Știri aproape ratate (39). Toate relele lumii, pumni în gură și o dâră de lumină peste goticul nostru modern
O inimă verde între doi oameni verzi, care se ţin de mână la semafor. Două inimi roşii în doi oameni roşii, care nu se mai ţin de mână. Case plutitoare, cai, căprioare, canale. Multe semnale luminoase şi sonore, nişte coduri Morse, multă umbră, multă moarte, dar şi lumina de după. Mii de nume scrise în genunchi, pe imense foi albe, de oameni care încă mai cred în pace. Aşa ar arăta, transpuse în cuvinte, imaginile ultimele mele şapte zile.
(Protest împotriva genocidului din Gaza, la Viena. Pe colile albe sunt scrise numele celor ucişi din 2023 până acum)
În lumea largă a fost cu drone, cu războaie, cu înfometare, cu pumni în gura presei. Lumea mea şi lumea largă – un gotic modern, rareori în lumină, de cele mai multe ori în prea mult întuneric, dansând cu morţii, în durere şi suferinţă. Ca-n cea mai recentă expoziţie pe care vă invit să o vizitaţi când aveţi drum la Viena. E deschisă din 19 septembrie, e despre gotic şi cum şi-a făcut loc în lumea modernă.
E o expoziţie în care intensitatea imaginilor atinge apogeul în ultimele săli, dar care, spre deosebire de realitatea noastră cea de toate zilele, nu te lasă în durere şi suferinţă, ci te duce spre lumină. Albertina ştie să te vrăjească şi când nu vrei să facă asta, ci vrei doar să arunci o privire în fugă şi la un alt etaj, după ce ai stat destul în lumină şi după ce ai gustat din viaţa crudă surprinsă în imagini de un est-european refugiat în lumea bună.
(Lucrare a lui Brigitte Kowanz, expusă la Muzeul Abertina)
Cu goticul pe care îl ştim, spre lumina pe care o tot căutăm
Acasă, la noi, în colţul acesta de Europă, goticul e şi pe străzi, şi în fapte. Dar, mai ales, în nerealizări. Nu-i de vorbit despre prea multe, acasă, dacă vrei să rămâi în lumină, aşa cum mi-am propus să fac în ştirile acestea aproape ratate. Sigurul subiect despre care chiar merită să vorbim fără întrerupere, zi, noapte, pe străzi, la cafea, ba chiar ar trebui ca politicienii să turuie despre el și în somn, e eșecul podului hobanat din Arad.
Nicio zi n-ar trebui să treacă fără ca cineva să mai pună o întrebare pe temă și fără ca tuturor să ni se dea explicații.
Nu pot să ratez nici eu subiectul, nici măcar aici, chiar dacă Special Arad și-a făcut o misiune din a încerca să dea de capătul acestei rușini.
Așa că pun mai jos un alt pod, o altă eroare, dar și o altă abordare în fața eșecului. CNAIR a chemat experți internaționali ca să se pronunțe pe temă. La noi, e o sfidare politică să vrei așa ceva. Avem aici experții necesari: cei care au proiectat și construit podul ratat dau ei verdictul, nu-i nevoie de altceva.
Mai apoi, oricât de blândă și de binevoitoare sunt, şi oricât optimism îmi torn în suflet şi în cuvinte, pentru mine asta e România: o țară care își tratează problemele pe care nu le crede importante pe Zoom, varianta gratuită. 40 de minute pentru egalitatea de șanse. Plus convingerea unui președinte de comisie că ceilalți parlamentari au abandonat ședința online, de plictiseală.
View this post on Instagram
Dar, de cele mai multe ori, aceasta e România, de la Est la Vest şi de la Nord la Sud. Nicio altă și mai nicio lumină:
Și când România nu e cea de mai sus, e asta, de mai jos. O țară în care toți se feresc să mai spună ceva de COVID, ca să nu le sară în cap antivacciniștii, mulți la număr, tot mai mulți și tot mai pricepuți. În atare situație, am ajuns din țara care, cândva, avea prea multe vaccinuri anti-COVID la țara care nu mai are niciunul, în niciun spital.
Toamna, numărul îmbolnăvirilor crește, așa că subiectul revine în actualitatea medicală, în lumea celor care se ocupă de sănătate și printre înjurăturile de pe rețelele sociale.
