Enola Day – Mama Rusia și Tătucul Putin

    de Lajos Notaros | 25 August 2022, 7:30 AM | Opinii | Recomandările editorilor

    9

    Oarecum, dar nu foarte tare, mirat de frecvența cu care mă întâlnesc pe viu, dar mai ales pe site-urile de socializare, cu admiratori ai Rusiei putiniste, revin asupra chestiunii.

    Și nu e vorba doar de bătrâni și pensionari, tributari ai educației socialiste, foști membri de partid – au fost peste 2 milioane în România lui Ceaușescu –, activiști și foști profitori ai regimului, ci și de tineri, unii chiar foarte tineri. Prinși în virtualul mental oferit de aceste site-uri, fără o educație autentică, vrăjiți de posibilitățile ce par nelimitate pe care le oferă tehnologia digitală, folosindu-se inclusiv de libertatea pe care n-ar avea-o în Rusia lui Putin, ei sunt cei care văd dincolo de „aparențe”, văd, susțin ei febrili, realitatea pe care occidentul, de care mai nou aparținem, dorește cu tot dinadinsul să o oculteze.

    M-am gândit mult, oare ce îl face pe un tânăr membru în UE, trăitor într-o țară care ține să se alinieze la standardele occidentale, să se impregneze de propaganda contrară, cea care, mai nou, dar în mod perfect tradițional, susține că singura garanție a păcii, a civilizației și a dezvoltării este Rusia care bombardează Kievul și îl ține în pușcărie pe Navalnîi?

    header 57

    Desigur, frustrările inerente vârstei, dar și cele care vin din insuccesele individuale, problemele vieții de zi cu zi nu reprezintă o explicație îndestulătoare. Nici educația aproximativă din ultimii ani nu poate fi decisivă, în fond omul este o ființă rațională care învață din mers.

    Rămâne așadar spațiul și timpul – da, fiindcă timpul pe internet dispare, te trezești că ai pierdut trei ore, în timp ce tu credeai că au fost zece minute – virtual, o realitate fără consistența realității directe, predispusă deci la distorsiuni și falsificări pe care nici nu le sesizezi în vâltoarea imersiunii în incontrolabil.

    Ei, în acest spațiu, dacă nu te ghidează rațiunea și cultura, orice devine posibil. Inclusiv contrariul la orice.

    Vorbesc de rațiune și cultură fiindcă sunt cele două dimensiuni elementare ale orientării înțelepte în viață. Te fac să vezi lucrurile în ansamblul lor, să selectezi importantul și să treci pe lângă baliverne mai nou pe toate gardurile internetului. Să realizezi că Rusia de peste două secole reprezintă o amenințare continuă la valorile europene născute în frământările occidentale din secolele XVII-XVIII. Umanismul și iluminismul, ideile născute în aceste frământări au format încet-încet fundamentul pe care s-a clădit Europa modernă și contemporană. Și toate acestea în timp ce în Rusia țarul, tătucul lor din totdeauna, stăpânea cu mână de fier, curățind țara de cei care aveau alte idei, trimițindu-i să se mai gândească în Siberia.

    d day normandy beyond commanders stalin

    Napoleon a înțeles asta din prima și tocmai această înțelegere i-a grăbit sfârșitul. Revoluția maghiară de la 1848 a fost înfrântă de trupe țariste, iar România a devenit o țară de sine stătătoare datorită faptului că, prinși pe picior greșit în războiul Crimeii, rușii au trebuit să renunțe la principate și să accepte condițiile occidentale privind unirea celor două țări românești. Catastrofa Primului Război Mondial i-a trimis în brațele unei dictaturi și mai crunte, Stalin fiind comparabil ca și cruzime și lipsă de omenie doar cu Ivan cel Groaznic, întemeietorul Rusiei imperialiste. Țările baltice, Finlanda, dar până și măreața Polonie au avut de suferit din cauza foamei nepotolite a Rusiei stăpânite mereu de o oligarhie în frunte cu un tătuc divinizat.

    Iar aici ne oprim o clipă pentru a atrage atenția asupra sofismului partizanilor Rusiei putiniste. Da, poporul rus nu se confundă cu elita autocrată dintotdeauna, iar cultura rusă nu se confundă cu politica acestei elite parazitare. Cu atât mai mult cu cât „marea cultură rusă” s-a născut nu datorită acestei elite, ci tocmai contra ei, în încercarea continuă, dar niciodată realizată pe deplin, de a se armoniza cu modelul occidental.

    Să nu vezi toate astea, să preiei tâmp propaganda putinistă care inundă internetul, pentru un cetățean al UE este la fel cu tăiatul crăcii pe care stai și mănânci cireșe. Să nu realizezi că ultima oară această Rusie, care pe atunci se numea URSS, a ajuns până la Berlin, colonizând efectiv întreaga Europă de Est, este aproape de neînțeles pentru unul care își poate întreba, dacă e prea tănâr, părinții și bunicii: cum e să fii stăpânit de ruși, cum e să te naști într-o colonie rusească?

