joi, 28 martie, 2024

Special Arad Logo

    Enola Day: Turneul saltimbancilor

    de E. Nola | 4 februarie 2016, 2:44 PM | Opinii | Recomandările editorilor

    12

    Circul ne este pâinea.
    Acesta este marele secret cocoloșit de cei care ajung în frunte.
    Trăind mai mereu în fanteziile proprii și colective, poporul este ușor de ademenit cu cuvinte mari și tari, spuse pe un ton ultimativ de adevăr absolut.
    În astfel de momente poporul uită și de foame. De banii care nu mai vin sau vin mai puțin, de facturile în continuă creștere.
    În zgomotul creat, în strigătele necontenite și stridente ale saltimbancilor, uită de toate, devenind masa prin care trec urletele, mediul perfect în care se pierd lucrurile cu adevărat importante.
    Mediul în care media confiscată se simte ca în sânul lui Avraam.
    Media, presa, pentru cei mai puțin atenți, este internată. Este la reanimare în spitalele conduse de oprești, menținută în viață prin transfuzii, conectată la aparate. Alimentată artificial. În loc de știri primește poante ieftine, în loc de informații i se picură direct în vene cioace și texte pentru proști.
    Ce vrăji a mai făcut nevastă-ta? Cu mine, cu el, cu Borcea?
    Câte cărți a scris Gigi la pușcărie și de ce nu a scris mai multe? Cât de dobitoci sunt norvegienii mai nou pe o scară de la unu la zece? Dar Alina Mungiu ce legături de familie are cu Putin? Au fost ori nu dacii traci iar dacă au fost de ce romanii se fac că plouă?
    Zgomotul acoperă furia, în plin scandal uiți și de oala cu ciorbă.
    Nici prin cap nu-ți trece să te întrebi, dar care-i treaba cu turul doi? De ce au schimbat saltimbancii legea electorală acum un an? Și de ce vor s-o schimbe din nou acum? Între două teste de paternitate cu Borcea și două volume științifice d-ale lui Gigi, nu mai ai nervi să fii atent la cum te fură cu zâmbetul pe buze cei care îți zic că te reprezintă.
    puiLa început ți-au furat doar câteva zile: douășunu-douășdoi, cine a tras în noi? Douășdoi-douăștrei, cine a tras în ei? Pe urmă, în plin scandal, să nu creeze panică, au început să-ți fure câte un pic din ce ai crezut că este al tău: pământuri și pășuni, păduri și râuri. Fabrici și uzine, case și grădini, tot ce se putea transforma în bani. Tot ce se putea transfera în conturi și offshore-uri. Când ridicai ochii îți mai serveau câțiva saltimbanci în presă, câteva scandaluri de acoperit munca băieților din adâncuri, niște nimicuri acolo tocmai bune de aruncat praf în ochii celor mulți definiți ca stupid people de marele păpușar Brucan imediat după spargerea bubei în Decembrie.
    Banii ca banii, asta se fură mereu și peste tot, dar cu speranța ce-au avut? Au furat-o metodic, gram cu gram, dozând jaful șmecherește, să nu se prindă prostul popor – că asta înseamnă, nu, stupid people? – la fiecare alegere, vot, referendum, la orice ocazie ivită să cheme turma la urne să voteze. Să voteze ce?
    La început votau schimbarea, mai pe urmă schimbarea schimbării fără să realizeze că asta înseamnă revenirea de unde au plecat. Să nu se prindă până la urmă, saltimbancii au inventat cuvinte noi. Pe care să le implementeze în creierul mic al stupidului popor. Le-au inventat sensuri noi la cele vechi: cinstea a devenit minciună iar minciuna adevăr. Whatever, cum ar zice Brucan.
    Acum au o mică problemă. Saltimbancii, nu poporul. Poporul e problema. Trebuie cumva introdus într-o ecuație în care toate necunoscutele sunt cunoscute. Se pare că Brucan n-a mers până la capăt. E prost, nimic de zis dar nu de tot. Câteodată se trezește și se comportă ca elefantul în magazinul de porțelanuri. Poporul. Nu e bine!

