joi, 2 mai, 2024

Special Arad Logo

    Breaking News: Arma care devastează România este „bomba” politică

    de Valer Mărginean | 28 august 2023, 9:48 AM | Recomandările editorilor | Viața, așa cum e

    15

    (foto: focuspress.ro)

    Informațiile despre nenorocirea de la Crevedia au inundat spațiul public în regim de breaking news, adică,  de știri de ultimă oră, cum s-ar spune în limba română. Sunt știri care „sparg” audiența, care ne „devastează” rutina zilnică. Firesc, în astfel de cazuri, televiziunile, mai ales cele de știri, au un mare potențial de a atrage atenția publicului.

    Doar că acum, o țin de o zi și jumătate tot într-un breaking news, deși, între noi fie vorba, nu mai este cazul. Informațiile s-au cam consumat, au „ars”, au „rupt”, au „spart”, dar au trecut de calitatea de breaking news. Acum e vremea cercetărilor, a dosarelor, a analizelor. Și a „fentelor”.

    În graba asta mare după senzaționalul din știrile de tip „breaking news” care „rup” audiența, ziariștii merg, uneori, după fenta autorităților. Care autorități, trecute cu bine de primele ore de uluială, se regrupează, își adună gândurile și puterile, pun în joc și experiența, până ce cazul poate fi considerat închis. Evident, se va vorbi multă vreme despre caz, vor fi transmise asigurări, dar cazul este deja închis. Iar ziariștii – e drept, nu chiar toți – au mers după fentă și au relatat, în regim de breaking news, exact ce au vrut autoritățile, uitându-și propriile idei.

    Autoritățile nu-și pot apăra deciziile

    Raed Arafat, una dintre autoritățile cele mai abile în materie de fente, știa sau trebuia să știe exact ce-i cu acea firmă, ce pericol generează activitatea clandestină desfășurată acolo. Și, ca șef al IGSU ar fi trebuit să fie primul care ia măsuri. În trei ani de când a fost sesizat de subordonații de la ISU Dâmbovița, care au amendat firma și, formal, a închis-o, IGSU, condus de medicul Arafat a sesizat șapte instituții care, practic, nu puteau face mare lucru. Oricum, mai puțin decât putea face chiar IGSU. Atât a făcut Arafat, a sesizat.

    Este o mare problemă cu retragerea autorizațiilor de funcționare de orice fel sau cu suspendarea activității unor firme. Pentru că, autoritățile care pot lua această măsură nu prea au pârghii legale pentru obligarea firmelor sancționate să le respecte decizia. Să ne amintim, în acest sens, de multele unități de alimentație publică închise de ANPC și care și-au reluat activitatea fără nicio autorizație. Așadar, autoritățile au puterea de a lua anumite decizii, dar nu li s-a dat și puterea de a-și apăra deciziile. Iar șmecherii cu legături în politică, știu să profite.

    Păi, unde am ajunge dacă toate instituțiile ar avea puterea de a-și impune deciziile? Așa ceva ar însemna scăderea puterii clasei politice!

    Ce ar putea face, așadar, primăriile, Consiliile județene sau Oficiul Registrului Comerțului? Să sesizeze Poliția, adică, exact ce putea face IGSU, în cazul firmei din Crevedia. Cu atât mai mult cu cât, fiind Secretar de Stat în MAI, greu de crezut că nu ar fi fost băgat în seamă de un șef de post sau chiar de un inspector șef de IPJ. Doar că…

    În spatele oricărei firme cu probleme se află, de obicei, un partid

    Iar partidul nu trebuie supărat. Toate aceste amănunte legate de culoarea politică a tatălui unuia dintre patroni, de măsurile luate de ISU Dâmbovița și de grozavele sesizări ale IGSU, au apărut la câteva minute după ce spațiul public a început să murmure în legătură cu o gravă greșeală a celui care a dispus acțiunea pompierilor de stingere a focului iscat după prima explozie. Cunoscătorii susțineau că incendiile de GPL nu pot fi, practic, stinse, singura intervenție pe care o pot face pompierii fiind aceea de a împiedica extinderea focului la vecinătăți.

    breaking news facebook

    O părere de pe facebook despre breaking news – ul care ne inundă ecranele

    Poate nu-i așa cum ziceau unii, dar o fi fost, totuși, ceva, de vreme ce Arafat a ieșit cu explicații (nu neapărat convingătoare) și, ca din întâmplare, au apărut „pe piață” informațiile de breaking news cu faptele ISU Dâmbovița și tatăl patronului (inclusiv averea acestuia a fost prezentată, deși nu am văzut ce legătură ar fi avut cu exploziile).