View this post on Instagram
De fapt, România e toată pe TikTok şi, până nu ne intră bine în cap asta şi până nu acţionăm și aici, nu avem cum să o schimbăm:
Fără o strategie pentru combaterea dezinformării, nu ne rămâne decât să lăsăm țara pe mâna lui Putin. Cum pare că deja facem, pe ici, pe colo, pentru că la noi propaganda pro-rusă se face din sediul Parlamentului, pe banii noştri:
Puţin de Rusia e şi mai jos. E mult, de fapt, despre Rusia în Moldova, o arată încă o investigaţie sub acoperire a tinerelor de la Ziarul de Gardă.
Cinci motive ca să zâmbim în Europa, mai multe ca să ne temem pentru America
Totuși, există încă suficiente motive ca să zâmbim doar pentru că trăim în Europa. Cinci mi-au apărut mie în feed, săptămâna aceasta, pe pereții rețelelor sociale. Eu m-am bucurat toată săptămâna de Europa și am avut zeci de motive să zâmbesc, nu doar 5:
View this post on Instagram
Nimeni din breasla mea nu prea are motive de fericire când vine vorba, însă, de America. Imaginea de mai jos e suficientă, aș crede, ca să înțelegem toate supărările lui Trump pe dezvăluirile presei
View this post on Instagram
Și ca să ne prindem de tot scandalul din mass-media americană, care e doar la început, promit greii de aici. Cei care și-au pierdut sau sunt pe cale să-și piardă joburile pentru că îl critică pe Trump şi au câte ceva de spus despre moartea lui Kirk.
Mai jos e doar unul dintre zecile de episoade ale războiului pentru libertatea presei care s-au scris săptămâna aceasta, începând de luni, în SUA, cândva, cea mai democratică țară din lume.
Maria Ressa, laureată a Premiului Nobel pentru Pace, care știe cum e să faci închisoare pentru ceea ce scrii, se teme că vorbim acum despre apocalipsa libertăţii de exprimare. Speră că e doar Armaghedonul şi că mai sunt unii care să lupte pentru independenţa celor din mass-media. Mai sunt, dar câţi?
Merită să ascultați cuvintele pentru care, teoretic (bineînțeles), Jimmy Kimmel a rămas fără emisiunea sa, ca să vă faceţi singur o idee.
Războiul pentru presă e doar la început. Donald Trump e gata de război cu aproape toată mass-media, chiar dacă intră în conflicte pe care le poate pierde a doua zi:
Donald Trump files $15bn lawsuit against the New York Times
Primul pas greșit l-a făcut în acest război cu NYT, dar o înfrângere nu-l sperie nicicum pe președinte în misiunea sa de a-i interzice pe toți cei care au ceva urât de spus despre el, despre MAGA și despre planurile sale.
Nu prea am găsit niciun motiv de zâmbit mai departe de Europa. De urmat niște exemple, ca să nu ne fie şi nouă rău, am găsit însă. Taiwanul a mai publicat un ghid pentru cetățeni, pentru ca aceştia să știe ce ar trebui să facă în cazul în care China invadează țara. Nu e primul ghid de acest gen.
Shen Wei-chih, directorul Agenției pentru Mobilizarea Apărării Totale, spune că guvernul nu a lansat ghidul «pentru a crea panică», ci din acest motiv: «cu cât ești pregătit mai devreme, cu cât studiezi mai devreme [ghidul], cu atât vei fi mai în siguranță mai repede».
View this post on Instagram
Lumini, vitralii, ciuperci și un strat de ozon nou-nouț pentru o lume mai bună
Am şi ştiri bune dintr-o lume mai bună. De fapt, știrile mele ratate de duminica asta sunt — sper să le simțiți așa — pe plus, pe lumină, chiar dacă sunt scoase din umbre. Goticul meu contemporan e cu vitralii colorate peste care bate tot timpul soarele. Săptămâna aceasta, cel puțin.
(Lumina străbătând vitraliile Bisercii Votive din Viena)
Cea mai bună știre s-ar putea să nu ne aducă bani direct în buzunar, dar câteva speranțe într-o lume mai bună tot ar putea să ne intre prin inimi:
View this post on Instagram
În lumea medicală, cea care are de-a face mult cu moartea, veștile posibil bune sunt la ordinea zilei, pentru că tot ce nu e deces e de bine. Cea de mai jos e chiar foarte bună. Nu mai crede multă lume în acest medicament, deși e păcat, spun specialiștii: aspirina face minuni și când vine vorba de cancer:
Aspirin can have ‘huge effect’ in stopping colorectal cancer returning, study finds
Și din lumea drogurilor curg zilnic știri de bine. În știrile mele aproape ratate de tura trecută cercetătorii ne spuneau ce bine ne poate face o doză de LSD, mai ales dacă suferim de depresie sau anxietate.