    Vladimir Vladimirovici Maiakovski

    Întrebarea este cu atât mai dramatică în românește, în fond o țară românească, alta decât cea cu capitala la București, este în continuare privită ca o pradă ușoară de marii oameni politici de la Moscova, în frunte cu fostul kaghebist Putin. Dar, la fel, pare de-a dreptul absurd că alegătorii lui Viktor Orbán consideră în marea lor majoritate că vina războiului este a Ucrainei și nu a agresorului parșiv de la Moscova. În fond, revolta maghiară din 1956, înăbușită de tancurile rusești, nu a fost de mult, mulți dintre cei care se ascundeau prin pivnițele din Budapesta de teama soldatului sovietic trăiesc încă.

    putin

    Nu mă îmbăt cu apă rece, sunt liniștit atunci când mă gândesc la ce răspund, cum reacționează cei cărora m-am adresat cu aceste rânduri. În fond e greu să înțelegi că, da, în cazul discutat e vorba de o relație morganatică la nivelul unui întreg popor. Un așa zis tată denaturat își torturează familia și pe cei care sar în ajutorul acesteia, exploatând-o crunt și refuzându-i orice beneficiu.

    Acum e vorba de tătucul Putin și mama Rusia…

    Distribuie articolul

    Comentarii

    1. Suna frumos cele citite.Dar sa retinem si alte aspecte.Romania a ajuns in sfera de influenta sovietica dupa conferinta de la Yalta.NU natiunea si.a dorit comunismul.Cum nici acum NU natiunea isi doreste cleptocratia.Oamenii s-au scarbit de obediente.

      +2 voturi
      +1
      -1
      • Da, istoria este nițel mai complicată decât cea învățată mai mult sau mai puțin la școală.
        Istoria europeană cu atât mai mult. De-a lungul secolelor s-au făcut și desfăcut alianțe, s-au folosit unul de altul fiecare cum a putut. De exemplu: ridicarea Germaniei în secolul XIX s-a făcut în alianță cu Rusia și în defavoarea Austriei, chiar dacă astfel, după cum s-a văzut mai târziu, Rusia și-a creat un inamic potențial mult mai agresiv și performant decât Austria. Tot așa, în preajma celui de al doilea război, URSS se juca cu focul prin înțelegeri momentane, ca la sfârșit să fie recompensată pentru sacrificiul ei imens. Și care putea fi ocolit dacă Stalin și ai lui erau mai înțelepți și democrați.
        Numai că după cel de al doilea război lucrurile s-au schimbat fundamental, prin formarea UE țările europene alegând conlucrarea și nu rivalitatea agresivă. Acum să vedem, va rezista această construcție avalanșei de agresivitate care vine dinspre Rusia și nu numai…

        --1 voturi
        +1
        -1
    2. Ufff, ați făcut un articol atât de ofertant în analiza „Capitalism vs. Comunism” încât mă tot gândeam dacă să comentez sau nu (atâtea aspecte ar fi de cuprins, dacă vrem cu adevărat să facem o analiza REALĂ și IMPARȚIALĂ a acestora și a fenomenului de adulare a ceva ce nu cunoști, dar presupui ca e bun…) …
      Totuși, abordarea dvs, care se dorește imparțială, dar totuși nu este… (la fel ca a tuturor susținătorilor necondiționați ai capitalismului actual), mă provoacă la un comentariu (căt de succint pot…).
      Motivul este aceast mod de abordare, care tinde să facă o analiză mult-prea-complexă (DACĂ vrem să fie una serioasă, nu doar pur-propagandistă) DOAR în două culori: ALB și NEGRU, fără MULȚIMEA DE NUANȚE intermediare.
      Adică: tot ce-i capitalism „e ALB” (cu, doar „câteva mici pete, neglijabile” – sic!), iar tot ce e comunism „e negru ca tăciunele” (cu doar câteva zone mai… „decolorate” 😉).

      Să fim serioși, chiar aveți impresia că „toți e proști” și nu observă ca această analiză, dacă s-ar dori CU ADEVĂRAT IMPARȚIALĂ și ECHIDISTANTĂ, ar trebui să conțină O MULȚIME DE NUANȚE intermediare…?! Ei, tocmai această APOLOGIE a „minunăției capitalismului”, îi fac pe cei care simt pe propria piele aceste „minunății”, să basculeze spre o societate ale cărei „binefaceri” fie încă nu le-au încercat, fie le-au uitat (iar memoria, de multe ori joacă feste, tinzând să minimalizeze relele și să amplifice lucrurile bune – pt că, indiscutabil, au fost si din acestea!).