    Cert este că opinia publică fusese deja „injectată” cu „mânie proletară” și a uitat de trimiterea pompierilor să stingă ce nu putea fi stins, până i-a prins a doua explozie.

    Nu a trecut mult timp de la a doua explozie – în care cei mai mulți răniți au fost pompierii – că au apărut alte idei și comentarii, ba pe rețelele de socializare, ba la televiziuni. Se vorbea tot mai insistent despre vina politicului, despre influențe menite să oprească activitatea unor instituții de forță ale statului, despre numirile de șefi la aceste instituții, inclusiv la Pompieri. Și iar s-a ajuns la tatăl patronului, care ar fi prieten cu secretarul general al PSD și așa mai departe.

    Oamenii au început să-și amintească de paturile pentru marii arși promise după Colectiv

    Totul risca să ajungă iar la „corupția ucide”, ceea ce, nu-i așa?, trebuia evitat. Și au apărut procurorii, în frunte cu procurorul general, s-a vorbit despre dosare penale, despre audieri și așa mai departe. „Marfă” numai bună pentru breaking news și pentru analize tv prin care, practic, se instituie un fel de psihoză în masă, care va duce la o presiune atât pe anchetatori, cât și, mai târziu, pe judecători.

    O presiune care va duce, probabil, la o judecată strâmbă, de genul celei de care a avut parte Piedone, de exemplu (o culme unei justiții făcute parcă după un statut de partid: a fost condamnat într-un caz în care nu avea nicio vină, dar nu este nici măcar urmărit penal pentru multe altele, prin care s-a îmbogățit și și-a îmbogățit familia).

    Posibil ca și în acest caz să se ajungă la astfel de judecăți emoționale, dar în afara legii. O greșeală pe care întreaga clasă politică și-ar asuma-o, ca să nu se ajungă la cercetări care ar scoate la iveală adevăratele cauze, nu doar ale nenorocirii de la Crevedia, ci și ale altora, începând cu explozia de la Mihăilești și terminând cu accidentul de la 2 Mai sau din județul Alba.

    Citiți amănunte aici: Altă tragedie pe șosea. Trei tineri au murit după ce un șofer beat, în vârstă de 19 ani, a lovit un grup pe marginea unui drum din Sântimbru

    Evident, includem aici și toate cazurile de azile și spitale ale morții. Mai ales că nici după trista experiență „Colectiv”, numărul paturilor din spitale, pentru cei cu arsuri grave este criminal de mic. 24, într-o țară cu aproape 20 de milioane de locuitori. Evident, nici despre asta nu se va vorbi în actele din anchetă.

    Pentru că ar însemna să fie anchetată toată clasa politică din ultimele trei decenii, timp în care atenția tuturor a fost atrasă doar de licitații pentru te miri ce modernizări, reparații, achiziții de materiale, uneori de aparatură, vaccinuri și altele.

    Niciodată nu a fost vorba despre eliberarea sistemului sanitar din ghearele politicului, despre reformarea sistemului, făcută de specialiști, nu de politicieni, despre investiții în modernizarea reală și coerentă a spitalelor. Și, nu în ultimul rând, despre un raport corect între medicina de stat și cea privată.

    Din păcate, această nouă nenorocire nu va face decât să adâncească răul din societatrea noastră, să consolideze și mai mult minciuna și corupția la nivelul decizional și astfel, să atragă alte și alte nenorociri pe capul nostru.