Tura aceasta de știri vă spun că o microdoză de ciuperci ne poate face și mai bine. E momentul să reconsiderăm raportările noastre la droguri, până mai avem voie.
I was a stressed-out working mum until I started microdosing on mushrooms
Să nu se stresăm până atunci prea mult și să nu ne fie prea teamă de izolare. Se spune că putem avea maximum 150 de legături interumane și cel mult 15 prietenii bune. Pentru unii, trei sunt de ajuns. Ne-ar prinde bine și mai puține vorbe în toate legăturile acestea.
„Se poate considera realist că putem dezvolta până la 150 de legături productive, însă avem relațiile cele mai intime – și, prin urmare, cele mai strânse – doar cu aproximativ cinci până la 15 prieteni apropiați. Putem menține rețele mult mai mari, dar doar cu prețul compromisului asupra calității sau sincerității acelor conexiuni; majoritatea oamenilor funcționează, de fapt, în cercuri sociale mult mai mici”, spun cercetătorii. E de citit. Și de vorbit mai puțin.
People Aren’t Meant to Talk This Much
În Varșovia, cuvintele sunt multe și sunt în cărți. Aici s-a deschis o bibliotecă într-un metrou. E greu de crezut în zilele noastre, în care toți stăm pe telefoane. Nu și imposibil de pus pe picioare. Contează, probabil, și trecutul, și frica să nu se mai repete cumva.
View this post on Instagram
Polonia se raportează altfel la cultură, la citit. A rămas, după Cel de-al Doilea Război Mondial, fără biblioteci. Puțin despre Varșovia, despre lipsa bibliotecilor și despre noua bibliotecă din metrou puteți citi și în Dilema.
Să ne bucurăm de cărţi cât mai putem. Ele sunt ținta politicienilor, oricât de greu ne vine să credem asta. Cine și ce cărți citește e important pentru cei care vor să manipuleze masele, așa că bătălia se dă în SUA, în Canada și nu numai pentru cărțile din școli.
View this post on Instagram
Pe lista de mai sus sunt și Marele Gatsby și 1984 a lui George Orwell.
Aproape bine, deși rău: cu mașinuța roz în trafic și cu fumatul la modă, din nou
În ultima săptămână, cel mai tare mi-a adus zâmbetul pe buze știrea aceasta. Nu e o știre dintr-o lume mai bună, nici pe departe, ci dintr-o lume defectă, în care, uneori, actele nebunești sunt singura reacție normală.
Un bărbat a fost arestat după ce a condus o mașinuță roz Barbie pe o șosea aglomerată, fiind, desigur, și sub influența alcoolului. Bărbatul purta ochelari de soare tip aviator în timp ce conducea vehiculul, conceput pentru copii cu vârste între trei și șapte ani, vineri, când traficul e aglomerat în Prince George, Canada.
View this post on Instagram
Știrea de mai jos am văzut-o tot ca o știre bună, nu neapărat rea, deși evident că, în oricare altă săptămână, în afară de aceasta în care cred că lumina ne va salva, aș fi inclus-o la știri dintr-o lume nebună. Fumatul redevine la modă. E iarăși cool să fumezi.
View this post on Instagram
Fotografia, muzica, accidentele, poezia și, desigur, lumina
Cuvintele nu m-au ajutat săptămâna asta, dar fotografia a fost, pentru mine, bucurie și lumină. Am văzut fotografiile Jitkăi Hanzlova și m-au cucerit; la prima tură prin Albertina – doar câteva, la a doua – mai toate. Merită să faceți o oprire la Albertina, dacă cumva treceți prin Viena, și pentru Jitka. Și, desigur, pentru Brigitte Kowanz, pentru mai multă lumină.
