Inițial, când am văzut titlul știrii, am căutat sursa. Îmi închipuiam că o fi Timesnewroman, Comentacii sau Cațavencii. Cum adică, maneliștii să fie formatorii de opinie? Și încă într-o problemă atât de sensibilă, cum ar fi vaccinarea? Repet, mi s-a părut o glumă. Apoi, am văzut știrea pe un site pe care îl consider destul de serios: Digi! Am mers mai departe cu imaginația și m-am gândit că a uitat cineva din redacție să schimbe data la calendar și acesta (calendarul, carevasăzică) a rămas înțepenit la întâi aprilie! Dar nu, totul era serios. Bașca, un secretar de stat și, astăzi, Valeriu Gheorghiță au iterat ideea că maneliștii ar putea influența opinia publică.

Eu, personal, am fost vaccinat și aștept rapelul, dar m-aș simți jignit (chiar mă simt) să fiu convins de un manelist ca să mă vaccinez. Pe deasupra, mă simt jignit și de faptul că doi reprezentanți ai autorităților, un secretar de stat – Andrei Baciu îi spune – și însuși Valeriu Gheorghiță, președintele Comisiei Naționale de Coordonare a Activităților de Vaccinare, consideră că acest demers ar putea da rezultate. Adică românii nu pot fi convinși de argumente științifice, emise de personalități cu o educație și o cultură peste medie și vine un agramat (nu-mi place expresia analfabet funcțional) și-i convinge pe sceptici. Pentru că, să o spunem răspicat: textele maneliștilor se rotesc undeva între tăiatul venelor și băgatu-n venă, nicidecum despre Pasteur.

Repet, eu sunt de partea vaccinării, dar îi respect pe cei care nu se vaccinează, chiar dacă nu sunt de acord cu ei. Cei care nu se vaccinează și refuză în mod rațional vaccinarea au două argumente: fie nu au încredere în vaccin, poate și teamă pentru efectele secundare și, respectiv, cei care simt că li se îngrădește dreptul la libertatea de decizie. Deci, două argumente raționale. Subliniez: raționale.

Și-acum să punem în balanță: pe de o parte niște oameni care au argumente raționale şi care în ciuda presiunilor mediatice nu vor să se vaccineze, iar de cealaltă parte nişte cântăreţi, cu un intelect mult sub medie – cel afişat, desigur – care încearcă să-i convingă pe primii. Să fim serioşi, e un scenariu prea prost ca să-l creadă cineva.

De fapt, întreaga tărăşenie se poate traduce simplu. Mesajul autorităţilor – c-o fi Valeriu Gheorghiţă, c-o fi Baciu, poate şi alţii ca ei – e clar: „Ia convingeţi-i voi (adică ei, maneliştii) pe ăia proşti, electoratul ăla ce pune botu’ la promisiuni deşarte, şi care vă ascultă «operele» muzicale şi cu ocazia asta mai aveţi şi voi parte de mediatizare pe posturile serioase. Şi ne creşte şi nouă, celor de la butoane, cota pe piaţa externă, ratingul de ţară, cum ar veni, norma de vaccinare pe cap de locuitor”. Ăsta e jocul, nicidecum o încercare reală de lămurire şi responsabilizare a acelei părţi a populaţiei care nu doreşte să se vaccineze.

Dacă în ţara asta au ajuns maneliştii să fie recunoscuţi drept vectori de decizie, formatori de opinie, într-un astfel de subiect precum vaccinarea, atunci singura noastră şansă, a celor care mai cugetăm, e să emigrăm. Unde? Oriunde, dar cel mai sigur e în Elveţia, că elveţienii nu ascultă manele. De ce nu ascultă manele? De-aia că helveţienii «n-are» duşmani, că «e» neutri!