Dorința Primăriei Arad de a moderniza o mare porțiune din malul Mureșului a fost primită de la început cu mult scepticism, însă proiectul a trecut până la urmă de votul consilierilor, după câteva luni de discuții.  Cu promisiunea că se va mai reveni asupra formei finale de intervenție, prin intermediul unui „grup de lucru”. Au trecut 3 luni de atunci, timp în care a avut loc o singură întâlnire de acest fel, în urma căreia eficiența proiectului rămâne cu aproape la fel de multe semne de întrebare. Se pune problema astfel dacă schimbarea uneia dintre cele mai reprezentative zone ale orașului este justificată, sau se face doar din dorința de a mai obține fonduri europene, o sumă defel neglijabilă, de altfel.

Modernizarea porțiunii dintre podul Decebal și până la Parcul Europa a zonei verzi de pe malul Mureșului a fost calculată, în primă fază, la 88.460.000 lei (aprox. 17,7 mil. euro), iar apoi, după diferite critici aduse de consilierii locali și societatea civilă, a fost recalculată la  74.782.116 lei (aprox. 15,04 mil. euro). Cu toate acestea, nici forma care a reușit să adune voturile necesare astfel încât să fie aprobată în Consiliul Local nu a fost tolerată de toată lumea, iar viceprimarul Faur a lansat o invitație, la finalul ședinței din 21 decembrie, pentru alcătuirea unui grup de lucru în vederea găsirii unor soluții optime.

O singură întâlnire a așa numitului „grup de lucru”, la care s-a alăturat doar Asociația Pro Urbe și un consilier local, Florin Stana de la USR, a avut loc ulterior, în data de 7 februarie. La discuții au participat și reprezentanți ai Primăriei (viceprimarul Lazăr Faur, arhitectul șef Sorin Ciurariu, Sorin Gurban de la Direcția Tehnică etc.) și proiectanții de la Aduro Impex.

O întâlnire care „trebuia bifată”

Atât consilierul local, cât și reprezentanții Pro Urbe au simțit că întâlnirea a fost doar o formalitate, făcută ca să nu se spună că nu a fost, întrucât nu a produs nicio schimbare notabilă asupra proiectului despre care li s-a spus încă de la început că nu mai poate suferi modificări în etapa actuală.

„Au fost proiectanții și au spus că nu se pot schimba chestii, deoarece nu se încadrează în cerințele finanțatorului. De fapt, ar fi trebuit să schimbe substanțial proiectul, adică să muncească și nu cred că aveau chef. S-a discutat 2 ani cu ADR pe soluții improprii, doar pentru a se accesa banii, fără a conta efectul proiectului. Mai mult, au făcut Studiul de Fezabilitate și au lucrat în același timp și Proiectul Tehnic! Motiv în plus să nu mai schimbe ceva. Și nu e normal, se face studiu de fezabilitate tocmai pentru a identifica o variantă (cele 2 au fost o glumă, varianta 1 a fost sistem de iluminat fix și varianta 2 sistem de iluminat adaptiv/variabil). Doar după ce ai SF aprobat (adică selectată varianta optimă) faci Proiectul Tehnic. Dacă nu făceau în paralel cele 2 lucrări, probabil se puteau schimba mai multe. Cei de la Pro Urbe au pregătit un material, legat de alei, pista de biciclete, amfiteatru etc. S-a acceptat doar amfiteatrul, care de fapt va fi un taluz înierbat unde se vor pune bănci de lemn. Inițial, când a fost prima dată proiectul în CLM și l-au retras, eu am criticat soluția aleilor pavate cu dale de piatră plasate pe pământ, a pasarelei pietonale cu suprafața de mers din grătar metalic, a pistei de alergare și a pasarelei pietonale ce presupun tăierea de copaci”, ne-a spus Florin Stana.

Mai mult, cei de la Pro Urbe susțin că le-a fost reproșată intervenția cu sugestii pe care o făcuseră anterior.