Despre fotografie, lumină, accidente și imperfecțiuni vorbește și Jim Herington în Dilema. Dialogul de acolo, dezbrăcat de înflorituri, e suficient de cuceritor și pentru cei care iubesc cuvintele:
„Îmi plac accidentele și imperfecțiunile” – interviu cu fotograful Jim HERRINGTON –
Mă întorc puțin la Viena ca să vă spun că, dacă sunteți pe acolo, merită să vă opriți să vedeți spectacolul impunător al luminii descompuse prin vitralii, care are loc în fiecare zi, dar acum și seara, la Votivkirche.
Se cere și puțin de muzică, acolo și oriunde altundeva. Dar nu peste tot și nu oricum. Massive Attack a decis: muzica lor nu va mai fi pe Spotify. Nu doar muzica lor, ci și piesele multor altor artiști. Aceștia au decis să se retragă de pe platforma de streaming. Boicotul a fost inițiat în iulie de rockerii australieni King Gizzard and the Lizard Wizard, care și-au motivat decizia prin faptul că CEO-ul Spotify, Daniel Ek, investește milioane în tehnologie militară de drone bazată pe inteligență artificială.
Cei de la Massive Attack a rămas în atenția publică săptămâna aceasta nu doar pentru că nu mai vor să fie pe Spotify, ci și pentru că au folosit tehnica de recunoaștere facială live în concert, pe post de critică adresată culturii supravegherii, un subiect tot mai fierbinte și în Europa acestor zile.
Trupa nu este străină de folosirea rezistenței digitale artistice în concertele lor; ani de zile, aceasta a criticat, prin imagini proiectate pe ecrane gigant, cultura supravegherii, a dictaturii și puterile tehnologice.
View this post on Instagram
Băieții de la Massive Attack nu cântă prin apropiere, ca să vă îndrum spre vreun concert al lor, deși ar merita să mergeți să-i vedeți oriunde ar concerta.
Pe Jaz Howkins, însă, o puteți vedea live, dacă vă era dor de ea, dacă ați ratat-o la Brezoi în ultimii ani, dacă vă plac vocile care te cutremură. Vine la Cluj-Napoca, la Sibiu, la București, la Brașov și la Râmnicu Vâlcea. E în decembrie, biletele sunt decente, nu aveți nicio scuză dacă iubiți blues-ul.
Când muzica se oprește, nimic nu mai sună bine, așa că mai rămâneți aici pentru 15 dintre cele mai bune albume de până acum ale anului 2025, de la BBC:
Lady Gaga to Clipse: 15 of the best albums of 2025 so far
și pentru cele mai bune filme ale anului până acum, tot de al BBC:
Weapons to Materialists: 16 of the best films of 2025 so far
Puteți să mai rămâneți cu mine și pentru câteva imagini care să ne spele privirea.
Cel mai vârstnic, probabil, obiect din tot universul e extrem de cuceritor.
În iulie, o cometă numită 3I/ATLAS a fost observată în timp ce pătrundea în sistemul nostru solar. E doar al treilea obiect interstelar descoperit vreodată.
View this post on Instagram
Goticul modern și-a găsit loc la Viena și vă invit să priviți doar câteva dintre lucrările expuse aici, în crescendo dramatic, prin întuneric până la lumină. Mai jos, două imagini din sălile în care se dansează cu moartea.
Dramaticul, umbra, dar mai ales lumina au ţinut loc de poezie săptămâna aceasta, zilele acestea. Jumătatea de poezie de mai jos e auzită din vară, dar culeasă doar acum, pe viteză, de pe rețelele sociale. E și ea gotică, cu nițel de lumină fosforescentă.
(Florin Gherman, „Noaptea meduzei”)
Imaginile Jitkăi Hanslova sunt tot poezie.
Citeşte şi:
Știri aproape ratate (35). Sună telefonul. Vin câinii. Toți vor să ne spună cât de roșie ne e țara!
Urmărește Special Arad și pe Google News, Twitter, LinkedIn și Instagram!
Galerie foto
-
9
-
-
-
-
-
-
-
-
Pentru a vedea restul imaginilor din galerie, click pe o poză și folosește săgețile.
Comments are closed.
Comentariile portalului
Problema este a șoferilor care nu mai pot întoarce după bunul plac și a bicicliștilor care nu mai pot traversa pe bicicleta.
Pai aplicatia de ride sharing poate spune cu ce viteza circula pe tot traseul. Log-ul masinii la fel.
Chiar ar trebui și o consultare,și chiar un referendum. Menționez și zona Garii ,care este efectiv inundată,și care din păcate polarizează și boschetari,creând nesiguranță î (...)