    Clown-Alley

    Ș-apoi câteodată mai ai nevoie de el. De popor. Să te scoată din rahat, din fundătura unde ți-ai băgat jipanul ideatic.
    Cam asta-i situația acum. Ai crezut că dacă îi bagi într-un tur te vor vota doar pe tine. Era pe vremea când te credeai mare și tare că nu te ducea mintea mai departe. Și uite, acum vin ăialalți și-ți râd în nas. Cu un tur tot ei câștigă. Un tur este pentru leneși și proști. Iar ei de când se știu pe asta se bazează. Pe lene și prostie.
    Ai venit tu să ne spui că ești altfel. Vrei muncă, vrei inteligență, vrei seriozitate și responsabilitate și iată unde ai ajuns. Să cerșești mila celor pe care i-ai făcut proști și leneși.
    Acum vrei două tururi. Că așa e în democrațiile adevărate, ne spui. Dar până acum ce ne spuneai? Unde ți-a fost capul? Mai ai cap? Și ceva în el sau doar conturi în băncile elvețiene?
    Nu crezi că ai ajuns rău de tot? Nu vezi că nu mai putem face diferența?
    Și nu pentru că am fi proști, cum crezi prostește tu și ceilalți, ci pentru că diferența nu există. Ai ajuns ca ei. Ești unul cu ei. Saltimbanc printre saltimbanci, circar printre circari.
    Și ce dacă Brucan a greșit? Și nu mai sunt destui proști să te aleagă în turul întâi? Și nici în turul doi?
    Ce te faci? Ne bagi în turul trei?
    Vezi-vezi! Bagă de seamă: turul trei nu mai e în puterea ta!
    Poporul e așa, ai dreptate: e stupid, leneș, profitor, e chiar așa cum a zis Brucan. Până la un punct. Până când nu-l scoți din sărite. Ai văzut vreodată de ce e în stare un bou lovit de streche? Înțepat de musca boului?
    Măcar atâta ar fi trebuit să înveți din istorie: întotdeauna și oriunde turul trei este organizat exclusiv de popor.
    Da, de ăia pe care, luându-te după un activist de partid etern, îi crezi de o vreme și tu proști iremediabili…

    Urmărește Special Arad și pe Google News, Twitter, LinkedIn și Instagram!

    Distribuie articolul

    Comentarii

    1. Și, din toată povestea asta, tristețea și durerea e că ,,
      Media, presa, pentru cei mai puțin atenți, este internată. Este la reanimare în spitalele conduse de oprești, menținută în viață prin transfuzii, conectată la aparate. Alimentată artificial. În loc de știri primește poante ieftine, în loc de informații i se picură direct în vene cioace și texte pentru proști.,, Cine ar trebui să scrie tace. Subiectele reale sunt ascunse sub preș. Apare în presă numai ce vrea și când vrea SRI sau DNA… Sau vreun procuror care trebuie să-și rezolve vreun dosar cu tam-tam de presă pentru a fi promovat… Sau vreun fost polițist corupt spălat de uitarea și ignoranța concetățenilor…Păcat. Libertatea noastră se termină nu la porțile pușcăriei ci atunci când presei i s-a terminat cerneala. Sau i s-a golit intenționat călimara…

      +1 voturi
      +1
      -1
      • Suntem de acord în ceea ce privește mizeria presei în legătură directă cu calitatea clasei politice și cu starea națiunii.
        Mai nou, observ eu fără să mă mir peste poate, e la modă să se vadă peste tot mâna invizibilă a diferitelor instituții.
        De-a valma de altfel. La loc de cinste DNA și SRI.
        Sunt două probleme aici. Cele două instituții fac parte din structuri – puteri din punct de vedere constituțional – diferite. SRI ține de executiv iar DNA de Justiție. A le amesteca nu e bine, ține mai mult de teoriile conspiraționiste.
        Și nici nu e nevoie de ele. Lucrurile se văd fără conspirații. Printre altele una dintre probleme este tocmai asta: nefuncționarea, parazitarea mafiotă a instituțiilor. Și se știe: democrația autentică se bazează pe instituții sănătoase care reușesc să oprească arbitrariul individual.
        Că SRI face scenarii, e sigur, nu există serviciu secret în lume care să nu facă asta. Important e să știi pentru ce face. Dacă le face în numele interesului național, e ok, dacă in interes particular, e bai.
        DNA bagă corupții în pușcărie. Este, din câte îmi dau seama, cam singura instituție care face ce zice și zice ce face. Ce-i rău în asta?
        A, că nu-i bagă pe toți, că ai impresia că unii scapă și se folosesc de DNA pentru a-și elimina adversarii?
        N-aș crede. Nu sunt atât de idioți să se joace cu focul.
        Știți cum se spune la copii: nu te juca cu focul, că faci pipi pe tine la noapte…

