Proprietarii de pe Bulevardul Dragalina devin un model de urmat pentru toți arădenii din centru | Fotoreportaj

    de Raluca Medeleanu | 29 iulie 2020, 2:00 PM | Reportaj | Știri Arad | Topic special

    4

    În ritmul acesta, Bulevardul Dragalina tinde să devină prima stradă din Arad care va arăta, în sfârșit, la standardele la care trebuie să arate un oraș cu pretenții de „Mica Vienă”. În ultimul timp, am observat că tot mai puține imobile de pe această stradă mai sunt în stare deplorabilă. Oamenii s-au pus pe treabă, iar acest lucru nu trebuie trecut cu vederea.

    Cele mai noi exemple le observăm la nr. 2 și la nr. 16, schelele ambelor clădiri istorice fiind coborâte chiar în această vară. Culorile sunt elegante, armonioase cu ansamblul arhitectuaral din zonă.

    Imobilul cu nr. 2  (foto, sus) se încadrează perfect lipit de Colegiul Economic care a primit o altă culoare, acum la renovare, de la roz ajunând să fie un soi de galben. La nr. 2 au reabilitat și masiva ușă de intrare, reclama firmei de la parterul imobilului respectă recomandările din PUZ, fiind făcută de mici dimensiuni din fier forjat, imitând cele de epocă. Vom trece cu vederea aparatul de aer condiționat, geamurile din termopan (totuși rama măcar imită lemnul), sau autocolantul lipit pe geamurile de la parter, pentru că putem spune că – deși aceste lucruri  nu sunt agreate în regulament – nu sar prea tare în ochi, clădirea în sine arătând excelent. Luați-o doar ca pe o critică constructivă.

    Continuând plimabarea vedem o clădire care încă nu pare chiar atât de deteriorată (foto, sus), însă care ar merita o reabilitare înainte să ajungă la starea critică, mai ales că ar „unifica” seria de clădiri proaspăt reabilitate de aici. La imobilul acesta ne-au captat atenția din nou acele elemente moderne care ne dau bătăi de cap când sunt băgate în ecuație cu o clădire istorică: geamuri termopan PVC albe și cinci (!) aparate de aer condiționat. În fine, trecem de clădire și găsim încă una în curs de renovare: Colegiul Național Elena Ghiba Birta, despre care spunem că suntem curioși ce culoare va primi (a fost verde, apoi galbenă).

    Sărim cu „povestea” acum direct la clădirea cu nr. 16 pe care o considerăm un exemplu de reabilitare ca la carte, rama originală din lemn a geamurilor fiind recondiționată, nu schimbată, pe fațadă nu există niciun aparat de aer condiționat, cablurile care traversau clădirea au fost complet înlăturate, iar ca un ultim detaliu care cucerește orice trecător, menționăm frumoasele mușcate de la balconul central, alese în culoarea mov, chiar culoarea complementară a galbenului.

    De asemenea, nu ignorăm nici eforturile depuse de proprietarii imobilului cu nr. 12 (prima foto de mai jos), reabilitat în urmă cu aproximativ un an și care arată, în continuare, la fel de elegant și pe aceeași idee ne bucurăm să vedem că sediul DGASPC Arad, de pe colț cu str. 1 Decembrie, arată în continuare ca nou, deși au trecut mai mulți ani de la reabilitare. La fel, Colegiul Moise Nicoară e la fel de impunător, acolo, la piciorul podului Decebal. În plus, o plăcută surpriză a fost să constatăm schele pe sediul Curții de Conturi (a doua foto de mai jos), imobil lipit de cel cu DGASPC, care nu ne păruse a fi într-o stare deteriorată, dar care va vedea din nou o „schimbare la față”.

    Schele am observat în această primăvară și pe clădirea fostelor băi publice (prima foto de mai jos) de pe Unirii colț cu Dragalina, o clădire istorică ce merită din plin o reabilitare, fiind o bucată vie din istoria Aradului. Vizavi de ea se află un alt monument istoric de care ne vom bucura în curând să-l vedem înapoi la aspectul său din perioada de glorie (plus o parte modernă, pe latura din dreapta): vorbim despre cazinoul arădean (a doua foto de mai jos), care în curând va găzdui o sală de evenimente și o cofetărie.

    Articolul de față nu își dorește să pară rupt de realitate însă. Suntem perfect în temă cu faptul că, în continuare, Aradul are o gravă problemă cu conservarea clădirilor istorice și că, de cele mai multe ori, privim în sus nu pentru a admira o clădire, ci pentru a ne asigura că nu ne trezim cu un ornament care să ne cadă pe cap și să ne doboare. 