Citește și: Salvați Malul Mureșului! Pro Urbe trage un semnal de alarmă: o „nouă degenerare urbană” · Special Arad

„Cumva, înainte de discuții, ni s-a reproșat că deontologia profesională ar fi trebuit să ne oprească să facem astfel de propuneri, să atacăm un proiect făcut de o firmă care are specialitățile de care ar avea nevoie. Dar noi aveam o poziție prin care am considerat că acest parc, în starea actuală, cu mici reparații, se poate păstra. Nu este nevoie de o asemenea investiție în zona de parc, ci păstrarea aleilor existente care sunt ok, ele fiind creația cuiva care s-a priceput la asta. Ni s-au părut de nedorit zone din acestea care au o supratrasare a ceea ce înseamnă vederea spre Mureș. Este o intervenție inutilă, pentru că – cu medii reparații – se puteau păstra traseele actuale ale aleilor”, ne-a spus Alexandru Nagy Vizitiu, de la Pro Urbe.

Mici modificări, totuși acceptate

Viceprimarul Lazăr Faur ne-a confirmat că, fiind într-o etapă destul de avansată, prea multe modificări nu au putut fi făcute asupra proiectului. Totuși, câteva propuneri au fost luate în considerare:

„În legătură cu forma și materialele care se folosesc la aleile pietonale, am zis că poate schimbăm soluția, că acolo se propunea o piatră care să se așeze direct pe sol și care este incomodă. Mai avem într-un parc așa și arată bine, dar într-o zonă centrală unde doamnele merg la plimbare și într-o încălțăminte pretențioasă… Am zis că se poate remedia”, ne-a spus Faur.

(Alee din piatră naturală aplicată direct pe pământ, la care face referire viceprimarul, în Parcul Micălaca 300)

S-a luat decizia și de a schimba tipul de gazon prevăzut în proiect, de la cel cu un singur tip de iarbă, la unul de tip pajiște, cu o formulă mai diversă la compoziție, întrucât s-a concluzionat că este mai eficientă la reducerea emisiilor de carbon.

O altă schimbare agreată în urma ședinței este o grupare diferită a zonelor pentru copii, adulți și seniori (pentru odihnă), care erau intercalate în proiectul inițial, iar acum ar urma să fie amplasate separat. „Pentru a nu se deranja unii pe alții”, a explicat viceprimarul.

Pe de altă parte, au rămas incluse în proiect amplasarea aparatelor de fitness între pasarelă și terasa La Bottega, chiar dacă acolo există amplasate statui, care nu ar urma să fie mutate în altă parte.

(Zona în care ar urma să fie amplasate aparatele de fitness)

De asemenea, s-a păstrat și ideea cu estacadele. „Cele din zona Perla și cele către Podul Decebal sunt diferite. Se apropie de apă, la Perla, și au o zonă suspendată, iar celelalte se sprijină de sol și doar se va lăți zona de trotuar. Am stabilit și să facem un traseu pentru viitoarea pistă de alergare, altfel încât să evităm tăierea a trei copaci din cale, era un traseu regulat și îl facem mai sinos”, ne-a mai spus Lazăr Faur.

Pista de alergat ar urma să fie doar un traseu amenajat pe iarbă, fără tartan, în circuit închis, amplasat în drept cu Polivalenta.

„Nu am văzut niciodată un astfel de parc care va fi tratat pompieristic, cu alei perfect drepte. Nu întâlnești în niciun parc de pe glob așa ceva! Vor fi absolut lipsite de orice valențe plastice pe care le au aleile existente. Iar pista de alergat e de fapt un traseu în care să alergi într-un fel de circuit închis, dar e mică, ceea ce iar mi se pare cumva inutil”, este de părere arhitectul Nagy Vizitiu de la Pro Urbe.

Propunerea asociației respective, de a muta pistele pe trotuarul cel mai jos, de lângă apă, sau măcar să se delimiteze de zona de plimbare, nu a fost inclusă în proiect.

„Noi am sugerat că actuala pistă de biciclete care merge pe malul Mureșului nu are o formă bună, pentru că pietonii nu mai au suficient loc. Mai mult, și ca utilizatori de biciclete, când mergem pe acolo, oricând ne poate sări în față un copil. Am venit cu propunerea să fie mutată pista pe acea zonă care este mai jos de trotuar, acolo unde s-a consolidat malul prin anii ’60, unde să se pună o balustradă de protecție pentru bicicliști, astfel ca trotuarul actual să revină numai plimbării pietonilor”, ne-a spus Alexandru Nagy Vizitiu.