        +2 voturi
        +1
        -1
    2. Atâta timp cât orice structură își urmează interesele firești e lăudabil. Din experiență spun că aceleași structuri aruncă prin intermediul presei numai acele cazuri în care au nevoie de suport pentru a inclina balanța. Or aici intervine problema. Și pentru structuri și pentru presă. În rest sunt întru totul de acord cu ce spuneți/scrieți.

      0 voturi
      +1
      -1
    3. Legenda: Tu=PNL (PDL+PNL), PMP, într-un cuvânt-băsiştii; Ei=PSD, PC, într-un cuvânt-pontiştii; Binom=local DNA+SRI, extern CIA-UE, într-un cuvânt-Oculta; Stupid people=poporul român, de la origini şi până în prezent (cu rare excepţii), într-un cuvânt-prostimea. Media internată=presa audio-video şi internetul, plătite şi parazitate de uneltele forţelor interesate în manipularea Stupid people, într-un cuvânt-propaganda. Circ=starea de lucruri din România, o falsă realitate când de râs, când de plâns, într-un cuvânt-balamuc.

      0 voturi
      +1
      -1
      • Recunosc, e o legendă apropiată foarte de ce este implicit în text.
        Cu o singură observație: o regulă importantă a circului este ușurința cu care realitatea este transformată, identitățile schimbate. Altfel spus, nu există granițe fixe, absolute. Mai ales pentru indivizi, cei care pot trece cu ușurință de la una la alta, devenind din stupid people eu, tu, ei, noi, voi. Șașamaideparte.

        +1 voturi
        +1
        -1
    4. ‘’Care este influenta ascunsa ce actioneaza cu ajutorul presei, in spatele tuturor miscarilor subversive ce ne inconjoara?Exista anumite Puteri aflate in actiune?Sau este o singura putere, un grup care le dirijeaza pe toate celelalte? ’’ – Nesta Webster, Secret Societies and Subversire Movement.

      Rupi din Clanul Haplo-grupul H statea pe prispa casei tragand din pipa.In jur totul parea la locul lui, dar nimic nu se potrivea.Atmosfera amintea de somnul etern.Daca ar trebui sa definim printr-un singur cuvant trasatura dominanta a lumii in care traieste Rupi, unul singur ar fi potrivit: diletantism.Tragand din pipa Rupi se gandi ca o harta nu inseamna teritoriul, apoi merse mai departe si se gandi ca s-a format in sanul tenebrelor celor mai adanci o societate de fiinte noi, care se cunosc fara a se fi vazut vreodata, se inteleg fara sa se fi explicat, isi fac servicii fara prietenie…prietenul lor comun e doar banul.O acoperire e necesara intotdeauna.Mare parte din forta lor sta in disimulare.De aceea se ascund permanent sub numele unor alte entitati.Totusi, lui Rupi i se parea ca multitudinea de fete si voci care se invarteau in mintea lui tindeau sa fie una. Se ridica din scaunul comod, aseza pipa pe marginea mesei si intreba: da’ cine esti tu? Ego sum qui sum! – veni raspunsul.Interesant raspuns, gandi Rupi, apoi se mai gandi ca democratia de tip ‘’dupa ‘89’’ a fost momentul in care spiritul de magie a pus stapanire pe parghiile adevaratului progres si al bunastarii pe care ar fi meritat-o, oarecum indreptatiti, fraierii din Romania.

