Nu mergem defel în direcţia bună sau, chiar dacă mergem, o facem cam încet şi fără strategie clară. O spun unii dintre cei mai importanţi oameni de afaceri din Arad, Valer Blidar, mai pesimist din fire când vine vorba de afaceri, și Sandu Ion, mai optimist (măcar) în încercarea de a contrabalansa viziunea negativă a primului. Și o spun public.

Au spus-o fără menajamente luni, la Hotel Aniroc, acolo unde zeci de proprietari de firme au dat curs invitației făcute de Ziarul Financiar și CEC și au luat parte la o discuție despre starea economiei românești și de aici dezvoltarea Aradului. Un singur politician important al Aradului a fost prezent la eveniment, deputatul Sergiu Bîlcea, dar la masa discuțiilor au putut fi văzuți și șefi de instituții, precum directorul Fiscului arădean: Marius Drăgănescu.

(La discuții despre dezvoltarea Aradului înainte de evenimentul de la Hotel Aniroc)

Bancherii şi oamenii de afaceri, discuţii despre dezvoltare

În cadrul conferinței organizate de Ziarul Financiar şi CEC Bank „ZF Investiţi în România!”, unii dintre cei mai importanţi bancheri și-au dat întâlnire cu antreprenorii, managerii şi investitorii din judeţ pentru a discuta despre starea economiei româneşti, modul în care pot fi încurajate investiţiile, reindustrializarea României, finanţările bancare şi oportunităţile aduse de fondurile europene, dar şi despre cum arată economia locală în 2023.

Panelul i-a avut ca speakeri pe Călin Muscă, proprietarul Porkprod, Valer Blidar, proprietar Astra Vagoane Călători, Sergiu Gorban, CEO al Transylvania Invest, Ion Sandu, proprietarul P.A.B. România, alături de finanțatori: Bogdan Neacșu, CEO CEC Bank, Adina Călin, director produse şi servicii bancare la CEC Bank, şi Cristina Totu, director IMM în cadrul CEC Bank.

(Viitorul, între pesimismul lui Valer Blidar și optimismul moderat a lui Sandu Ion)

Între optimismul instituţional şi pesimismul oamenilor de afaceri

Dacă despre dezvoltarea României, reprezentanții ZF au vorbit în termeni relativ optimiști, chiar în deschiderea evenimentului, intervențiile arădenilor au părut mai degrabă că vin să arate adevărata față, cea necosmetizată, a unei economii conduse de lideri care nu înțeleg nimic despre investiții și economie.

„Din punctul meu de vedere, economia se târâie. Lucrurile nu merg bine pentru că nu avem o strategie şi nici oameni de strategie. Cei care ne conduc nu se consultă cu nimeni, nu întreabă pe nimeni nimic. (…) Dacă vin niște trepăduși cu diplome făcute pe te miri unde și ei stabilesc ce trebuie să facem noi, vă dați seama că nu mergem în direcția bună”, a punctat chiar în debutul intervenției sale Valer Blidar, proprietarul Astra Vagoane Călători.

Omul de afaceri a punctat, în lunga sa intervenție, faptul că România, în pofida celor prezentate inițial de organizatorii conferinței, „bate pasul pe loc, în cel mai fericit caz” și că, desigur, una dintre cele mai mari probleme, dincolo de lipsa specialiştilor de la guvernare, este lipsa de capital, fără de care nu putem vorbi de afaceri, şi relaţia îndoielinică a băncilor şi chiar a statului cu mediul de afaceri românesc.

În susţinerea afirmaţiilor sale, Valer Blidar a furnizat audienţei de la Aniroc mai multe exemple, poate cel mai concludent fiind cel în care a povestit despre licitaţiile pentru vagoane, câştigate de străini, care comandă mai apoi execuția vagoanelor la Astra Vagoane. Compania arădeană le-a produs, în două dintre cazurile menţionate cu 28, respectiv undeva la 36% din preţul cu care apoi companiile străine le-a vândut statului. „În felul acesta noi nu ne putem capitaliza”, a concluzionat Blidar, care a mai precizat şi faptul că în România toată legislația a funcționat, încă din anii ’90, pe interdicții, în timp ce peste tot în Europa au fost perioade în care firmele au fost lăsate să prindă cheag.

Americanii nu vor în România

Omul de afaceri a povestit și una dintre întâlnirile avute cu americanii, modul în care aceștia pun problema afacerilor cu românii, faptul că România nu este o piață economică pentru ei, „dar, de fapt, noi nu suntem nici pentru noi o piață economică”.