Lazăr Faur ne-a explicat că propunerea nu a primit undă verde, din cauza că nu se poate primi aviz de la Apele Române pentru această mutare, întrucât ar fi prea aproape de apă.

Amintim că pentru realizarea acestui proiect, Primăria a semnat un protocol cu Apele Române, în 13 octombrie 2023, prin care instituția din urmă dă terenurile care îi aparțin în acea zonă în administrare temporară a municipalității (în total 760,04 mp). La momentul întocmirii acestui protocol însă, se pare că nimeni nu a considerat oportun să includă și digul propriu-zis, ca Primăria să poată face demersuri în vederea reparării lui. Digul este fisurat pe întreaga lui lungime, pe alocuri fiind la vedere chiar părțile metalice din structura interioară.

În urmă cu un an, când am semnalat necesitatea intervenției asupra lui, Primăria motiva că nu are bază legală să intervină, întrucât se află în proprietatea Apelor Române, astfel că nu se pot aloca bani din bugetul local.

Citește și: Se surpă digul de pe malul Mureșului, în timp ce hârțoagele zac în sertare. Primăria susține că e treaba Apelor Române · Special Arad

Protocolul a fost realizat ulterior, la o diferență de jumătate de an față de această motivare, astfel că ar fi putut fi inclus și digul alături de restul suprafețelor luate în administrare, pentru care Primăria va avea drept de intervenție. Cu toate acestea, proiectul de modernizare va ocoli deterioratul dig.

Amfiteatru sau dig terasat?

„Ce ne-am dori și am preluat de la grupul de lucru este să se facă în zona betonată din parc un amfiteatru, pentru că în Arad nu este Teatru de Vară (n.red. vicele a uitat de teatrul de vară de pe Barițiu, al CCJ?). Am făcut treaba cu La Băncuțe, dar nu e spațiu suficient, stă lumea și în picioare. Asta a fost una din propunerile acceptate”, a spus Lazăr Faur.

Dar Pro Urbe avuse în gând un amfiteatru în adevăratul sens al cuvântului, în locul porțiunilor cu beton din parc, din dreptul străzii Ioan Alexandru (fosta Ineului). În schimb, amfiteatrul agreat în proiect e mai mult „simulat”, o zonă verde cu dâmburi din pământ, de tipul digului terasat, pe care s-ar amplasa scaune din lemn.

Investiții de care nu știm să avem apoi grijă. Mentenanța e zero la Arad

În proiect regăsim elemente care au existat deja în zonă, dar care acum sunt distruse, din cauza delăsării. De exemplu, chiar amfiteatrul propus de Asociația Pro Urbe este o dotare (deși mai modestă) care a fost prevăzută în parcul Aventura Voinicilor, parc inaugurat în urmă cu aproximativ 10 ani, dar care astăzi abia se mai observă. Din el a rămas doar platforma scenei. Băncuțele de tip „bârnă din lemn” puse în semicerc, respectiv copertina scenei nu mai există.

(Ce a mai rămas din fostul „amfiteatru” în aer liber din Parcul Aventura Voinicilor – în josul imaginii, cândva locul pentru spectatori, acum doar iarbă)

De ce nu se repară elementele deteriorate, în loc să se opteze pentru a face un nou amfiteatru într-o altă parte a parcului? La fel este și cazul locului de joacă pentru copiii cu dizabilități motrice inclus în noul proiect. Un astfel de loc de joacă a fost amenajat în zona Polivalentă (vezi harta de mai sus), însă de-a lungul anilor au dispărut hintele specifice, iar acum e o simplă prelungire a locului de joacă vechi…

Proiectul va fi depus în această primăvară la ADR Vest, „numai de dragul obținerii unei finanțări”

Viceprimarul Lazăr Faur ne-a informat că proiectul este acum la faza de obținere a autorizării și urmează foarte curând depunerea lui la ADR Vest, pe programul de regenerare spații urbane verzi, care ar urma să se deschidă din 13 martie și să fie disponibil pentru solicitări până în octombrie. În paralel, dacă se va deschide și linia de finanțare pe programul ce prevede crearea de parcuri noi, Primăria ar urma să depună și acolo. „Unde deschid mai repede, depunem”, ne-a spus vicele.