    La întoarcerea din plimbarea pe care am făcut-o pe Bulevardul Dragalina, am luat-o pe Bulevardul Decebal, o altă zonă care conține palate impunătoare care, dacă ar fi renovate, ar putea încânta ochii a mii de turiști. „Dacă ar fi renovate…”, o frază care e pe buzele tuturor arădenilor care țin la oraș. Totuși, pe strada respectivă ne-au captat atenția câteva clădiri care ies din tiparul paraginei. Primul imobil care merită menționat e actualul sediu DIGI, reabilitat în urmă cu câțiva ani, care a primit chiar și un premiu la nivel național pentru reabilitarea exepțională: totul e ca la carte: geamurile cu ramele originale, combinația de culori, curtea cu piatră cubică de epocă, chiar și sigla firmei, făcută din lemn și fier și nu din plastic, să nu fie ca nuca în perete.

    O singură altă clădire de pe Decebal ne-a mai încântat la același nivel. Imobilul cu nr. 13 arată într-un mare fel. La fel ca în cazul clădirii nr.16 de pe Dragalina, proprietarii au optat pentru o reabilitare corectă: culori pastelate, în contrast cu tâmplăria geamurilor (originală) și roletele vopsite verde, pentru a da un ton mai vesel, niciun alt element neconform montat pe fațadă, poarta reabilitată și ea, păstrându-i-se chiar și vechiul blazon al familiei care locuia în ea în vremurile când ea era cu adevărat nouă.

    Apropo de conservarea ferestrelor originale, iată că am găsit și un meșter care făcea exact asta la imobilul nr.1 de pe Decebal:

    Mai sunt încă alte două clădiri pe Decebal care au fost recent renovate (nr. 8 și nr.16) însă stilul lor este simplist, fără ornamente, astfel că gradul de dificultate al reabilitării nu a fost la fel de mare ca pentru celelalte exemple pe care vi le-am dat. Mai trecem în revistă doar clădirea nr.7 de pe Decebal, colț cu 1 Decembrie, unde se află și sediul Consulatului Onorific Italian. Proprietarii au respectat și în acest caz specificațiile din Regulament, atât în ceea ce privește rama geamurilor, poarta, culorile și sigla instituției (care ar fi putut fi, ca în alte cazuri, din plastic…).

    Iată, așadar, cât de mult poate schimba o „mână de vopsea” aplicată cu cap. Strada Dragalina e un exemplu care ne arată că se poate, dar exemple – deși puține – găsim și pe alte străzi ale orașului în ultima vreme. Așa cum au înțeles o mână de proprietari importanța conservării patrimoniului, așa sperăm să înțeleagă și alții. Este adevărat că la Arad proprietarii clădirilor istorice nu se bucură de un real sprijin din partea municipalității, însă asta nu înseamnă că dacă deținem o clădire nu avem obligația să o întreținem. A fi proprietar vine și cu responsabilități, nu doar cu drepturi. Le mulțumim, pe această cale, celor care fac reale eforturi și se înhamă la aceste reabilitări costisitoare pentru a respecta moștenirea arhitecturală a orașului!

     

    Distribuie articolul

    Comentarii

    1. Buna ziua,
      Vad ca d-vs ati inceput campania electorala si ati fost certati ca indrazniti sa criticati prin unele articole pe ,,CONDUCATORII” de turma ai urbei.
      Spun acest lucru deoarece ieri ati avut un articol principal referitor la o plimbare cu tramvaiul nr.6 , articol retras subit ..libertatea presei si a oamenilor este o UTOPIE..
      Ne mai miram caci pleaca tot mai multi tineri de valoare din acest oras.
      Pot sa simt doar un DEZGUST total.
      Mi-as dori o GREVA FISCALA din partea semenilor de rand, cred ca ar trage macar putin tronurile de sub HOTII de libertate si drept la viata decenta.

      +1 voturi
      +1
      -1

    Scrie un comentariu

    1 + 4 =

    Redacția Special Arad își rezervă dreptul de a selecta și a modera comentariile în funcție de relevanța lor față de subiect. Comentariile care nu fac referire la subiectul prezentat nu vor fi aprobate. De asemenea, răspunderea juridică aparține autorului comentariului.

    Acest site folosește cookies. Prin navigarea pe acest site, vã exprimați acordul asupra folosirii lor. Am actualizat politicile în conformitate cu Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Detalii.