Florian Torcoș spăla banii de consumație ai „greilor” Aradului la Hotel Central cu „mașina de murdărit” cunoscută ca Sabin Bodea (II)





Ați auzit de revista „Viața arădeană”? Dar despre periodicul local „Viața de pretutindeni” știți o propoziție? V-a căzut măcar o dată în mână „Ochiul vesel”? Dar „Vdp – Rebus”? „Vdp – Sănătate” vă spune ceva? Sunteți abonați la „Vdp – S.F. Paranormal”? „Vdp – Mini Jurnal” se află pe masa dumneavoastră din living?
Ei, cum nu?!…
Nici noi / nouă / nu (deși știm destul de bine despre ce este vorba) – dar Florian Torcoș, acționar majoritar al Hotelului Central, este… Era fanul și sponsorul numărul unu – cel puțin până recent, când, conform surselor noastre, asupra Editurii „Viața arădeană” s-a deschis un dosar de urmărire penală pentru spălare de bani și evaziune fiscală. Finanțator – am zice… dacă n-ar fi vorba despre niște produse cvasifictive, obscure până la ultima virgulă… jignim definiția finanțatorului. Omul care-l ține(a), pe salariu, mâncare și băutură pe Sabin Bodea – alias „Viața arădeană” așa cum o-nțeleg ei.
Editura „Viața arădeană” este nimeni alta decât Sabin Bodea – iar Sabin Bodea nimeni altul decât Bobinuță… cioclul oricărei idei despre ce-i aia o publicație, între altele… un călău de inocenți și – vezi de aici – tovarăș bun de fapte penale cu bătrânii rechini securiști.
Avem acte, extrase, tabele și facturi cât să dăm la toată lumea
Special Arad deține, în respectabil-haotica sa arhivă, un morman de acte cuprinzând facturi, chitanțe, bonuri de casă, centralizatoare contabile (multe în original) privind deconturile SC CENTRAL SA în pușculița proprie și personală a lui Florian Torcoș (așa cum am arătat în episodul I, acționar majoritar, dar nici pe departe singurul!). Avem, în copii și în original, aproape toate facturile emise, urmare a unor Contracte de publicitate, pe perioada 2010 – 2014, editurii lui Sabin Bodea.
Centralizarea lor te sperie prin nesimțirea nu doar a sumei – cât a practicii:
Înțelegi despre ce vorbim aici?! 60.000 de euro băgați în niște publicații care nu există decât cel mult în tiraje de 50-100 de exemplare editate periodic, pe parcursul a 4 ani, în tranșe lunare sau mai dese de câte 1000 de dolari la cursul zilei…
În ce filme cu și despre mafioți & cârpe ne plimbăm existența? Câte metode de furat și spălat bani au mai rămas neinventate?
Contractele erau întocmite după cum urmează:
Ei bine, aceste reviste despre care ați citit mai sus, dincolo de faptul că unele sunt doar (până la proba contrarie) produsul imaginației transpirate a lui Sabin Bodea, chiar și puținele exemplare care au apărut restul sunt niște mizerii grafice… la fel ca toată editura lui Bobinuță, de altfel. Cine i-ar plăti – om normal la cap – lui Sabin Bodea 25-30 de milioane vechi ca să se facă de râs în reviste precum „Vdp – S.F. Paranormal” sau în „Ochiul vesel” pe 8 pagini?! Ce hotel din lume? Ce management e ăsta?!
Aaa… nu ne credeți naivi: nici prin cap nu ne-a trecut că Sabin Bodea lua 2480 de lei în mână când semna și elibera facturi pe 2480 de lei! Lua, maxim 2-300 cash, după estimările subiective ale autorului, îi dădea Torcoș să mănânce tot restul pulpelor de la cheful de ieri, tot ce n-o putut să bea doamna polițistă… îl lăsa să și ducă acasă o plasă.
Restul se spălau… mai precis, se murdăreau spălându-se cu Bobinuță.
Despre spălare de bani cu o mașină de murdărit vorbim.