Graba cu care s-a făcut studiul de fezabilitate și proiectul tehnic, respectiv întâlnirea la care nu s-au acceptat modificări, a dat de gândit atât consilierului Florin Stana, cât și celor de la Pro Urbe, care cred că avem de a face cu un proiect făcut doar de dragul de a accesa fonduri, fără o analiză a sensului său. Alexandru Nagy Vizitiu acuză administrația locală de lipsă de viziune.

„Senzația mea este că s-au dus să vadă ce fonduri există. Dar pe tot ce a pus mâna administrația locală, a stricat până acuma. Așa s-a întâmplat și cu stadionul UTA, pe care îl puteau păstra în formula aceea veche și să realizeze unul mai mare, altundeva, cu toate dotările, nu așa înghesuit acolo. Suntem cu un record negativ de număr de autoturisme care pot fi parcate acolo. Așa a fost și în cazul amplasării Catedralei Ortodoxe noi, care putea și ea să fie făcută într-o zonă pe care să o activeze, care să crească prin amplasarea catedralei. Nu așa îndesată, cum simțim nevoia în formula asta de provincialism parvenit să tot îndesăm între teatru și gară câte ceva, că vrem să fim doar în zona aceea și o omorâm.

Ar trebui să realizăm noi zone, iar orașul vechi să fie orașul vechi, iar orașul nou să devină orașul nou. Este cu consecințe foarte grave și desființarea Pieței Mari, pietonalul acela care este str. Mețianu moare pentru că nu mai are funcțiunile dintr-un capăt… O să ajungem să le mulțumim celor din administrația locală mai degrabă pentru ceea ce nu au făcut și nu au prins, căci mereu strică, aceasta este senzația noastră”, este de părere Alexandru Nagy Vizitiu, de la Pro Urbe.

(Lucrările din Piața Catedralei au depășit deja cu câteva luni termenul de finalizare din contract)

Viceprimarul Lazăr Faur ne-a motivat că neflexibilitatea schimbării proiectului este cauzată de cerințele stricte ale celor de la ADR Vest pentru acordarea finanțării nerambursabile: „Am discutat de zece ori cu ei, au venit în inspecție, de aceea nu putem schimba multe, pentru că s-a convenit deja cu finanțatorul. Noi a trebuit să ne conformăm deja cu mai multe chestiuni, ne-au pus toți avizatorii condiții. Avem și condiționarea de maxim 10% construit în interiorul parcului, pe verde… Trebuie să ținem cont de ce ne spun cei care ne vor oferi finanțarea europeană”.

Pe axa de finanțare „Revitalizare și regenerare spații urbane verzi”, care se deschide din 13 martie, Primăria va depune acest proiect de modernizare a malului Mureșului, cât și cele de modernizare a Parcului Eminescu și Parcului Zsolt Torok (Copiilor).

„Sunt bani risipiți. Avem un parc într-o anumită stare, iar ei desfac niște alei, pun altele care sunt lipsite de orice valență arhitectural-peisagistică… pentru ce, dacă avem o situație existentă care este în regulă? Dacă astăzi ar abandona acest proiect, sunt mult mai câștigați, decât să continue… Nu există nici măcar o corelare între viitoarele poduri care vor lega acea zonă de cetate. Deci o să vină niște poduri care vor sta ca nuca în perete în rețeaua pe care o are parcul. Dacă tot intervii, discută și în formula în care știi că peste Mureș, pe viitor, vor mai fi poduri pe care se va trece de pe o parte în alta și care vor trece în cetate. Nu avem niște oameni de anvergură care să vadă lucrurile în mare, ci anvergura noastră se limitează la schimbrea unui pavaj”, a concluzionat arhitectul Nagy Vizitiu.

• Citește și: Discutatul proiect de modernizare a malului Mureșului a trecut de CLM. Bibarț susține că firma s-ar fi arătat jignită pentru cerințele de modificare a formei actuale · Special Arad