joi, 28 martie, 2024

Special Arad Logo

    Mașinuța secretă și discuția esențială într-un oraș în care cultura este așa cum este… | Foto

    de Tomck@t | 10 iunie 2019, 5:41 PM | Cultură | Topic special

    0

    (foto: Ciprian Hord)

    ... dar este, că de n-ar fi, totuși, nu prea s-ar povesti

    „Pe foarte scurt, festivalul de la Arad a arătat cum poezia se infiltrează, ca o discuție secretă & esențială, în toate capilarele lumii. Inclusiv în cinematografia mare a Noului Val românesc”, notează scriitorul Radu Vancu într-o postare pe Facebook, în care i-a dat „tag” și lui Cătălin Lazurca, organizatorul principal al Festivalului de Literatură „Discuția Secretă”, eveniment care a marcat anul acesta cea de-a șasea ediție. „Mulțumim, una peste alta a ieșit bine”, a răspuns într-un comentariu, la aceeași postare, Lazurca. Chiar a ieșit bine. Poate confirma acest lucru oricare dintre invitații speciali, ori cei care au poposit, din pură întâmplare sau din curiozitate, la acțiunile festivalului, fie de la Cafeneaua Literară Joy’s, fie de la Cinema Arta.

    Despre cultura din orașul nostru putem să ne plângem în secret sau în public ore, zile, săptămâni sau ani întregi, niciodată n-a fost și niciodată nu va fi destul sau prea bine, dar cert e că evenimentele culturale din ultimii ani ne pot oferi oareșce speranțe, iar acest lucru devine din ce în ce mai evident pe segmentul film și literatură. Ar mai fi și teatrul, dar asta e o altă poveste. Dacă ne rezumăm doar la „Discuția Secretă”, putem înșirui o listă lungă de nume consacrate în literatura română sau internațională care au fost la Arad, printre care Thomas Graves, David Berman, Philip Ó Ceallaigh, Mircea Cărtărescu, Dmitri Miticov, Ben Mazer, Miron Zownir, Attila Bartis, Cosmina Moroşan, Lavinia Bălulescu, Svetlana Cârstean, Dan Sociu, Marius Chivu, Robert Şerban, Anselm Berrigan, Elena Vlădăreanu, Silviu Gherman, Stefano Calligaro, asta ca să enumărăm doar o mică parte din ei, apoi, de doi ani încoace, festivalul are și o secțiune de film, printre invitații celebri fiind nume sonore precum Boris Mitić, Iosif Demian, Titus Muntean, Cristi Puiu și Lenny Abrahamson.

    Invitații de anul acesta au fost Cristi Puiu din nou, s-au proiectat două filme de lungmetraj, de Andrei Cohn și de Tudor Giurgiu, la cel din urmă a stat de vorbă cu arădenii scenaristul filmului, romancierul Marin Mălaicu-Hondrari (cel care a citit și din textele sale, la Joy’s), au fost și scurtmetraje de Dorian Boguță, Cristina Groșan, arădeanul Norbert Fodor (alături de producătoarea, tot arădeancă, Anda Ionescu) și Ruxandra Ghițescu, iar pe partea literară au fost prezenți cu fragmente din operele lor Bogdan Coșa, Mina Decu, Jesica Baciu, Irina Bruma, Veronica Ștefăneț, Alin Ioan, Evelin Márton, Robert G. Elekes, Vlad Drăgoi, Dan Coman, Emanuela Iurkin, Stelian Müller, Diana Geacăr, Dan Lungu, grupul Beatwándor (Bányász Bertalan, Horváth Benji și André Ferenc), Cristina Ispas, Raluca Nagy, Ágnes Kali, Andrei Dósa, Radu Vancu și arădenii Cosmin Leucuța și Ioan Peter (Pit).

    Și acum, după ce i-am enumărat pe toți, ce aș putea povesti despre „Discuția Secretă”?

