Adrian Wiener, deputat USR Arad: „Bugetul țării e țăndări. O serie de decizii politice, unele dincolo de limita răspunderii penale, au condus aici. Deficitul bugetar a fost pentru anul trecut 9,3% din PIB – cel mai mare din UE. Pentru a menține funcționarea statului – plata pensiilor și a salariilor, cheltuielile de funcționare a aparatului de stat, cofinanțarea investițiilor din fonduri europene – acest deficit trebuie acoperit din împrumuturi. Deși formal încă nu suntem încadrați la categoria de risc «junk», din cauza fragilității fiscale și a incertitudinilor politice și economice, dobânzile aferente acestor împrumuturi sunt deja acolo.

De asemenea, suntem în procedură de deficit excesiv – o formă de atenționare fermă din partea Comisiei Europene. Avem angajamente fiscale ferme – reducerea deficitului pentru 2025 cu 30 de miliarde de lei, iar pentru 2026 cu 60 de miliarde de lei. Până la sfârșitul lunii, România trebuie să prezinte un pan fiscal credibil, asumat ferm. Dincolo de măsurile fiscale, este angajată credibilitatea politică a noului Guvern și a Președintelui ales, atât fața Comisiei și a partenerilor europeni cât și în fața piețelor financiare, care finanțează deficitul României. Și credibilitatea politică a României se va vedea la Consiliul ECOFIN din 8 iulie unde există riscul suspendării fondurilor europene pentru România.

Sunt două alternative pentru echilibrarea bugetului: scăderea cheltuielilor și creșterea taxelor. Sigur, nu este moral să acoperi din creșterea taxelor devalizarea iresponsabilă a bugetului. Creșterea taxelor trebuie să vină DUPĂ reducerea drastică a cheltuielilor statului obez, creșterea colectării și diminuarea evaziunii. Creșterea taxelor trebuie să fie TEMPORARĂ, până când tăierea cheltuielilor are impact pe buget.

Repartiția între reducerea cheltuielilor și creșterea taxelor trebuie să fie echitabilă – 2/3 din reducerea deficitului ar trebui să vină din reducerea cheltuielilor și doar 1/3 din creșterea taxelor.

Reducerea cheltuielilor implică reforme profunde:

•  Reforma administrativ-teritorială – nu ne mai putem permite susținerea de primării la localități de 300-500 de locuitori; cu viceprimar, consilieri, aparat de lucru.

•  Reforma ANAF – nivelul actual al evaziunii și mai ales deficitul de încasare la TVA nu se poate atinge decât cu complicitatea statului. Firme protejate, întors capul, indolență, frânarea digitalizării – asumată politic ani și ani de zile.

•  Reforma pensiilor speciale – Actuala criză bugetară este și o oportunitate de reașezare a echității în România.

•  Reforma companiilor de stat – unele fiind adevărate găuri negre, căpușate lacom, care înghit subvenții și au datorii istorice enorme.

•  Nu mai putem duce în spate miile de agenții, institute, descentralizate, academii, autorități, directori, board-uri, consilii de administrație.

Și lista poate continua cu multe alte reforme structurale, care trebuie să se întâmple. Trebuie să vedem în actuala criză bugetară o oportunitat,e pentru o nouă arhitectură a statului român.  Pentru că este obligația morală a actualei clase politice să reformeze acest stat bolnav“.