Recunosc, fără să îmi fac din asta vreun merit, că textul pe care îl citiți este unul la derută.
Mai exact unul așa de vacanță, de mijloc de august, la peste treizeci de grade dimineața. De amiază mai bine nu vorbim, este și asta o tactică: să nu vorbești de lucrurile care te dor sau te așează într-o lumină nefavorabilă.

Dar ca să nu vă arunc de la început în confuzie, o precizare pentru cei trecuți mai de mult de vârsta adolescenței: vacanța din titlu nu se referă la trupa de umor și miștocăreală care și-a început cariera pe la mijlocul anilor nouăzeci și l-a dat lumii pe marele Mugur Mihăiescu. Pe cel care, în sfîrșit, a reușit și poanta vieții sale: va candida la Olt la Consiliul Județean, reprezentând partidul, pe moment, cel mai umoristic din țară: AUR.

Nu, va fi vorba pe aici de vacanță pe bune, chiar dacă nițel mai altfel. Cel puțin pentru cei trecuți bine de vârsta adolescenței, pentru cei care își mai aduc aminte de vremurile când lumea nu era, nu se reducea la un ecran ținut în mână sau pe genunchi.

Și cum spuneam la început, pentru cei care nu s-au născut cu portabilul în mână, ce se întâmplă mai nou pe virtual poate să pară un banc prost, unul gen Vacanța Mare, asta ca să nu pomenim de meme-urile cu George Simion. E vorba de un grup de oameni din ce în ce mai puțini, cei care au mai văzut, auzit, mirosit și lumea așa cum este ea, nu așa cum se vede în pozele și videourile de pe FB.

Și nu este vorba doar de cei superdotați și cu pretenții, precum celebrul Umberto Eco – știți cel cu Numele Trandafirului – cel care a zis cu mult înainte de trecerea sa în neființă din 2016 că deja televiziunea a reușit să îl promoveze pe prostul satului drept înțeleptul care le știe pe toate, fenomen dus mai departe de rețelele de socializare, FB-ul înainte de toate și de toți, unde imbecilitatea devine norma principală a manifestării.

O normă care devine atotputernică tocmai în perioade de vacanță.

Fie că e vorba de cele de iarnă, din jurul sărbătorilor de proveniență religioasă, fie vara, atunci când vacanța cea mare de vară pune stăpânire pe sentimentele, gândurile și fanteziile tuturor care trăiesc pe FB. Și care se duc în vacanță mai mult ca să aibă astfel ocazia să arate lumii cât de bine o duc ei și cât de fericiți pot fi.

Excepția este dată de cei care tratează treaba cu umor. Și mai ales cu forma superioară a umorului dintotdeauna: autoironia. Fac această precizare pentru a nu fi admonestat – chiar dacă voi fi, desigur – ca un boșorog peste care a trecut vremea și care, din această cauză, nu mai știe să judece lucrurile la adevărata lor valoare. Și pentru că avem exemple destule și de acest gen, chiar aici la Arad, Dani Dascălu fiind unul dintre cele mai cunoscute.

Și uite așa, pe nesimțite, cum e bine în vacanță, am ajuns la esența problemei. Site-urile de socializare, ca orice instrument, de altfel, pot fi folosite și inteligent. E vechea poveste: depinde cine și de ce. Deocamdată, fiind la început și fiind și astfel conceput, FB-ul mustește de exhibiționism de joasă speță. Nu este deloc întâmplător că, pe aici pe la noi, dar nu numai, este folosit cu predilecție de politicieni. Mai ales cei din provincie, cei care consideră că prezența lor pe FB poate fi decisivă pentru cariera lor.

Așa că, vacanță ori nu, nu scapă ocazia unei postări zilnice, fie că e vorba de o întâlnire fără nicio importanță, fie de o sărbătoare de orice natură – dacă e religioasă e cu atât mai bine, fiindcă, zice politicianul: prinde și mai tare la popor -, fie doar un eveniment de familie.

De altfel, ca și cu vacanța, asta este problema și cu evenimentele de familie exhibate pe site-urile de socializare. Intimitatea, acea stare necesară pentru orice om, inclusiv pentru a sta de vorbă cu sine însuși, dispare. Totul, chiar și minutele petrecute pe WC, devine public, nivelul discursului coboară în derizoriu și vulgar în numele unui umor care până nu de mult a fost acceptat doar dacă niște amici buni erau în stare avansată de ebrietate.

Beți, adică, de alcool și nu de sentimentul puterii lor asumate în necunoștință de cauză, de a influența, convinge sau distra. Pe FB lipsește feed-backul; link-urile sau comentariile nereușind să înlocuiască reacția spontană din interacțiunea concretă dintre oameni. Ajunge să te uiți la miile de like-uri și urări care curg la postarea unui om important care își sărbătorește astfel ziua onomastică, pentru a realiza că acest spațiu așa zis virtual favorizează ipocrizia și minciuna, ostentația și în cele din urmă impostura.

Încă odată: sunt, desigur, și excepții, numai că avalanșa de fals și imbecil care năpădește FB-ul face imposibilă, pentru cei mulți și ahtiați pentru distracție ieftină și ușoară, detectarea și aprecierea acestor conținuturi, oricum în minoritate flagrantă.

Așa că în cele din urmă, având în vedere că suntem cu toții în vacanță, iar o postare de efect trebuie să fie scurtă, cu poze multe și cu zâmbete galeșe, închei aici, urându-vă tuturor distracție plăcută, indiferent dacă sunteți deja în ea sau vă pregătiți de vacanță.
Să rețineți doar un singur lucru, vă rog eu: fotografiile nu înlocuiesc adevăratele amintiri…

Citește și: Punct și de la capăt – Sziget 2024, ultima zi