În ultima vreme s-au auzit unele voci care au încercat o redefinire a Europei, apelând la vechile criterii confesionale. S-a trasat iarăși acea barieră imaginară care trece dincoace de Viena, excluzându-ne din marea familie europeană. e insinuează astfel că Europa se întinde doar până la limita catolicismului și, prin urmare, noi, ortodocșii, constituim o altă lume. Într-un fel, da, constituim o altă lume, dar nu neeuropeană!

Este foarte adevărat că, în devenirea noastră istorică am absorbit și vaorile culturii bizantine ortodoxe, dar suntem noi oare mai puțini europeni datorită acestor împrejurări? Nici vorbă! Cultura bizantină este ea însăși o componentă a culturii europene. Să nu pierdem din vedere că ea și-a trimis razele binefăcătoare asupra lumii apusene, până la sfârșitul secolului ai XII-lea. La capătul de vest al Europei, frații noștri spanioli au preluat masiv, în Evul Mediu, elemente din cultura arabă, care nu este europeană. Captând aceste aluviuni, spaniolii nu au încetat să fie europeni.

Baza spirituală a întregii Europe o constitue baza civilizații greco-romane antice, peste care s-a suprapus creștinismul.

Așa stând lucrurile, poporul român este european prin însăși plămada lui constitutivă. Mai mult, după un Ev Mediu mai lung decât în alte zone europene, românii și-au construit, într-un timp record, o societate modernă, adoptând structurile economice și politice occidetale. Ne-am rupt de lumea occidentală după al Doilea Război Mondial, în urma intrării noastre în sfera răsăriteană, de influență sovietică. Nu religia ortodoxă a pus o graniță între noi și occident, ci comunismul rusesc, care a înlăturat toate structurile noastre occidentale. 

Comunismul rusesc e produsul unui popor cu o puternică tradiție semiasiatică. El nu a putut crea decât un despotism oriental, bazat pe o idee colectivistă. Comunismul de tip rusesc ne-a modificat profund mentalitatea. După 28 de ani de la miracolul Revoluției, cotinuăm să gândim în același tipar. Am putea să trecem mâine la catolicism, dar dacă nu reconstruim structurile economice, politice și mintale așa cum se află ele în Europa de vest, nu redevenim cu adevărat europeni, chiar dacă ne aflăm în Uniune…

Acceptarea noastră în lumea europeană de azi se va baza numai pe o economie integral capitalistă și pe însușirea valorilor democrației liberale care împune primatul individului în locul primatului colectivității. 

Reconstrucția structurilor noastre economice europene trebuie să se desfășoare paralel cu reconstrucția noastră mintală. Trebuie să reînvățăm să gândim europenește și pentru aceasta este necesar mai întâi de toate să eliminăm cu desăvârșire mentalitățile păguboase dobândite în cei 50 de ani de strivire și stâlnice comunistă.