Întrebat de moderatorul evenimentului, care a văzut în Arad un pol logistic de dezvoltare, dar și unul de agricultură și unul de energie (ca urmare a investiției aflate acum în derulare la Pilu și Grăniceri), dacă aceasta este și direcția pe care o vede patronul Astra Vagoane Călători ca fiind definitorie pentru Arad, Valer Blidar a răspuns doar atât: „Eu mă abţin că nu vreau să supăr pe nimeni”.

În căutare investiţiilor în educaţie

Sandu Ion, patronul P.A.B. România, a încercat să dea o notă mai optimistă discuţiilor, precizând că Aradul şi România au potenţial, dar „nu suntem destul de uniţi şi nu avem o politică coerentă care să ne arate drumul”. Sandu Ion crede că agricultura merge bine în Arad, dar că industria este în regres, iar „pe plan logistic aud că se petrece ceva, dar eu nu am văzut. Oraşul şi judeţul au, însă, potenţial mare, dar trebuie să vedem şi descreşterea demografică”.

Omul de afaceri a insistat pe necesitatea de a investi mai mult în educaţie şi de a încerca să îi aducem înapoi pe cei plecaţi la muncă în străinătate, lipsa forţei de muncă fiind un alt subiect dureros atins în cadrul discuţiilor.

(Unii dintre participanţii la evenimentul organizat de ZF şi CEC Bank) 

Scrisorile de garanţie, piatra de la gâtul afacerilor româneşti

Revenind la Arad şi la direcţia de dezvoltare a judeţului, patronul P.A.B. România crede că ne trebuie o politică mult mai îndrăzneaţă şi că ar trebui făcut un efort considerabil pentru a atrage o investiţie extrem de mare în Arad, care va atrage după sine alte investiţii mai mici. S-a discutat mult şi despre creditare, despre relaţia băncilor cu afacerile româneşti şi despre problemele pe care le întâmpină firmele din România, imposibilitatea acestora de a participa la licitații în condiţiile în care nu primesc scrisori de garanţie, fără de care companiile nu sunt eligibile.

În atare condiţii, problema ridicată chiar în deschiderea evenimentului – necesitatea ca investiţiile româneşti să ia locul celor străine, în retragere deja de câţiva ani – pare doar un deziderat greu de realizat pe moment.

Nu toate datele legate de dezvoltarea economică au fost puse sub semnul unei politici greşite la nivel naţional, chiar dacă până şi optimiştii au fost moderaţi în afirmaţii. Potrivit reprezentanților Ziarului Financiar, putem vorbi în România de dezvoltare economică, dar nu putem vorbi încă de creștere economică, drumul firesc fiind de la dezvoltare economică la creștere economică, că schimbările sunt totuși evidente în ultimii 20 de ani, dar că primul și al doilea trimestru al anului viitor ar putea fi unele extrem de complicate, totul depinzând de necesarul de finanțare al statului, principalul jucător de pe piaţa din România.

(Discuţii despre afaceri, bănci şi Arad)

Iaşul, oraşul în care merită să investeşti

Dacă vrei să investeşti în viitor şi încă nu ai decis în ce oraş, oficialii ZF au precizat faptul că Iaşul este recomandarea pentru următorii 20 de ani. Potrivit specialiştilor, Iaşul va avea o creştere spectaculoasă în viitorii ani, având şi atuul că se află la graniţă şi că se va putea dezvolta şi pe orizontală, dezvoltare pe care oraşe ca Timişoara sau Clujul au ratat-o deja.

S-a vorbit, desigur, în cadrul dezbaterii și de cât de industrializată e în fapt România, mai industrializată decât am crede noi, de decizia care trebuie luată dacă dorim sau nu o reindustrializare a țării, despre cele 100 de miliarde de euro, bani veniți în ultimii 20 de ani de la românii din afara ţării, care muncesc în străinătate, despre agricultura şi şansa acesteia, dar şi despre faptul că am trecut de ciclul de globalizare generală, de care am beneficiat din plin în aceşti ani, prin intermediul investitorilor străini, la cel de globalizare regională: firmele străine încep să se retragă din România şi e nevoie ca acestea să fie înlocuite de investitori români.

Citește și:

CEC Bank organizează la Arad, în 9 octombrie, o dezbatere la care vor participa bancheri, antreprenori, manageri şi investitori