marþi, 17 noiembrie, 2026

Special Arad Logo

    Un accident mortal nedrept și o întrebare îndreptățită pentru Primăria Arad: câți oameni trebuie să mai moară?

    de Valer Mărginean | 17 noiembrie 2026, 7:38 AM | Opinii | Recomandările editorilor

    0

    La câteva minute după producerea accidentului...(foto: Captură video facebook/stireanoastra)

    „Este nedrept ce i s-a întâmplat și ar fi tare nedrept să moară după acest accident”. Sunt cuvintele unui tânăr, ușor trecut de 30 de ani, când a aflat de accidentul rutier căruia îi căzuse victimă o mătușă de-a lui. „Tuși” fusese lovită pe o trecere de pietoni din Aradul Nou, în plină zi, de un șofer în vârstă de 77 de ani.

    Lovită atât de grav încât, deși băgată în operație imediat după accident, nu și-a mai revenit din comă. A mai trăit, așa, în comă profundă, încă două săptămâni. Timp în care șoferul care a lovit-o n-a dat nici măcar un telefon la spital să se intereseze de soarta femeii. Despre remușcare nu poate fi vorba. Soarta victimei și pentru suferințele familiei nu contează.

    Parafrazându-l pe Minulescu, putem spune: „Arad, un accident banal. Un pieton, o trecere, un sunet înfundat și… Pietonul nu s-a mai sculat”.

    Desigur, și acest accident mortal va rămâne, pentru autorități, doar o poziție în statistici, alături de multe altele asemănătoare. La fel și explicațiile: neatenția, alcoolul, drogurile și, inevitabil, viteza – obsesia aproape exclusivă a șefului Poliției Române în materie de siguranță rutieră.

    Sigur, toate acestea sunt importante și e bine că se acționează pentru combaterea lor, doar că mai sunt și altele, cel puțin la fel de importante. Despre care Poliția tace, iar autoritățile locale nu vorbesc. Tăcerea sufocă teme precum ușurința cu care se eliberează permisele de conducere sau lipsa de interes a autorităților locale pentru siguranța pietonilor, fie ei copii, tineri sau bătrâni.

    Trecerea de pietoni a ajuns un „drept” la accident

    Accidentul din Aradul Nou nu este singurul care ridică întrebări despre siguranța pietonilor.

    Minoră lovită pe trecerea de pietoni lângă supermarketul LIDL de lângă Piața Obor din Arad!

    7 decembrie 2025 – accident pe strada Crișan (o femeie de 66 de ani lovită în timp ce traversa pe trecerea pentru pietoni) și un altul în Piața Caius Iacob, la Podgoria (un bărbat de 56 de ani lovit tot pe trecerea de pietoni). Ambii au ajuns la spital.

    19 decembrie 2025 – accident pe strada Episcopiei, unde un pieton a fost lovit pe trecerea de pietoni.

    Sunt doar câteva exemple din municipiu care ar fi trebuit să îngrijoreze orice conducător responsabil al administrației publice locale și, în același timp, să-l facă să reacționeze. Nu și în Arad, deși una dintre responsabilitățile primarilor este aceea de a asigura siguranța „supușilor” săi. Or, toate aceste accidente rutiere cu victime care traversau prin loc marcat s-ar cuveni să-i pună pe gânduri pe toți cei implicați în siguranța cetățenilor, în care trebuie inclusă și siguranța pietonilor.

    Dacă semnalizarea rutieră este conformă, dacă Poliția își face treaba și totuși se întâmplă atâtea accidente, este clar că există o altă cauză și se impun alte soluții. O trecere de pietoni nu devine sigură prin simplul fapt că cineva a trasat câteva dungi albe pe asfalt și a montat un indicator rutier. Acestea îi conferă pietonului un drept, dar nu îi garantează că dreptul îi va fi respectat.

    Istoria unor stâlpișori

    Poate vă mai amintiți de traficul rutier de pe strada Eminescu din Arad înainte de 2004, de mulțimea de mașini parcate pe trotuare, de ambuteiajele zilnice, de nemulțumirea locatarilor din zonă și de neputința polițiștilor în fața acestei situații.