      Chiar si eu am avut momente când, discutând cu mine, însumi, mă întrebam ce este mai bun: comunismul sau capitalismul.
      Răspunsul a venit de la sine: CÂȚI OAMENI AU FUGIT DIN COMUNISM ÎN CAPITALISM și CÂȚI INVERS …? 🤔
      Presupunând că nu toți care au făcut asta, ar fi nebuni, e evident care societate e „cea mai frecventabilă” (Atenție! Nu am spus „cea mai bună”…!).
      Pt că amândouă (și comunismul, și capitalismul) au tarele lor, și, din păcate, omul de rând e pus să aleagă nu pe CEA MAI BUNĂ, ci „RĂUL CEL MIC” …☹

      ĂSTA e adevăratul motiv pt. pt care, încă, atâția oameni oscilează între cele două „orânduiri”, iar pt asta NU EI TREBUIE CULPABILIZAȚI , ci LIDERII societății capitaliste (atât cei politici, cât și -mai ales- CEI ECONOMICI !!!) , care, chiar dacă au creeat o societate MAI APROPIATĂ DE NEVOILE UMANE (față de cea comunistă), încă „sunt repetenți” la foarte multe capitole. 😢

      PS: o altă „găselniță” pe care propagandiștii captaliști o tot promovează, iar populația „cu capul pe umeri” „n-o digeră” e faptul că DICTATURA DESPOTISMUL și (EXACT ceea ce este acum în Rusia și nu „comunism” !!!) nu este apanajul exclusiv al comunismului, ci au fost destule cazuri (poate chiar mai multe) și în capitalism.
      Ex: 1. Erdogan, al Turciei este sau nu dictator si despot, fără sa fie comunist?
      2. Kadar János – fostul lider comunust al Ungariei (oare câți își mai amintesc de el, desi economia Ungariei înflorea, iar libertatea de exprimare o depăsea pe cea actuală), numai dictator si despot nu putem spune ca a fost.
      Iar exemplele ar putea continua…

      Concluzie: comunismul a avut un singur mare merit: A FOST „CÂINELE DE PAZĂ AL CAPITALISMULUI” !
      Adică: atât timp cât el exista, – deși acesta era un RĂU pt populația din acele țări, el era UN IMENS BINE pt. ANGAJATUL din țările capitaliste, acesta fiind infinit mai respectat, apreciat și recompensat ATUNCI, decât o fac angajatorii capitaliști DIN PREZENT.
      Si e trist… și frustrant… (pt omul de rând care muncește din greu).

      De aici si marota „că era mai bine în comunism”. Oare…?! 😎

      +6 voturi
      +1
      -1
      • PS2: Aș avea și o clarificare: desi articolul era despre Mama Rusie putinizată – cu trimitere și la Stalin, dar DOAR până la Stalin, nu și despre perioada antecomunistă (decât cu o scurtă trimitere la Ivan cel Groaznic) și, mai ales, despre SIMPATIZANȚII săi actuali (din țarile, așa-zis, democratice), am considerat că, de fapt, substratul articolului era analiza „comunism vs. capitalism” și nu „dictatură/despotism vs. democratie/libertate”, pt că, în acest caz, m-as fi asteptat la o trimitere si la „Hitler & Germania nazistă și simpatizanții săi actuali, din țările democratice civilizate”, la „Fundamentalismul Islamic si simpatizanții sâi, din țarile democratice și civilizate”, etc.
        … adică, DESPRE MULTE ALTE SITUAȚII SIMILARE si simpatizanții acestor regimuri dictatoriale si despotice, dar care, însă „nu le-au probat pe propria piele”. 🤔

        Deci, cum subiectul actual nu a fost generalizat si la restul situațiilor similare, mai-sus-prezentate (decât, strict la cazul Rusiei/URSS), am considerat că articolul este, în substrat, o analiză comunismul bolșevic vs. capitalismul european, si l-am tratat ca atare….😎

        PS3: De asemenea, este cel puțin ciudată uimirea față de existența unor SIMPATIZANȚI ai lui Putin și Mama Rusie, dar toată presa tace mâlc față de COMPLICITATEA LIDERILOR CAPIALISTI europeni (politici și economici) cu Putin și Mama Rusie , complicitate și colaborare care I-AU DAT ACESTUIA ADEVĂRATA PUTERE și AROGANȚĂ de aș permite să facă în Europa, „ce vrea mușchii lui” !

