Enola Day: Școala, un zombie al comunismului care se hrănește cu viitorul României

    de Lajos Notaros | 12 septembrie 2019, 9:32 AM | Opinii | Recomandările editorilor

    2

    Desigur, mai sunt destule instituții în care se ascund urme ale moștenirii, unele chiar evidente, însă școala, o instituție tradiționalistă prin definiție, exprimă plenar și după trei decenii trecute sentimentul inefabil al ipocriziei totalitare.

    Mai ales la festivitățile de deschidere și încheiere, acolo unde elevii sunt adunați în careu și obligați să asculte până la leșin – la propriu – bolboroselile analfabete ale „invitaților de seamă”, înainte de toate politicieni, dar nu în ultimul rând soborul de preoți, indiferent de confesiune și caracterul laic declarat al învățământului public românesc.

    Acuma veți spune că la deschiderile festive de pe vremea comuniștilor nu erau preoți, deci prezența lor masivă mai nou ar fi un argument pentru schimbările care au avut loc în învățământ, eu însă vă invit să vă gândiți la rolul lor de acum. Atunci „unitatea de monolit a poporului” era garantată de șleahta de activiști de partid, securiști care împânzeau orice manifestare mai mare, acum această unitate este asigurată prin preoții prezenți la orice deschidere sau inaugurare în numele ideii care ne unește indiferent dacă votăm pentru liberali sau PSD: creștinismul nostru asumat mai mult pentru că așa se cade.

    Oficial suntem o țară laică, o țară în care viața religioasă este despărțită de cea publică, fiind o componentă a vieții personale a fiecăruia dintre noi, în practică însă nu se poate inaugura nici măcar o budă publică fără sobor de preoți care s-o binecuvânteze.

    Oficial învățământul public este laic, însă niciun director de școală nu are căderea și cu atât mai puțin curajul să spună „Nu” slujbelor și serviciilor religioase din școli – nu de mult declarate ilegale de o instanță românească – , așa cum nu are curajul să spună „Nu” nici măcar unui inspector – inspectoratele școlare, în forma lor actuală, ne-au rămas plocon de la comuniști, asta ca să nu ne amăgim – știind că dacă nu se conformează pretențiilor venite de sus, zilele sale de director sunt ca și numărate.

    Vorbim de tot felul de autonomii în învățământ, dar astea se referă doar la posibilitatea că universitățile să ceară bani pentru taxe cum vor ei, în rest totul este decis sus, inclusiv data începerii cursurilor și ora festivităților de începere. Care sunt fixate convenabil astfel ca la ele să ajungă toți primarii și viceprimarii, deputații și senatorii, fără să mai vorbim de președinții Consiliilor Județene și cu atât mai puțin de primul ministru.

    Cu diplomele obținute în mare parte la aceste noi și nenumărate universități care cer doar bani, nu și competență și distincție, acești „tovarăși” în cuget și simțiri, indiferent de apartenența lor partinică, le vorbesc banalități pe care le-au spus și alții înainte lor de nenumărate ori copiilor și tinerilor adunați în careu sub soarele care poate fi încă dogoritor în septembrie, făcând baia de mulțime obișnuită și necesară oricărui politician care este convins în forul lui interior că el este mult mai important decât cei cărora le vorbește.

    Școala românească e un cadavru viu care trăiește încă doar datorită inteligenței native a elitei de elevi și studenți care o populează într-un număr din ce în ce mai mic de altfel, cei care pot căutând, precum părinții lor locuri de muncă, școli adevărate departe de țară, acolo unde, dincolo de schimbările dramatice prezente în toată lumea, cei aleși sunt încă convinși de faptul că școala reprezintă viitorul unei societăți.

    Corupția care a cuprins mortal școala românească nu poate fi oprită prin niște camere de luat vederi puse la bacalaureat, ci prin renunțarea totală și definitivă la trecut, la obișnuințele vechi, respectiv prin injectarea anticorpilor care pot opri degradarea. Iar acești anticorpi nu sunt politicienii perorând alături de soborul de preoți la festivitățile de deschidere, ci tocmai renunțarea definitivă la ceea ce reprezintă ei: incompetența  ipocrită a unor obișnuințe de care nu ne putem dezbăra chiar dacă majoritatea dintre noi bănuiește că astfel vom ajunge cu sistemul de învățământ  în moarte clinică.

    Politicienii și preoții nu au ce căuta la festivitățile de deschidere de început de an școlar. Eventual invitați ca foști elevi sau profesori, părinți ca oricine altcineva.

    Sau ca sponsori din banii proprii, nu cei publici!

    Într-o școală care își respectă menirea, concepută adică pentru educarea și pregătirea profesională autentică a elevilor și studenților decizia în orice domeniu care vizează toate astea este a conducerii susținute de corpul profesional al cadrelor didactice. Și care nu este „pusă” acolo de semianalfabeții funcționali venali ai clasei politice, asistate de tămâia unei credințe de formă, ci de organisme care certifică priceperea și atitudinea, singurele calități care oferă autoritate educatorului.

    Într-un sistem în care, unic în Europa, pregătirea profesională a fost aneantizată prin hachița unui ministru care crede și acum că de vină pentru ce pățesc sunt fetele care iau autostopul, un sistem în care profesorii începători câștigă mai puțin decât personalul de serviciu, în care nota de trecere și examenele sunt parazitate de interesele care vin prin ordine de sus – vestitele PCR, adică „Pile, Cunoștințe și Relații” -, politicienii și preoții care se îmbulzesc la festivitățile din septembrie și iunie nu fac altceva decât să ne arate vinovații pentru toate astea.

    Vorbesc ca unul care și-a petrecut cincizeci de ani în acest sistem: elev, student, profesor.

    Am părăsit „școala” acum câțiva ani, benevol și conștient că nu mai pot asista la menținerea în viață a unui zombie care este gata să muște implacabil și iremediabil din viitorul celor tineri și foarte vii încă….

    Distribuie articolul

    Comentarii

      • Într-adevăr, mai ales prima este epocală. Politicienii nostri crescuți la repezeala prin școlile patriei nu mai așteaptă recunoștința urmașilor, se imortalizează încă în viața, ce-i sigur, e sigur, dovedind astfel totala lor inadecvență.
        Pe jandarmi si politisti i-am omis conștient, considerând ca pentru ei orice minut petrecut în școala nu poate fi decât benefic.

        +7 voturi
        +1
        -1

    Scrie un comentariu

    1 + 6 =

    Redacția Special Arad își rezervă dreptul de a selecta și a modera comentariile în funcție de relevanța lor față de subiect. Comentariile care nu fac referire la subiectul prezentat nu vor fi aprobate. De asemenea, răspunderea juridică aparține autorului comentariului.

    Acest site folosește cookies. Prin navigarea pe acest site, vã exprimați acordul asupra folosirii lor. Am actualizat politicile în conformitate cu Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Detalii.