    Din păcate, nenorocirea de la Crevedia va aduce încă un simulacru de decizii juridice, care nu vor lăsa nici măcar o rază de lumină să pătrundă în profunzimea cauzelor, decizii care vor urmări doar să calmeze cât de cât populația – mai ales că urmează un an încărcat electoral și, deși Justiția n-ar trebui să fie interesată de această încărcătură, vom vedea cu toții că este mai sensibilă decât s-ar cuveni la grijile clasei politice.

    Din păcate, toate nenorocirile din ultima vreme ajuns „beaking news”, fac dovada că adevăratul pericol pentru România și pentru români nu sunt nici patronii care nu respectă legile, nici institițiile statului care nu-și fac treaba, nici criza petrolului sau războiul din Ucraina, ci clasa politică. Clasa noastră politică, de la președinte, până la consilierii locali Bătrâna, județul Hunedoara, cea mai mică comună din țară, cu doar 78 de locuitori.

    Cea pe care, prin tăcerea noastră de decenii, prin indiferența noastră și, uneori, prin teama noastră, și-a consolidat puterea până la cote atât de mari încât acum este extrem de greu de adus la realitate. Și pentru că le permitem să ne mintă în față. Toți spun că intervenția pompierilor și a medicilor au fost perfecte. Așa să fie?

    ars

    Așa o fi arătând perfecțiunea la o intervenție în caz de dezastru? Cu răniții tratați de urgență, pe trotuar?

    Sursa: Captură filmare facebook

    Cea care, prin tot ceea ce face, dovedește că este un pericol real pentru cetățeni, un pericol poate mai mare decât o rachetă de croazieră inamică. Ea este adevărata bombă care poate exploda oricând și oriunde, care poate lovi la punct fix ca o rachetă dirijată. Iar vinovații vom fi noi, cei care vom avea ghinionul să fim vecinii cisternelor pline cu GPL, arondați vreunei maternități care aduce moartea sau în fața mașinilor de lux ale puilor de bogățași ocrotiți politic.

     

    Urmărește Special Arad și pe Google News, Twitter, LinkedIn și Instagram!

    Distribuie articolul

    Comentarii

    1. De ce este clasa politică atât de slabă?
      Pentru că se aleg între ei pe liste de partid și noi, fraierii, nu avem libertatea de a alege decât dintre ei. Astfel ei nu răspund individual. Ei nu sunt ținuți de electorat ci de șefii de partide care-i pun sau nu pe locuri eligibile pe listele blocate.
      Dacă am avea libertatea de a alege individual candidați am avea:
      – am putea să nu votăm jeguri puse cu sila pe listele de partid
      – s-ar crea o ierarhie în interiorul partidelor pe criterii de reprezentativitate în funcție de susținerea obținută în alegeri și nu doar voința discreționară a șefilor de partide.
      – dacă nu ne place un candidat putem alege pe unul altul și astfel funcțiile de delegare și control democratic ar deveni reale, nu doar gargară pentru proști.
      – s-ar asigura un plus de forță societății civile
      – presa ar redeveni a 4-a putere în stat. Azi este o prosteală finanțată de partide și de firmele dirijate sau dependente de politicieni.
      – aleșii ar fi conștienți că depind de voturile electoratului și nu numai de punerea pe liste pe poziții eligibile – încet ar apărea și aleși care să mimeze măcar intenția de reprezentare a cetățenilor sau poate chiar politicieni adevărați.
      Până nu atacați cauzele acolo unde sunt nu veți face decât să mimați jurnalismul sau să rămâneți un jurnalist fără rolul de informare, conștientizare și implicare, un simplu rostogolitor de nimicuri și fente politice.

