viitoarea firmă câștigătoare a unei viitoare licitații, rămâne de văzut. Mulţi dintre arădenii care ne-au scris sau au comentat public pe acest subiect se tem că soarta parcului a fost pecetluită încă de acum 10 ani, când aici se dorea a fi realizată o parcare publică, şi că acum se trece doar la fapte.

O serie de specialişti peisagişti din ţară spun, în plus, că soarta multor arbori seculari şi nu numai e pecetluită de primăriile din România pentru că firmele care execută toaletările nu au specialişti şi, ca atare, execută doar nişte crime împotriva copacilor.

Printre primăriile criticate aspru de specialişti, în ultima lună, pentru modul în care înţeleg să facă întreţinerea spaţiului verde, se numără Primăria Cluj-Napoca.

Frank Banwell, arborist a declarat, de pildă, pentru Pressone, într-un material amplu privitor la modul în care are loc întreţinerea spaţiilor verzi din Cluj, cu accent pe proiectul de naturalizare a malurilor Şomeşului, faptul că „arborii din fotografii au fost abuzați puternic. Cauza este, foarte simplu, faptul că nicio parte implicată în proiect – politicieni, dezvoltatori și contractanți – nu are cunoștințe minime despre arboricultură. Este o situație specifică pentru România, în care bani publici sunt irosiți, fără a se reuși o împădurire eficientă, așa cum se dorea inițial. Copaci valoroși, care au fost tratați greșit înainte și în timpul plantării, nu vor supraviețui. Arbori existenți, cărora le-au fost afectate rădăcinile, vor muri și trebuie îndepărtați, cu alte costuri aferente”.

Pe lângă lucrările de plantare, în parcurile din Cluj-Napoca au fost efectuate și toaletări ale arborilor bătrâni din zonă. Doar că toaletarea a fost greșită: au rezultat „copaci hăcuiți, tăiați alandala, fără un minimum de respect față de cunoștințele de bază în domeniu”.

Situaţia este asemănătoare, potrivit specialiştilor peisagiști și arboriști arădeni şi timişoreni, și când vine vorba de modul în care firmele contractate de Primăria Arad înțeleg să toaleteze arborii. Potrivit acestora, zone întregi în care s-a intervenit la toaletare, așa cum este cazul copacilor mutilați din Vlaicu și Alfa și a copacilor toaletați din Noul Parc Micălaca (copaci care s-au uscat deja datorită intervențiilor prea radicale și evident greșite), vor avea extrem de mult de suferit și vor înregistra în următorii ani „decese” ale copacilor.

Oameni fără natură

Primăria Arad, în frunte cu edilul local, se apără susținând fie că instituția a decis să-i protejeze pe arădeni chiar și în fața naturii (de parcă o conviețuire sănătoasă a oamenilor ar putea avea loc în absența naturii și a celorlalte viețuitoare), fie că există din partea cetățenilor Aradului sute de cereri de eliminare a copacilor pe care aceștia îi consideră periculoși sau de toaletare a arborilor, cereri care chiar există. Dar despre acestea, într-un material viitor.

Citiţi şi:

A mai „căzut” un arbore din Parcul Eminescu

La moartea unui stejar. Primăria Arad, cu drujba în legi și în Parcul Eminescu

Primăria justifică tăierea stejarului din Parcul Eminescu: „prezenta stare de putrefacție”

Cel mai vechi stejar din Parcul Eminescu, pus la pământ. Un angajat al Parcului Natural Lunca Mureşului a tras semnalul de alarmă

Schimbarea la față a Parcului Eminescu. Putem avea încredere în calitatea saltului de la teorie la practică?