Peste 60 de oameni de cultură, care au publicat lucrări de filosofie pe diferite teme (deși nu toți pot fi numiți categoric filosofi), reprezintă subiectul volumului gândit sub forma unui dicționar intitulat „Filosofie românească în spațiul arădean” (Editura Eikon). Cartea lansată astăzi în sala „Regele Ferdinand” a Palatului Administrativ cuprinde autori români născuți la Arad, dar și autori care au studiat sau au activat o anumită perioadă la Arad, ori au tipărit lucrări în publicații arădene, cum ar fi marele Lucian Blaga.

Ideea tipăririi acestui volum – coordonat de prof. univ. dr. Ioan Biriș (filosof și profesor la Universitatea de Vest din Timișoara, Departamentul de Filosofie și Științe ale comunicării) și conf. univ. dr. Maria Sinaci (care a obținut titlul de doctor în filosofie sub coordonarea lui Ioan Biriș) – a apărut în urmă cu un an de zile, când un grup de intelectuali arădeni au înființat, în cadrul Bibliotecii Județene „A. D. Xenopol” din Arad, „Societatea Arădeană de Filosofie”. Materializarea cărții a fost posibilă cu ajutorul Asociației „Pro Etica” din Arad, care a obținut o finanțare neramburabilă în urma unui proiect depus la Centrul Municipal de Cultură Arad.

Alături de coordonatorii Ioan Biriș și Maria Sinaci, colectivul redacțional este alcătuit din Cristian Bocancea, Cosmin Colțun, Caius Cuțaru, Anton Ilica, Călin Lucaci, Florea Lucaci, Cristian Măduța, Dumitru Mărcuș, Maria Oprea, Regis Roman și Matei Șimandan.

Legături cu Aradul, legături cu filosofia și alte legături… nelegate

În discursul său de la lansarea cărții, profesorul Ioan Biriș a menționat că, în ceea ce privește conținutul volumului „Filosofie românească în spațiul arădean”, este conștient că nu pot fi mulțumiți toți literații, filosofii și oamenii de cultură ai Aradului. Nume care nu se regăsesc în volum, deși ar fi trebuit, fie au refuzat acest lucru, fie au fost omise neintenționat de către cercetătorii care au alcătuit aceste pagini. În al doilea caz însă, a subliniat Ioan Biriș, lista este deschisă în eventualitatea unei ediții revizuite și adăugite.

Tot profesorul Ioan Biriș a menționat că din lista oamenilor de cultură enumerați în această carte, poate, nu pot fi numiți cu toții – în termenii clasici (și riguroși) ai domeniului academic – întocmai filosofi, „poate doar 2-3”, a spus Biriș, parafrazându-l pe scriitorul Vasile Dan. Explicația lui Ioan Biriș la această critică a fost că „dacă ne referim la vârful cel mai înalt al filosofiei, atunci în acest volum nu e niciun gânditor, că marii gânditori sunt Platon, Kant, Hegel, Heidegger, Russell, iar Blaga al nostru nu-i de rangul ăsta… dar Blaga se numără printre, susțin asta, neokantieni (…) Am publicat în acest sens, și încerc să arăt că Blaga, un filosof român prin excelență ca originalitate, dar de cultură germană, poate sta alături de marii filosofi germani fără nicio problemă, ca alternativă constructivă și de originalitate. Nu mă laud, dar actualmente un studiu de-al meu despre Blaga a fost tradus în limba germană, la inițitativa unui profesor de la Viena”.

Legătura lui Lucian Blaga cu Aradul este contestabilă, dar în același timp explicabilă. Potrivit profesorului Ioan Biriș, care semnează eseul despre Blaga în cartea „Filosofie românească în spațiul arădean”, renumitul scriitor, academician și filosof român a debutat în ziarul Românul din Arad în data de 25 martie 1914 cu eseul „Reflexii asupra intuiției lui Bergson”, dar sub pseudonimul Ion Albu, din teamă că redacția i-ar fi refuzat publicarea pentru că, la vremea aceea, era doar un licean. A mai colaborat și cu revista Pagini literare (tot din Arad) și a continuat să scrie în ziarul Românul, iar pe de altă parte, Lucian Blaga și-a făcut debutul și în literatură tot la Arad, cu câțiva ani înainte (26 martie 1910), în revista Tribuna, cu poemul „Pe țărm”.

O profundă admirație pentru lucrările filosofice ale lui Blaga a avut și istoricul și criticul de artă Horia Medeleanu, prezentat și el în acest volum, cel care a semnat, în ultimii ani de viață, câteva articole de opinie și în Special Arad. Despre Horia Medeleanu, autorul și filosoful Florea Lucaci (care apare, de asemenea, în carte) notează că „a profesat critica de artă operând între istoria artei și estetică, cu trimiteri la filosofia artei. Nu-și expune în mod sistematic în nici o lucrare principiile în raport de care își justifică judecățile de valoare, dar în descrierile și analizele sale se resimt lecțiile de la Cluj, respectiv sensibilitatea estetică a istoricului de artă Virgil Vătășianu și profunzimea gândirii logice a lui D.D. Roșca”.

