No iată ce avem noi aici: un caz excepțional! Dimploma dimplomelor! Doctorandul doctoratelor! Omu la care ne referim le-a făcut pe toate blitz-krieg sau, mai bine zis, fulger! În doar câțiva anișori a recuperat tot ce n-a făcut, ne referim la școală, în ani de zile (mulți), până a ajuns primar al localității Pecica. Generalul Napoleon Iustin Cionca în învățământ, educație, politică și administrație – ce mai atâta vorbărie! A terminat facultatea de drept cu brio obținând diploma „magna cum xerox”, a început „studiile” pe băncile Parlamentului, timp în care a reușit – printre telefoane „influente” date șefilor de vamă din vestul țării și… alte telefoane – să-și definitiveze lucrarea de doctorat, l-a trădat (sau invers) pe Traian Igaș și s-a dat cu Falcă pentru a ajunge președinte de Consiliu Județean, s-a împrietenit cu Nour (cum care?… acela cu epoleți și doctorat!) și… multe a făcut.

Dar cel mai important, pentru noi, oamenii care mai ținem o carte în mână din când în când – și nu ne referim la cele de joc! -, e că Iustinel este doctor cu diplomă. DOC-TOR în DREPT! Nu cu dimplomă (încă… că nu i-am dat-o), ci cu diplomă adevărată, primită în orașul lui Iohannis, la Sibiu. A dictat domnul Cionca mai ceva ca Napoleon Bonaparte, nu la zece o dată, ci la vreo 50, încât a reușit să termine lucrarea „Partajul bunurilor comune ale soților” în doar doi-trei anișori, timp în care era și toată ziulica în băncile parlamentului, la alegeri politice în Arad și la consiliere la Gheorghe Bănățean la Apă-Canal! Așa că, lucrând el 30 de ore din 24, a reușit o lucrare de toată frumusețea, care i-a izbit în frunte pe toți cei din comisia de evaluare a lucrării sale de doctorat, aceștia neputând decât să parafeze: „Este un caz nemaiîntâlnit decât la Ponta și Oprea, oameni mari de STAT, drept pentru care îi dăm și domnului diploma de doctor”.

Domnu Iustin, repetați după noi, ăștia din birt pe care i-ați părăsit după un îndelung serviciu de șmotru… ca măcar cu atât să rămânem: „DREPT  înseamnă totalitatea regulilor de conduită, a normelor care, instituite sau sancționate de puterea de stat, exprimă voința clasei dominante, reguli a căror respectare și aplicare este asigurată prin forța de constrângere a statului, în scopul apărării, întăririi și dezvoltării relațiilor și rânduielilor sociale ce convin și folosesc clasei dominante.”

Mai e nevoie să spunem că și DIMPLOMA o meritați cu prisosință?

P.S. Lucrarea domnului președinte este în posesie. La purtător, la noi. Acum o „citim”…