      +1 voturi
      +1
      -1
      • @A.Rădeanu – așa-i cum spuneți. Doar că această legătură toxică pentru societate, precum și averea primarului din Caracal nu trebuiau exploatate de dragul senzaționalului sau pentru inducerea unei anumite „opinii populare”. Așa ceva este dezonorant și dezgustător pentru presa care o practică.
        Una este analiza cauzelor generale și speciale care generează un fenomen sau un eveniment, alta este știrea cu iz de senzațional, transmisă în momente de mare tensiune emoțională.
        Este ca și cum în primele zile ale războiului din Ucraina, presa ar fibtransmis, în regim de breaking news, că Zelenski a câștigat nu știu câți bani dintr-un film slab. Sau altele asemenea, care doar ar distrage atenția de la adevăratele fapte sau evenimente.
        Mulțumesc pentru comentariu

        0 voturi
        +1
        -1
    2. Foarte corectă analiză, dar mult prea subtilă și deloc intetesantă pt. (dez)interesul generațiilor actuale ! Din păcate, o unghie ruptă a iubitei unui cântăreț de manele, ar stârni mai mult interes decât aceste probleme GRAVE și, mai ales, REPETITIVE !
      .
      Dacă vă uitați în jur, veți constata că dezideratul suprem al clasei politice și-a atins finalitatea:
      „ȚARA TE VREA PROST !” – este, în mare parte, un deziderat atins. 😣
      Culmea, ceea ce și-au dorit din plin comuniștii, DAR NU AU REUȘIT (majoritatea tineretului dinainte de ’89 era foarte „open mind”), AU REUȘIT CAPITALIȘTII (si presa CONTROLATĂ „LA GREU” prin Trusturile de presă complice sau aservite Puterii politice).
      .
      Din păcate, generația actuală a „consumismului”, a lipsei de cultură, a AȘTEPTĂRII PERMANENTE din partea altcuiva „să se facă”, a transformat această generație în „ROBOȚEI UMANI”, indiferențî total la PROBLEMELE MAJORE ale societâții și la MANIPULĂRILE grosolane ale melanjului dintre Politic, Presă și Justiție. 😡
      Pt ei, dacă le oferi „PANE E CIRCUS” e suficient !
      Ba, dacă ” îi mai ștergi, din când în când, la fund”, adică să le oferi, tu clasă politică, și niște mici realizări fraierilor, sub formă de ” praf în ochi”, dar FĂRĂ SĂ LE CERI CU NIMIC SĂ SE IMPLICE ei, ca cetățeni, gata, i-ai câștigat cu totul !
      „Îți mâncă din palmă” generația actuală … 😲
      .
      Așa că, să nu aveți așteptări ca, cei cărora încercați „să le deschideți ochii”, să înțeleagă și , mai ales, SĂ-I INTERESEZE problemele grave pe care le supuneți atenției.
      Pt ei, generațiile actuale, e suficientă „inchiziția televizată” și „revoluțiile facebook-iste”, ca să-și refuleze „mânia proletară” și să se culce liniștiți, departe de gândurile „zilei de mâine” (chiar dacă acestea sunt grave și repetitive!) … 😔
      .
      PS: și, parcă pt „a bate și ultimul cui în coșciugul” rațiunii și emancipării umane, s-a mai inventat și acest OpenAI (ChatGPT), ca, și ultimii „fraieri” care mai citeau și învătau ceva, să nu mai fie nevoie s-o facâ.
      Parcă am ajuns pe „Insula Plăcerilor” din Pinocchio, unde primea tot ce-ți doreai, iar, în final, te transformai în măgar.😥

      +1 voturi
      +1
      -1
      • @Dd – ca de obicei, puneți degetul direct pe rană.
        Știu și eu că mulți nu fac efortul să înțeleagă mesajele pe care le trasmit. Voi continua însă, cu speranța că, încet, încet situația asta se poate schimba.
        Am ajuns la vârsta la care îmi pot permite luxul de a nu mă lăsa furat de senzaționalismul ieftin. Pentru mine este mai important să trăiesc cu liniștea că fac ce trebuie, nu ce place.
        Iar plăcerea câte unui comentariu ca al dvs., este un bonus care îmi întărește convingerea că am ales calea cea corectă.
        Vă mulțumesc.