Tot din sfera artei provine și graficianul Călin Lucaci, dar cu apariții editoriale în revista arădeană Arca sau, printre altele, în JHSS (Journal of Humanistic and Social Studies; cu lucrarea „Criza valorilor în postmodernitate și consecințele ei în artele vizuale”), precum și profesorul de estetică George Săbău, fondatorul și teoreticianul tutelei de artă experimentală kinema ikon de la început (1970) până în zilele noastre. „Ideea fundamentală aflată la baza proiectului a fost succesiunea căutărilor de «alte forme și substanțe ale expresiei și conținutului», evitarea «clasicizării avangardei». În analiza proiectului kinema ikon s-au regăsit elaborările teoretice ale lui George Săbău. În mod concret, conceptele au fost definite în funcție de evenimentele și expozițiile realizate, iar autorul a convertit termenii și categoriile clasice ale esteticii în noțiuni originale”, notează Dumitru Mărcuș în volumul „Filosofie românească în spațiul arădean” despre George Săbău, referindu-se la articole apărute în reviste precum Arta, Secolul 20, Tataia sau Conversația, precum și în cataloagele kinema ikon.

Nu lipsește din volum nici Vasile Goldiș, ideologul Marii Uniri, ori scriitorul și profesorul universitar Gheorghe Schwartz, dar nici câteva fețe bisericești, cum ar fi Gheorghe Ciuhandu („preot, doctor în științe teologice, gânditor cu afinități filosofice, membru de onoare al Academiei Române” – citat din carte) sau Caius-Claudius Cuțaru („cu o bogată activitate științifică concentrată îndeosebi în sfera Teologiei, a Istoriei și filosofiei religiilor, dar și în cea a Filosofiei” – ibidem), precum și Ilarion Felea, după care a fost denumită și o stradă din Arad, doctor în teologie și redactor al ziarelor pastoral-misionare arădene „Biserica și Școala” (1939-1945) și „Calea Mântuirii” (1943-1946).

Sală plină la lansarea cărții

Nu cea mai surprinzătoare apariție în ceea ce privește legătura efectivă cu filosofia, dar în orice caz cel mai tânăr dintre cei descriși în carte este Daian Bica (27 ani), doctorand și cercetător afiliat al Facultății de Filosofie din cadrul Universității Heinrich Heine din Düsseldorf, al cărui proiect doctoral propune o teză aflată la intersecția dintre metafizica și filosofia generală a științei (dezbaterea realism-antirealism), coordonată de prof. Markus Schrenk.

Cu precizarea că selecția de mai sus este o scurtă și – cu siguranță – precară sintetizare a conținutului integral al cărții, fără alte comentarii despre celelalte persoane și personalități care apar în volum, iată lista completă, în ordine alfabetică: Gheorghe Achiței, Pavel Apostol (Pál Erdös), Dan-Aurel Banciu, Petru Berar, Daian Bica, Ioan Biriș, Lucian Blaga, Cristian-Gheorghe Bocancea, Virgiliu Bradin, Gheorghe Ciuhandu, Mihai Ciurdariu, Gheorghe Clitan, Cosmin Colțun, Ștefan Costea, Caius-Claudius Cuțaru, Ilarion V. Felea, Grigore Georgiu, Viorel Gheorghiță, Vasile Goldiș, Constantin Grecu, Otto Greffner, Ioan Emanuel Gruia, Anton Ilica, Marțian Iovan, Călin Lucaci, Florea Lucaci, Mihai Maci, Călina Mare, Cristian Ionel Măduța, Dumitru Mărcuș, Horia Medeleanu, Alexandru de Mocioni, Maria Oprea, Deliu Petroiu, Petru Pipoș, George Pișcoci-Dănescu, Vasile Popeangă, Vintilă Popescu, Regis-Mafteiu Roman, Andrei Roth, Remus Rus, Pintilie Doru Sava, George Săbău, Gheorghe Schwartz, Maria Sinaci, Ovidiu Someșan, Dan Șanta, Matei Șimandan, Gheorghe Augustin-Toda, Paula-Pompilia Tomi, Dimitrie Țichindeal, Traian Vedinaș. În plus, sub titlul „Preparandia Arădeană”, este descris succint și colectivul didactic (doctori în filosofie) format din Iosif Iorgovici, Dimitrie Constantini, Alexandru Gavra, Paul Maler (Moaler Câmpeanu), Atanasie Șandor, Lazăr Petrovici, Ioan Petrovici, Ioan Costa, Avram Sădean, Eduard Găvănescu și Victor Țârcovnicu.

Moderatorul lansării a fost prof. univ. dr. Ioan David.