        Și-atunci, de ce să areți cu degetul către un tânăr imberb sau un bătrân amărât, că-l admiră pe Putin și Rusia, când liderii europeni, în toți acești ani, AU FĂCUT ASTA !!! 😡

        +6 voturi
        +1
        -1
        • Sunteți cam pe lângă.
          Nu am treabă nici cu capitalismul, nici cu socialismul. Consider că societățile moderne nu au inventat deocamdată nimic care poate înlocui eficiența economică a capitalismului. De economie vorbim aici, nu de organizarea societății, ceea ce este cu totul altceva.
          Ajunge să comparați capitalismul scandinav cu cel american să vedeți că vorbim despre treburi diferite.
          Am vorbit exact cum ați sesizat în a doua intervenție despre Rusia putinizată, indicând evoluția de la Ivan cel Groaznic până la Vladimir cel Mititel.
          Nu mă mir, e o figură de stil, credeam că vă prindeți…

          --2 voturi
          +1
          -1
    3. @E.Nola
      1. … „De economie vorbim aici, nu de organizarea societății, ceea ce este cu totul altceva.” – sunt de acord că DACĂ „am vorbi de economie ar fi cu totul altceva decât organizarea societății”…
      Dar, sincer, cu tot respectul, eu nu mi-am dat seama unde „s-a vorbit despre economie” in analiza/articolul dvs, chiar și recitindu-l de mai multe ori ….? 🤔
      Poate sunt eu „mai greu de cap” și de aceea am fost „pe lângă” cu Comentariile mele , așa că îmi cer scuze pt. „derapaj”… 👃

      Totuși, dacă aceste articole/analize se doresc publice, pt „întreaga nație” , nu doar dedicate unei elite academice, cu capacitatea de a întelege nuanțe, subtilități și figuri de stil mai profunde, decăt putem înțelege noi, prostimea, poate n-ar strica să le marcați (articolele/analizele) cu „NUMAI PT. CEI AVIZAȚI (cu capacitate și nivel de cultură corespunzător)”, exact cum exista articole marcate cu „acest articol este un pamflet” sau „articol publicitar”.

      Asta ca să „nu mai batem câmpii” cu Comentarii „pe lânga subiect”.

      2. …”Nu am treabă nici cu capitalismul, nici cu socialismul. Consider că societățile moderne nu au inventat deocamdată nimic care poate înlocui eficiența economică a capitalismului.”
      – Da, dar societățile moderne au pervertit într-un asemenea hal aceste două concepte, încât s-a ajuns la un „amalgam” de societăți care, cu greu pot fi precis definite (ceea ce, poate, se si vrea…). Cel puțin în ochii celor mai puțin avizați…

      3. Iar, referitor la faptul că „încă nu s-a inventat nimic care să poate înlocui eficiența economică a capitalismului” sunt cu totul de acord, ba, aș supralicita eu: „exceptionala eficiență economică a capitalismului modern”.
      Dar , întreb și eu: unde e OMUL în ecuatia ecestei „eficiențe”? 🤔

      Pt ca, atât cât mai stiu si eu din conceptele capitaliste, NICIODATĂ, în aceste concepte, miscarea si evoluția capitalurilor, N-A FOST SEPARATĂ DE FACTORUL UMAN (cum se întâmplă în prezent), acesta ajungând, (după unele teorii moderniste) ca „o cantitate neglijabilă, redundantă” !

      Poate de aceea în vremurile de crize economice si sociale, eficiența și acumularile capitalurilor moderne, ATING COTE MAXIME!
      Dar, stau și mă întreb, ÎN FOLOSUL CUI…??? 😣

      Cu stimă și mulțumiri pt. răbdare și înțelegere.

      +6 voturi
      +1
      -1
    4. Din punctul meu de vedere toti ar trebui sa ne punem intrebarea : unde am vrea sa traim , in Rusia sau in Sua ? Si apoi sa ne aliniem gandirea si comportamentul raspunsului dat la intrebarea de mai sus . Restul , sunt nuantele de gri despre care vorbea interlocutorul nostru ,nuante valabile in ambele societati . Deci , ce raspundem ?

      0 voturi
      +1
      -1
    5. A desparte ,,marea cultură rusă” de statul, poporul sovietic/rus, e impardonabil. E tocmai ce face propaganda rusă.
      Faptul că se repetă aceleași tragedii iatorice, crimele in masă și distrugerea unor națiuni intregi in plin sec. XXI, pare ca tocmai aceea ,,mare cultură rusă” este esenta acestui popor malefic.

      --1 voturi
      +1
      -1

    Scrie un comentariu

    4 + 3 =

    Redacția Special Arad își rezervă dreptul de a selecta și a modera comentariile în funcție de relevanța lor față de subiect. Comentariile care nu fac referire la subiectul prezentat nu vor fi aprobate. De asemenea, răspunderea juridică aparține autorului comentariului.

    Acest site folosește cookies. Prin navigarea pe acest site, vã exprimați acordul asupra folosirii lor. Am actualizat politicile în conformitate cu Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Detalii.