        0 voturi
        +1
        -1
    3. @Duțu
      Citind Comentariul tău, îmi dau seama cåt de bine ți se potrivește ceea ce am scris:
      – AȘTEPȚI să se facă ceva… DE ALȚII!
      .
      1. Tu nu te obosești nici măcar să faci O DIFERENȚIERE CLARĂ între diferitele organe dr presă : cele aservite și cele (f. puține), care mai „luptă pe baricade” cu Sistemul.
      Tu aștepti ca, în afara UNEI INFORMĂRI CORECTE, această puțină presă neaservită politic, SĂ FACĂ „revoluție” în locul tau, în timp ce tu „stai în fotoliu și spargi niște semințe, uitându-te la TV”.
      Ba, mai ți-e și lene să gândești, punăndu-i pe toți „în aceeași oală”! 😡
      .
      2. Te plângi de „alegerile pe liste” și AȘTEPȚI (!!!) ca tocmai cei „de la butoane” să se „sinucidă politic” făcănd ordine, ei înșiși, în Sistemul Electoral?
      Tu te auzi ce debitezi…?
      .
      Dar eu te întreb:
      „Când ai fost ultima oară la vot și ai votat UN INDEPENDENT NEÎNREGIMENTAT POLITIC (și care nici nu a mai făcut parte din „dinozariada politică!)?
      Aud…?
      Presa independentă NU POATE FACE MAI MULT DECÂT SĂ TE INFORMEZE CORECT, dar tu, eu și restul cetățenilor PUTEM FACE (!!!) prin votul nostru masiv spre INDEPENDENTI DIZERABILI .😀

      0 voturi
      +1
      -1
    4. Fac abstracție de aprecierile tale și îți spun doar că habar despre cine vorbești.
      Ideea este că nu poți spera schimbare în bine în absența funcțiilor democratice de delegare și control. Fără astea nimic nu se rezolvă ba aș spune că problemele se vor înmulți și agrava.
      Pentru schimbarea sistemului electoral este nevoie de o presiune care nu va veni decât de la cetățeni fiindcă clasa politică nu are niciun interes să schimbe actualul sistem și din păcate sunt și deținătorii monopolului schimbării sistemului.
      Este astfel nevoie ca un număr mare, o masă critică să solicite schimbarea sistemului cu unul care să asigure și proporționalitatea dar și responsabilitatea individuală. Cel mai simplu de implementat ar fi un sistem pe liste preferențiale.
      Pentru a ajunge la acea masă critică este nevoie de o campanie de informare și conștientizare.
      Informarea și conștientizarea pot să fie realizate cel mai bine de presă.
      Frustrarea mea este că presa nu se preocupă de subiect deloc. DELOC!
      Propunerea ta cu alegerea unor independenți ar fi bună dacă ar fi diseminată și prezentată ca fiind o grevă electorală, un protest, o sancțiune împotriva formațiunilor politice care pot fi astăzi asimilate structurilor mafiote. Nici asta nu se va întâmpla.
      Presa nu vrea, nu poate, nu știe!
      Eu m-am gândit la înființarea unui partid al independenților și în acest sens am schițat un statut. M-aș angaja la așa ceva dar chiar nu pot singur. În ordinea asta de idei și ca răspuns la acuzele pe care mi le aduci vin cu următoarea întrebare: te bagi, sau numai vrei să faci să pari mare deontolog?

      +1 voturi
      +1
      -1
    5. OK. Hai sa ne vedem.
      Eu nu critic autorul ci imi manifest niste frustrari vis-a-vis de anumite aspecte.
      Ex: tot articolul este super OK. Eu insa gasesc potrivit sa-mi arat nemultumirea pentru ca nu se abordeaza cauza si pentru ca nu se indica niste cai de urmat. Ei, ziaristii vin in replica cu ideea ca ei doar cu steagul rosu, doar atrag atentia. Este frustrant sa vezi asta la un ziarist care este, ca vrea ca nu vrea, formator de opinie.