      +1 voturi
      +1
      -1
      • Deosebită intervenție. Stau și mă gândesc la cel din spatele ei. O fi chiar Rupi?
        Dacă e așa, am pus-o!
        Doamna Webster nu este o oarecare. În contextul teoriilor conspiraționiste este atât de puțin cunoscută pe aici încât pomenirea ei dovedește o stăpânire mult peste obișnuit a acestor teorii.
        Mai mult, intervenția dovedește cunoașterea intimă a mecanismelor teoriei. Frumusețea lor constă, nu-i așa, în faptul că trebuiesc crezute fără a putea fi demonstrate. Firesc, o teorie conspiraționistă demonstrată își dovedește superficialitatea, este dejucată, pierzând puterea conspirației. Conspirația fiind universală, dejucarea ei contrazice atât conspirația cât și universalitatea ei.
        Cutremurător este că o conspirație devoalată are două alternative. Prima să devină o prostie rumegată de diletanți semidocți, a doua: să devină un fenomen care poate fi analizat și prin alte metode decât cele ale teoriilor conspiraționiste.
        De exemplu: un trend economic analizat de știința economică.
        Felicitări haploH, ați pus degetul pe rană!

        0 voturi
        +1
        -1
        • Teoria sociala a conspiratiei … e o consecinta a lipsei de raportare la Dumnezeu, si a intrebarii ce deriva de aici: ,,Cine e in locul lui?’’ – Karl Popper

          Rupi isi reaprinse pipa,gandurile nu-i dadeau pace.I se parea ca are piesele dar nu are schema jocului.Se intreba daca nu cumva cauza noastra e un secret inlauntrul unui secret, secretul a ceva ce ramane invaluit, un secret pe care numai un alt secret il poate explica, e un secret despre un secret care-si afla multumirea intr-un secret.Au trecut 26 de ani de cand asteapta ceva, nici el nu stie ce, dar in conjunctura actuala se gandi ca a scrie o carte ar fi potrivit momentului.Toti scriu acum carti.Cel mai nimerit titlu al cartii lui ar fi: ”Psihologia multimilor in Sahara”, sau poate ”Tehnologia rotii la Tolteci”; oricum nu s-ar prinde nimeni si pe de alta parte sterilitatea lor e atat de infinita incat tine de extaz.Rupi nu este un las si nici nu vrea sa fie las, deoarece el stie ca lasii mor de mai multe ori inainte de a muri.Candva, la o adunare populara, Rupi auzise pe cineva de pe scena spunand: ”Vreau sa aflati toti cei de fata, ca noi, cei de pe acest podium, suntem cu totii de acord, indiferent de ceea ce spunem.” – astfel, in acel moment, pentru Rupi decurse o intrebare iesita din comun: despre ce vorbim aici?

          0 voturi
          +1
          -1
          • Sunt impresionat.
            Acum, dacă veni vorba de Doamna Webster, the Old Karl Raimund e pe invers. În timp ce Doamna încearcă să demonstreze că în spatele revoluțiilor stă oculta iluministă, Sir Popper încearcă același lucru pentru tradiție, susținând că dușmanii societății deschise – cea care emerge din iluminări raționale ce dau câteodată din greșeală în revoluții – sunt adevărații cabaliști ai spiritului de genul lui Platon sau Hegel.
            Se vede că din această dilemă nu putem ieși: chiar, despre ce vorbim noi aici?

            0 voturi
            +1
            -1
    5. Întorc complimentul – sistemul, se pare, nu lasă loc de mai multe răspunsuri -, e ușor dacă ai cu cine.
      Asta a fost pentru interlocutor.
      E și mai ușor dacă ai cu cine și ai și unde.
      Asta pentru Lucian.
      Desigur, povestea merge mai departe: ar mai fi și timpul și mijlocul.
      Aici nu e cazul: sunt amândouă.
      Asta a fost și pentru interlocutor și pentru Lucian.

      0 voturi
      +1
      -1

    Lasa un raspuns pentru A.Rădeanu

    0 + 5 =

    Redacția Special Arad își rezervă dreptul de a selecta și a modera comentariile în funcție de relevanța lor față de subiect. Comentariile care nu fac referire la subiectul prezentat nu vor fi aprobate. De asemenea, răspunderea juridică aparține autorului comentariului.