Pentru ce și, mai ales, pentru cine se spălau banii, vom afla imediat, dar până atunci să descifrăm împreună portretul social, moral și, mai ales, infracțional al destul-de-cunoscutului
Sabin Bodea – această mașină de murdărit a Aradului
El e Sabin Bodea – zis Bobinuță:
, iar poza e luată dintr-un loc în care se popularizeză singur și spune multe despre personaj – chiar și celor care nu au avut oroarea. Lipsind din ea, însă, esențialul: Bobinuță este un om murdar. La el pe blog, Sabin Bodea îl pune pe unul să scrie că „în atmosfera edenică stă la pândă Poetul, dedat la experienţe şi dorinţe inefabile”!
Inefabil pe naiba, numa inefabil nu-i Bobinuță! E pragmatic cât cuprinde – și când are în față inocenți, și când tratează cu rechinii. Pe inocenți îi publică aproape cu japca… oricum, în necunoștință de cauză, tapându-i de bani totodată. Apoape că nu există om publicat la editura lui Bobinuță care să se fi maturizat și să nu-și dea pumni în cap pentru ireparabilul comis.
Când tratează cu rechinii, Bobinuță își cunoaște limitele și, așa cum se poate vedea din acest episod, își face partea ca un cățeluș cuminte ce e.
I se mai zice, prin cercurile informate și destul de largi ale orașului (încât să vină și martori în proces, dacă-i cazul), „Bobiniuță-pedofilul” – pentru că prin 2005 a fost cercetat ca urmare a unor reclamații într-un dosar pentru exploatare de minori, știut fiind că deține (conform propriilor sale „laude”), un album cu poze cu adolescenți de 10-14 ani prinși în ipostaze indecente, cărora le-a exploatat naivitatea în scopul de „a face un film”. Urâtă poveste – despre care presa locală a scris prea puțin.
Cam ăsta este, pe scurt, Bobinuță… dar probabil că vom mai reveni cu detalii… pentru cei nelămuriți încă.
Așadar: pentru cine se spălau bani cu Bobinuța? Pentru „Greii Aradului” – normal!
În afară de actele pe care deja v-am spus că le deținem – și nu suntem zgârciți: nu le păstrăm pentru noi, în caz că-i cineva curios, să dea un semn -, am mai contemplat un minunat registru foarte-foarte interesant. E chiar registrul ăla-mamă, ținut cu pixul și adnotat pe margini de mâna lui dom`Torcoș însuși. În el, putem urmări evoluția consumației a vreo 50% din „mahării locali”… numai nume unul și unul! Polițiști (îndeosebi șefi! cu cât mai șef, cu-atât mai bine…), directori de companii de stat (cu cât mai de stat, cu atât mai bine), magistrați, politicieni (cu cât mai centrali, cu atât mai bine)… dar și interlopi, cămătari, bagaboante… toți celebri. „Scoruri” de consumație de te doare mintea cât mănâncă și beau ăștia… te-ai fi gândit?… din banii Hotelului Central spălați prin Bobinuță.
O să-l publicăm, pe capodopera-sa registrul respectiv, în episodul 3 al acestei anchete-poveste, dar până atunci să extragem o
Concluzie jurnalistică
pentru episodul II al epopeii (și nu trageți în pianist… că există note și mai grave):
Bă, polițiștilor, directorilor, magistraților, politicienilor, doctorilor, profesorilor sau simplilor poeți, care ați băut pe gratis la Central… dragi tovarăși și prieteni – să știți că pe banii lu Bobinuță, zis și pedofilul, ați băut!
Greilor!
Comentariile portalului
Nu se potriveste absolut deloc aceasta apropiere politica - biserica. De ce nu a fost reprezentat Aradul de un doctor bun sau de un profesor de calitate sau un inginer (...)
Toți candidații la alegerile prezidențiale sunt cu Dumnezeu în gura, nu știu dacă și în suflet. Lipsește cel mai cel dintre toți, acela care adaugă (...)
= DUPA CE AU LUAT LUMINA ACUM INAPOI LA FURAT -- ASTA I CRESTINISMUL LA HAIMANALELE POLITICE ARADENE -- SCARBA MI E -- PANA SI CEREMONIA IN SINE A FOST O (...)