    DS6 p2 Foto Ciprian Hord 30
    Foto: Ciprian Hord

    Acesta nu e un festival despre care se poate vorbi mult, dar e un festival superlejer la care n-ai cum să nu te simți bine și e un festival despre care, mai degrabă, vor povesti mult și bine, de acum încolo, scriitorii care s-au simțit bine la Arad, care au fost în centrul atenției și au întâlnit aici oameni faini. Cam asta ar fi și esența, de asta e, cred, „secretă” discuția. Sunt întâlniri publice discrete, deloc ascunse, deloc secrete, trebuie doar să fii chill și să ai curiozitatea minimă să fii acolo. În caz că n-ai fost înainte, poate chiar vei deveni, astfel, un fan… sau, vei descoperi că nu e o treabă chiar așa rea chestia asta numită literatură. Măcar atât, cât de cât.

    La etajul Cafenelei Joy’s s-a vernisat și o expoziție de fotografie de Dani Gherca, numită „Floarea din mlaștină” (curator: Călin Dan).

    Cât despre secțiunea de film (despre care s-a dovedit în repetate rânduri că „prinde” mult mai bine la arădeni, nu neapărat doar la acest festival, ci în general), „Arest”-ul lui Andrei Cohn, premiat la TIFF 2019 și selecționat în acest an la Festivalul Internațional de Film de la Karlovy Vary, este o interesantă și revoltătoare poveste minimală despre un intelectual băgat la pârnaie în comunism alături de un „torționar”, care pare cooperant și solidar cu deținutul (care n-a comis nicio crimă), însă doar atât cât îi permite temperamentul coleric și sălbatic. Acesta este al doilea lungmetraj al regizorului Andrei Cohn (cunoscut deja publicului pentru „Acasă la tata”, lansat în 2015), deci e opera unui regizor aflat, oarecum, la început de drum, astfel că e aproape inevitabil ca privitorul obișnuit cu filmele românești să nu exclame în gând: „ÎNCĂ un film românesc despre comunism??!”. Păi, da, aparent, pentru filmele românești, este o neîncetată rețetă a succesului în Europa… dar asta nu înseamnă că filmul nu e bun, cu tot cu micile exagerări. Adică omul a fost închis și chinuit în ultimul hal – și asta chiar spre sfârșitul comunismului – pentru că citea cărți interzise și asculta pe șest Europa Liberă? O fi fost așa în București, dar e cam trasă de păr toată treaba, în opinia unora. Pe de altă parte, dacă nu s-ar fi precizat în film data în care se petrece acțiunea, putea fi foarte bine o poveste a absurdului de tip Kafka despre orice regim totalitar.

    „Mi-ar fi plăcut să fie aici Tilda Swinton și să mă-ntrebe «Vrei să te căsătorești cu mine?»”

    În schimb, „Parking”-ul lui Tudor Giurgiu e ceva complet diferit (în sfârșit!). Acțiunea filmului se petrece în Spania, în centrul atenției fiind un tânăr scriitor român, care trăiește de pe o zi pe alta într-o dubiță, fiind paznicul unui parc auto. Tocmai de aceea, limba vorbită în film este aproape în totalitate spaniola. E un love story, e ceva mai altfel, mai light, mai drăguț, cu toate că nu e totul roz de la un capăt la altul pentru eroul nostru pierdut pe celălalt capăt al continentului.

    DS6 p2 Foto Ciprian Hord 11
    Marin Mălaicu-Hondrari (Foto: Ciprian Hord)

    După proiecție, a stat de vorbă cu arădenii adunați la Cinema Arta scriitorul Marin Mălaicu-Hondrari, care a vorbit nițel despre cartea sa, cea care stă la baza adaptării cinematografice, dar și despre tonele de modificări pe care le-a „suferit” filmul de la scenariul original, „vinovații” pentru acest lucru fiind regizorul Tudor Giurgiu și chiar scenaristul și autorul cărții (titlul original: „Apropierea”). Răspunzând la întrebări, acesta a mai spus că redactarea unui scenariu a fost o experiență total nouă pentru el, dar fără niciun dubiu plăcută, în primul rând pentru că se câștigă mult mai bine decât într-o carieră întreagă de scriitor. Întrebat fiind ce întrebare i-ar fi plăcut să i se mai pună la finalul sesiunii de Q&A, scriitorul a spus fără ezitare: „Mi-ar fi plăcut să fie aici Tilda Swinton și să mă-ntrebe «Vrei să te căsătorești cu mine?»”.

