duminicã, 25 februarie, 2024

Special Arad Logo

    Despre trei exemple istorice ale artei fotografice feminine și nu numai, la Casa Pianului „Jacques Faix” | Video

    de Tomck@t | 10 februarie 2024, 9:57 PM | Cultură | Topic special

    0

    Casa Pianului de pe strada Episcopiei continuă tradiția seratelor culturale, atât tradiția începută de Jacques Faix în 1901, cât și reluarea acesteia începând cu anul 2022, de când casa, respectiv „Sala Pianului”, a fost renovată și transformată într-un veritabil hub artistic care promovează și îi aduce în același loc pe oamenii vremii care aduc plus valoare societății. Vineri, 9 februarie, Casa Pianului „Jacques Faix” a găzduit un cvadruplu eveniment.

    Arădenii prezenți au avut ocazia să admire o expoziție de fotografie a artistei plastice / fotografe Oana Pop din Cluj-Napoca, cea care a prezentat și trei fotografe suprarealiste, Claude Cahun, Dora Maar și Lee Miller, care au revoluționat arta fotografică. Evenimentul a avut parte, de asemenea, de o degustare de vinuri și un concert cameral susținut de tinerii Dragoș Mihăilescu și Alex Amarandei.

    „Acum 100 de ani, fotografia era, în primul și în primul rând, un experiment. Practic, când a apărut aparatul de fotografiat, lumea era efectiv dată peste cap de această invenție. Noi nu ne putem închipui acum cât de șocați erau oamenii când se vedeau în fotografii”, a spus Oana Pop, care a ales să facă o prezentare „care are legătură, cumva, indirectă cu Casa Pianului, în special ca vârstă. Doamnele fotografe pe care le prezint sunt contemporane cu nașterea acestui pian, deci sunt tot de cu urmă cu 100 de ani. Am ales trei femei despre care în România se știe foarte puțin și nici în occident nu s-au înghesuit foarte tare criticii vremii, decât atunci când ele au fost în viață. E vorba despre trei pioniere ale fotografiei care, din fericire, în ultimii ani, sunt «reabilitate» la nivel internațional. Fiecare, în felul ei, în domeniul fotografic, face ceva absolut uluitor. Cele trei sunt Claude Cahun, Dora Maar și Lee Miller”.

    Oana Pop despre Claude Cahun, Dora Maar și Lee Miller la Casa Pianului

    Claude Cahun – născută Lucy Renee Mathilde Schwob – (25 octombrie 1894 – 8 decembrie 1954) a fost un fotograf, sculptor și scriitor suprarealist francez. Este cel mai bine cunoscut ca scriitor și autoportretist, care și-a asumat o varietate de personaje performative. În textele ei, ea s-a referit în mod constant la sine ca „elle” (ea), dar a mai spus că genul ei real era fluid. Unele dintre portretele lui Cahun îl prezintă pe artist privind direct la privitor, cu capul ras, dezvăluind adesea doar capul și umerii (eliminând corpul din vedere) și o estompare a indicatorilor de gen și a comportamentelor care servesc la subminarea privirii patriarhale, potrivit Wikipedia. „Ea efectiv se explorează în toate formulele posibile, încercând să-și caute identitatea. Efectiv nu înțelege cine este, ce este (…). Toată arta ei este marcată de această neîmpăcare cu ea însăși”, a spus Oana Pop la Casa Pianului.

    În 2007, David Bowie a creat o expoziție multimedia cu lucrările lui Cahun în grădina Seminarului Teologic General din New York. Bowie a spus despre Cahun: „Ați putea să o numiți transgresivă sau ați putea să o numiți un Man Ray travestit cu tendințe suprarealiste. Lucrările ei mi se par destul de nebune, în cel mai frumos mod. În afara Franței și acum în Marea Britanie, ea nu a avut acel tip de recunoaștere pe care, în calitate de adeptă fondatoare, prietenă și lucrătoare a mișcării suprarealiste originale, o merită cu siguranță”.

