Tocmai după ce am pomenit de ruptura care există între primarul Călin Bibarț și grupul Falcă, uite și exemplificarea: după munci și zile care țin de o vreme bună, în ultimul său rond de seară Călin File din Poveste ne spune verde-n față: NU RECEPȚIONEZ PODUL până nu corespunde!

Exact așa cu litere mari, ca să se știe o treabă. Și la singular: nu noi, nu Primăria, nu partidul, eu!

Și ca să vedem despre ce este vorba, hai să facem un rond. Cu Bibi, desigur, la volan, nu de alta, dar primarul nostru conduce bine mașina. Cel puțin la prima impresie.

Ei, trecând podul cu Bibi am observat și noi că se lasă. Podul. Se lasă bine, dar bine de tot, de parcă cablurile și-ar fi spus ultimul cuvânt. Asta este, noi am făcut tot ce am putut, de aici Dumnezeu cu mila. Este clar că dacă nu se va face în scurt timp nimic podul se va duce direct în Mureș. În fond e vară, e cald, o baie nu strică niciodată.

Întrebarea este de ce? De ce și cum s-a ajuns până aici. Până în momentul în care Bibi pune piciorul în prag și spune clar și pe față: nu recepționez. Nici noi, ce să zicem, ne vine cam greu să recepționăm. Mai ales dacă punem lucrurile cap la cap. Că de acolo se-împut, de obicei, știe toată lumea.

Să începem cu omul de afaceri Sandu Ion și cu vestita firmă care și-a declarat falimentul în septembrie anul trecut. Da, este vorba de PAB România, constructoarea podului hobanat de peste Mureș. Și care nu este la prima astfel de abatere. Domnul primar al nostru poate știe de scandalul cu pasarela din Timișoara, gătată anul trecut, dar care nu a fost recepționată de atunci. Asta este, așa lucrează PAB România și celelalte firme de casă: face ce poate și pe urmă mai vede ce și cum. Eventual, declară faliment.

Pasarela Gelu din Timișoara. Foto: sulfatim.ro

Pe de altă parte, lui Bibi nu-i putem băga nicio vină: nu face parte din gașca Falcă, dimpotrivă, am zice, are tot dreptul să se revolte văzând cum culege roadele de peste două decenii ale dominației lui Falcă et co.. Pe de altă parte însă și el tot din gașcă face parte, chiar dacă așa mai marginal și oarecum contra firii.

În ceea ce privește podul, cu toate că se tace și nu se face, treburile sunt destul de clare. Că e vorba de o greșeală de proiectare sau execuție, vina tot a firmelor de casă este. Există o părere de specialist care ne zice ce ar fi mai rău. Să nu fie vorba de cabluri, ci de stâlpul care le ține. Și care nu a fost pus la adâncimea obligatorie, având în vedere solul de lângă Mureș. Ei, dacă se confirmă, e treabă nasoală, lucrările de reabilitare ar mai putea ține nu o lună-două, ci chiar un an-doi.

Oricum ar fi, concluziile sunt clare: o nouă lucrare arădeană făcută după regulile șmecherești ale grupurilor care împletesc politica cu afacerile.

Și atunci ne mai mirăm că nimic nu ne iese…