    Până când Primăria a montat stâlpișori pe marginea trotuarelor. Desigur, au urmat nemulțumirile șoferilor soldate, în câteva cazuri, și cu câțiva stâlpișori rupți ostentativ. În scurt timp însă, totul s-a calmat și stâlpișorii își fac și acum treaba. Iată doar un exemplu de intervenție a administrației locale asupra infrastructurii stradale, de natură să contribuie la buna desfășurare a traficului rutier și chiar la siguranța pietonilor.

    str mihai eminescu accident

                                                     Foto: google.ro/maps

    Stâlpișorii nu au schimbat mentalitatea șoferilor. Au eliminat posibilitatea de a parca pe trotuare. De ce n-am aplica aceeași logică și în cazul trecerilor de pietoni? Exemple avem, argumente și legislație de asemenea avem și, până la proba contrarie, avem chiar și primărie pe lângă care funcționează și o Comisie de sistematizare a circulației…

    Campaniile de „conștientizare” a pietonilor și șoferilor, cu care se laudă Poliția Rutieră sunt total ineficiente și chiar inutile. Pierdere de timp și bani – îi învățăm pe pietoni, inclusiv pe copii, să traverseze prin locurile marcate corespunzător, dar nu-i învățăm că și acolo pot fi loviți…

    În schimb, nu facem prevenție și responsabilizare cu examinatorii care continuă să acorde foarte ușor permisele de conducere (desigur, din milă, nu pentru șpăgi…) unor persoane care mai apoi devin pericole publice pe șosele.

    Evident, există soluții care nu presupun prezența permanentă a unui polițist. Una dintre ele ar fi supraînălțarea trecerilor de pietoni, care obligă, practic, șoferii să reducă viteza. În Franța, asemenea amenajări sunt mai degrabă o regulă, nu o excepție.

    Și, desigur, pe acolo circulă și ambulanțe, și mașini ale pompierilor, și autobuze. Așadar, invocarea unor „imposibilități tehnice” ar trebui scoasă din orice discuție serioasă.

    Primăria Arad cunoaște această soluție. A și utilizat-o. O astfel de trecere supraînălțată este amenajată la câteva sute de metri de locul unde s-a întâmplat recentul accident mortal, pe strada Milan Tabacovici, în dreptul unei foste grădini de flori… Și mai sunt și altele, amenajate pentru liniștea unor piloși, nu pentru siguranța pietonilor.

    Oare cine și după ce criterii a stabilit că în anumite locuri este nevoie de treceri supraînălțate, iar în altele nu?

    Față de persoana care încasează lunar indemnizația de primar al municipiului Arad nu am niciun organ de simț. Și nici vreo așteptare. Dar aș lansa o întrebare pentru consilierii locali care mai au o doză de responsabilitate pentru Arad și arădeni: există la nivelul municipiului Arad o situație a evaluării riscurilor asociate circulației rutiere și pietonale?

    Și o alta, să zicem ajutătoare: câte treceri de pietoni supraînălțate sau proiecte pentru astfel de treceri există în fața școlilor și grădinițelor din Arad? Ce interesant ar fi ca domnii și doamnele din CLM să facă un rond prin municipiu, să vadă unde sunt treceri de pietoni supraînălțate și apoi, dacă vor avea suficient curaj, să întrebe Primăria după ce criterii au fost făcute respectivele amenajări. Mai ales în anumite zone.

    Evident, nu este treaba cetățenilor să explice administrației municipale cum trebuie amenajată o trecere de pietoni pentru a fi sigură. Și cu atât mai puțin să-l învețe pe șeful Poliției Rutiere cum să organizeze supravegherea traficului.

    Dar pot să ceară ca, atunci când traversează regulamentar o stradă, viața lor să nu depindă exclusiv de atenția sau reflexele unui șofer. Evident, nu putem pretinde ca toate trecerile să fie supraînălțate și nici că aceasta ar fi singura soluție – poate este, totuși, cea mai la îndemână.

    Dar, în numele tuturor victimelor trecute sau viitoare (sigur vor mai fi accidente și victime!) avem dreptul să cerem autorităților să identifice locurile periculoase și, mai ales, să ia măsuri pentru protejarea pietonilor.

    Nu putem ști dacă o trecere supraînălțată ar fi salvat viața femeii din Aradul Nou. Nu vom ști niciodată. Dar putem fi siguri că reducerea vitezei la trecerile de pietoni ar reduce mult numărul accidentelor și, gravitatea acestora.

    Acum douăzeci de ani, Primăria a găsit o soluție pentru a împiedica șoferii să parcheze pe trotuarele străzii Eminescu. Astăzi, când mor oameni pe trecerile de pietoni, nu mai vedem aceeași preocupare. Și avem tot dreptul să ne întrebăm câți oameni trebuie să mai moară pe trecerile de pietoni din Arad pentru ca Primăria și Poliția Rutieră să înțeleagă că siguranța cetățenilor nu se asigură doar cu indicatoare, marcaje și comunicate despre acțiuni de control?

    Tânărul despre care am vorbit la început spunea că ar fi tare nedrept ca „tuși” a lui să moară în asemenea condiții. A avut dreptate.

    Urmărește Special Arad și pe Google News, Twitter, LinkedIn și Instagram!

    Distribuie articolul

    Comments are closed.