    Dora Maar (22 noiembrie 1907 — 16 iulie 1997) a fost o fotografă franceză, devenită ulterior pictoriță, fiind inspirată de celebrul Pablo Picasso. A fost modelul, muza și una dintre amantele pictorului suprarealist, dar ea a revoluționat lumea fotografiei înainte să-l cunoască pe Picasso. A fost eleva preferată a lui Henri Cartier-Bresson, unul dintre cei mai mari fotografi ai tuturor timpurilor, și a fost asistenta lui Man Ray, artist vizual american care a lucrat mai degrabă la Paris și a fost un contribuitor semnificativ al Dadaismului și al Suprarealismului. În primii ani ai carierei, Dora Maar a lucrat în industria modei și a publicității și a fotografiat, de asemenea, scene de stradă. A lucrat și ca fotograf pe platourile de filmare pentru filmul lui Jean Renoir, „Le Crime de Monsieur Lange” (1936). Deși cariera și realizările ei au fost umbrite în timpul vieții de detaliile aventurii ei cu Pablo Picasso, din cauza căruia artista a suferit foarte mult, opera ei a fost redescoperită și reexaminată mai atent abia de curând, doar din anul 2022.

    Lee Miller (23 aprilie 1907 — 21 iulie 1977) a fost o fotografă americană. A fost un model de succes în New York în anii 1920, înainte de a pleca la Paris, unde a devenit fotograf de modă și artă. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, Lee a devenit un corespondent de război aclamat, acoperind subiecte precum London Blitz, eliberarea Parisului și lagărele de concentrare de la Buchenwald și Dachau, potrivit Wikipedia. În 1929, Lee Miller s-a îndreptat spre Paris cu intenția de a se întâlni cu Man Ray, a cărui faimă s-a răspândit în America datorită colaborării la Vogue cu portrete de scriitori, artiști și celebrități sofisticate. Când l-a întâlnit pe artist, s-a prezentat ca următoarea stundentă a sa, dar Man Ray i-a răspuns că nu ia studenți și că tocmai se îndrepta spre Biarritz. Replica ei a fost: „Nicio problemă, plec și eu”, ceea ce a și făcut. Împreună cu Man Ray au descoperit efectul de solarizare. În circul ei de prieteni se învârteau și artiștii Pablo Picasso, Paul Éluard și Jean Cocteau.

    La izbucnirea celui de-al Doilea Război Mondial, Lee Miller a devenit corespondent de război pentru Vogue, documentându-se pe subiectul London Blitz. Lee a fost acreditată în Armata Americană, corespondent de război pentru publicația Condé Nast începând cu decembrie 1942. Fotograful american David E. Scherman este cel cu care Lee Miller a făcut echipă la revista Life. O fotografie realizată de Scherman lui Miller în cada din apartamentul lui Adolf Hitler de la München este una dintre cele mai simbolice imagini din parteneriatul Miller-Scherman. Copii care mor într-un spital din Viena, viața țăranilor după război în Ungaria și executarea prim-ministrului László Bardossy au fost subiectele pe care Lee le-a abordat în timpul luptelor. După război, ea a continuat să lucreze pentru Vogue încă doi ani, acoperind evenimente mondene și de modă.

    Lee Miller a călătorit și în România, unde a realizat portretul reginei Elena a României în Castelul Peleș, fotografie care a fost publicată în revista Vogue în mai 1946. Ea a realizat un întreg reportaj despre România, „Romanian story”, un articol ilustrat cu zece fotografii care a avut un mare succes.

    Oana Pop a menționat la Casa Pianului și faptul că de curând a apărut un film despre artistă, intitulat „Lee” (regia: Ellen Kuras), în care Lee Miller este jucată de actrița Kate Winslet.

    După prezentarea extrem de interesantă a Oanei Pop, publicul arădean a avut parte de o degustare de vinuri oferite de Crama Dradara, precum și un concert cameral susținut de tinerii Dragoș Mihăilescu și Alex Amarandei.

    Afișul evenimentului, de altfel, a fost o reproducere a unui afiș de colecție al Foto Club Arad, al cărui membru a fost și Jacques Faix.

    Citește și:

    •  O „mostră” din concertul lui Liszt de la Arad, la 177 ani distanță în timp | Video

    •  SAD 9: „Este foarte multă traumă în Republica Moldova, iar limba a conservat aceste traume”

    •  Au plâns instrumentele la Casa Pianului! De vorbă cu Ştefan Şimonca-Opriţa și Filip-Samuel Sebeșan despre marea lor pasiune: muzica | VIDEO

    •  O seară memorabilă cu maestrul Sabin Pautza: note de neuitat și… o ploaie de bancuri

    Urmărește Special Arad și pe Google News, Twitter, LinkedIn și Instagram!

    Distribuie articolul

    Scrie un comentariu

    2 + 9 =

    Redacția Special Arad își rezervă dreptul de a selecta și a modera comentariile în funcție de relevanța lor față de subiect. Comentariile care nu fac referire la subiectul prezentat nu vor fi aprobate. De asemenea, răspunderea juridică aparține autorului comentariului.