    Un alt highlight al festivalului a fost noul film al lui Cristi Puiu, doar o parte însă, pelicula nefiind finalizată. S-a proiectat la Cinema Arta un fragment de o oră din „Malmkrog”, filmul care va avea peste 3 ore într-un final, iar regizorul a povestit arădenilor după proiecție că îl interesează, în primul și în primul rând, să facă filme și punct. Nu se ghidează după cerințele pieței sau după opiniile publicului. „La început de carieră, da, e altceva. Atunci contează un premiu, să zicem, la Cannes, pentru că trebuie să te afirmi și, făcându-ți un nume în cinematografie, poți să atragi mai ușor fonduri pentru viitoarele tale proiecte. Ei bine, nu se întâmplă așa. Mie mi-e greu în continuare să fac rost de bani pentru filme”, a spus Cristi Puiu.

    Special Arad a făcut și un interviu cu celebrul regizor român, care poate fi citit aici.

    Premiul cel mare: o mașină!

    Bine, o mașinuță, mai degrabă. De jucărie, mai exact.

    Pentru a doua oară în mica „istorie” a festivalului, organizatorii „Discuției Secrete” au acordat și un premiu la final, și anume pentru „Cea mai bună carte a anului 2018”.

    Juriul a fost format exclusiv din scriitori (Lavinia Braniște, Cristina Ispas și Bogdan Coșa), iar nominalizații au fost:

    – Gabriela ADAMEȘTEANU: „Fontana di Trevi” (Polirom)
    – Diana GEACĂR: „Cine locuiește la subsol” (Paralela 45)
    – Emanuela IURKIN: „Câinele de bronz” (Cartier)
    – Dan LUNGU: „Pâlpâiri” (Polirom)
    – Stelian Müller: „S.” (Paralela 45)
    – Sebastian SIFFT: „Câinele iubirii” (Humanitas)
    – Tatiana ȚÎBULEAC: „Grădina de sticlă” (Cartier)

    Câștigătorul a fost anunțat astfel:

    „Am ales volumul câștigător al Marelui Premiu al Festivalului Discuția secretă pentru că, dintre toate cărțile citite, ne-a făcut să vedem cel mai departe, literar vorbind – dincolo de povestea pe care autorul s-a străduit să o spună, inegală poate, nesatisfăcătoare pe alocuri, nu ne ferim să admitem; cum nu ascundem nici că, în momentele sale de vârf, neverosimil de multe, ne-a ridicat de pe scaune.
    Uluiți de curajul, de seriozitatea și de prospețimea schemelor narative asumate și propuse în volumul premiat, făcând un pas în lateral, prin intermediul acestui premiu ne dorim să subliniem că nu trebuie să treacă neobservat genul de efort pe care îl depune un autor ca Stelian Müller”.

    DS6 p1 20

    Premiul acestuia – spre surpriza tuturor – a fost o mașinuță Citroën DS 23 Pallas de jucărie și de colecție, cea care a avut de la bun început un fel de „teaser”, fiind un fel de mascotă a acestei ediții, figurând pe afișul festivalului. În plus, marca „DS” mai poate fi (și este) prescurtarea de la „Discuția Secretă”. Nice! 

    În galeria foto de mai jos găsiți imagini de la deschiderea oficială și cu fiecare invitat în parte. Fotografiile din a doua parte îi aparțin lui Ciprian Hord (cele fără siglă, dar veți sesiza instantaneu diferența dintre poze simple și fotografii profesioniste). 😉

    Urmărește Special Arad și pe Google News, Twitter, LinkedIn și Instagram!

    Distribuie articolul

    Scrie un comentariu

    7 + 1 =

    Redacția Special Arad își rezervă dreptul de a selecta și a modera comentariile în funcție de relevanța lor față de subiect. Comentariile care nu fac referire la subiectul prezentat nu vor fi aprobate. De asemenea, răspunderea juridică aparține autorului comentariului.