      0 voturi
      +1
      -1
      • @Duțu – intru și eu în discuție, doar pentru că este vorba de articolul meu.
        În primul rând, mulțumesc pentru comentarii. În fond, acestea reprezintă un „barometru” pentru orice articol de opinie sau, mai precis, de analiză. Ce bine ar fi dacă toate articolele ar stârni comentarii, chiar dezbateri, ca aceasta (autocritică, întrucât puține dintre articolele mele au avut această soartă).
        În continuare susțin ideea că presa nu trebuie să dea verdicte (sentințe). Concluzii, da. Cred, cu toată convingerea, că materialele de presă (cu excepția celor strict informative) trebuie să conțină o concluzie. A autorului, desigur. Dar susținută de argumente.
        De aici, până la verdicte este o cale lungă pe care, uneori, din păcate, o străbatem (noi, jurnaliștii) pe „repede, înainte”).
        Sigur, tentația de a „judeca” anumite fapte, pe baza celor constatate direct, la fața locului, sau studiind anumite documente, este mare. Doar că, oeice cauză are și „chichițe”, mai puțin vizibile sau chiar ascunse.
        Pe de altă parte, dar în aceeași idee, și dacă am avea la dispoziție întregul dosar, trebuie să respectăm dreptul instituțiilor statului de a-și exercita atribuțiile. Iar dacă nu și le exercită, să prezentăm public acest fapt. Sper ca, măcar acum (dacă nu și în cuprinsul articolului) am fost suficient de explicit.
        În legatură cu „calea de urmat”… Evident, fiecare autor are o anumită idee (cred că toți pornesc de la întrebarea: ce-i de făcut?), doar că, uneori, este greu s-o spunem „verde-n față. Poate, bunăoară, uneori, ei, aurorii, nu văd altă soluție decât cea extremă (jos cu ei, ieșim în stradă, încă o revoluție). Cum poți scrie asta, fără să fii acuzat (pe bună dreptate, de instigare la…)? Și-apoi, noi, jurnaliștii (necumpărați de partide), ne dorim ca alegătorii, mă rog, cetățenii cu drept de vot, să-și exercite, cât se poate de conștinet, drepturile.
        Mai mult, ca toți cetățenii acestei țări să fie conștienți de dreprurile lor constituționale și de puterea lor. Și, foarte important!, să și le exercite.
        Ce putem noi face, este doar să încercăm să trezim la viață conștiința fiecarui cetățean.
        Iar când nu o facem sau nu o facem bine, să ne criticați.

        0 voturi
        +1
        -1
    6. Aveti o aplecare destul de consistenta privind conducerea de la Pecica sau a PLA.
      Sa presupunem ca se vor schimba sefii. Va fi mai bine, mai rau sau tot asa? Mie mi se pare ca nu se schimba nimic decat substantivul propriu din spatele unui mecanism viciat de mii de factori, adica nimic.
      Mai interesant este sa schimbi mecanismul generator de defecte si cauza sistemului ineficient, corupt si primitiv este in selectia nedemocratica a asa zisilor reprezentanti. Noi platim prostia si hotia lor desi nu noi ii alegem sa ne reprezinte. O mizerie care pute rau dar care nu mai deranjeaza pe nimeni. Ni se spune ca asa trebuie sa fie mirosul si noi prostii credem.

      0 voturi
      +1
      -1
    7. @Dutu
      Cel mai bine ar fi sa-i rugam pe cei doi jurnalisti de la specialarad.ro, autorul acestui articol si Lajos Notaros (E.Nola) sa organizeze un podcast la care sa participam ca invitati…un altfel de podcast cu “anonimi” care nu avem nimic de ascuns, ei sa fie gazdele/mediatorii, nu “instigatorii” asa cum nefericit s-a exprimat V. M. care ne coalizeaza, sa facem ceva constructiv si sa iesim din inertia renuntarii, acceptarii mioritice…cred ca in ceea ce ne priveste este vorba de respect si oricat de desuet ar parea…patriotism. Ceea ce noi dorim nu are nimic subversiv si nu inteleg de ce, presa nu poate sustine acest tip de initiativa…care se vrea “in lumina”…

      +1 voturi
      +1
      -1

    Scrie un comentariu

    2 + 2 =

    Redacția Special Arad își rezervă dreptul de a selecta și a modera comentariile în funcție de relevanța lor față de subiect. Comentariile care nu fac referire la subiectul prezentat nu vor fi aprobate. De asemenea, răspunderea juridică aparține autorului comentariului.