Pita de Pecica, la alt nivel. Veste bună pentru pecicani, pentru arădeni, pentru români. Pe 19 iunie 2023, la Bruxelles a fost emis Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2023/1221 al Comisiei Europene prin care a fost înregistrată denumirea „Pită de Pecica” în Registrul denumirilor de origine protejate și al indicațiilor geografice protejate (IGP).

Regulamentul gândit pe 19 iunie, de Comisia Europeană, a fost adoptat luni, 24 iunie, „având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 noiembrie 2012 privind sistemele din domeniul calității produselor agricole și alimentare (1)”, după ce cererea de înregistrare a denumirii „Pită de Pecica” a fost depusă de România.

Pe scurt, luni, Comisia Europeană a publicat regulamentul privind înscrierea produsului românesc „Pită de Pecica” în registrul Specialităţilor Tradiţionale Garantate (STG), regulament care va intra în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Ce spune regulamentul despre Pita de Pecica

„Deoarece Comisiei nu i s-a comunicat nicio declarație de opoziție motivată în conformitate cu articolul 51 din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012, denumirea „Pită de Pecica” trebuie, prin urmare, înregistrată”, se arată în preambulul regulamentului menţionat mai sus.
Potrivit articolului 1 din acest regulament, „Se înregistrează denumirea „Pită de Pecica” (IGP). Denumirea menționată la primul paragraf identifică un produs din clasa 2.3. Pâine, produse de patiserie, prăjituri, produse de cofetărie, biscuiți și alte produse de panificație din anexa XI la Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 668/2014 al Comisiei (3).”, iar potrivit articolului 2
„prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre”.

Tradiția care a consacrat pita

„Pita de Pecica” este considerată acum de europeni un produs de brutărie copt la cuptor, în regiunea Pecica, tradiţia fabricării acestei pâini, prepararea aluatului, metoda de frământare şi modul de gătire transmise din generaţie în generaţie aducându-i pitei de la noi recunoașterea de acum. Produsul îşi datorează renumele dovezilor istorice ale vechimii sale, transmise pe cale orală, strânse în reviste şi cărţi, pentru a fi conservate pentru generaţiile viitoare şi celebrităţii câştigate între timp.

Dosarul, depus de o asociaţie cu trei brutării

“Grupul aplicant, Asociația Producătorilor de Produse Tradiționale Arădeanca, cu cele trei brutării care sunt membre în asociație – SC Palmar Vali SRL, SC Doris Com Prod SRL și SC Tiamax SRL – au depus caietul de sarcini pentru IGP Pită de Pecica. S-a mers pe notorietatea pitei tradiţionale de aici, care este cunoscută deja în Europa graţie campaniilor de promovare făcute atât de asociaţie, cât şi de către autorităţi. Dosarul a fost depus la Ministerul Agriculturii la finalul lui septembrie 2021. A stat 6 luni de zile la opoziţie, la minister, iar în ianuarie 2022 Ministerul Agriculturii a trimis dosarul Comisiei Europene. Am devenit acum cel de al 12-lea produs protejat din România şi primul astfel de produs din vestul ţării”, ne-a declarat preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Produse Tradiţionale Arădeanca, Marinela Petran.

Ce înseamnă exact faptul că Pita de Pecica a devenit produs cu indicație geografică protejată (IPG)? Că cele trei brutării vor produce Pită de Pecica care va avea o etichetă specifică (vor putea produce desigur și alte produse de panificație, dar acestea nu vor avea eticheta respectivă), că nimeni altcineva nu va mai putea produce și folosi numele Pită de Pecica decât dacă se va afilia grupului aplicant și că valoarea pitei de Pecica este recunoscută, confirmată și protejată de Uniunea Europeană.

Al 11-lea produs IGP

Până la Pita de Pecica, România avea 11 produse înregistrate pe sistemele de calitate europene, dintre care zece Indicaţii Geografice Protejate (IGP) – Magiun de prune Topoloveni, Salam de Sibiu, Novac afumat din Ţara Bârsei, Scrumbie de Dunăre afumată, Cârnaţi de Pleşcoi, Telemea de Sibiu, Caşcaval de Săveni, Salata cu icre de ştiucă de Tulcea, Salata tradiţională cu icre de crap şi Plăcintă dobrogeană – Pita de Pecica devenind al 11-lea, iar Telemeaua de Ibăneşti pe sistemul de calitate Denumire de Origine Protejată (DOP).

Pentru comparație, Italia are 924 de produse cu IGP, Franța 789, Spania 398 de produse cu IGP, Grecia 281, iar la nivelul Uniunii Europene, până în anul 2020, erau aproape 3.700 de produse cu indicație geografică protejată.

20 de produse speră la aceeași recunoaștere

Potrivit Agerpres, aproximativ 20 de produse, printre care și salamul de Nădlac, au mai fost identificate pentru o posibilă înregistrare la nivel european: „Telemea de Vaideeni (judeţ Vâlcea), Brânză de burduf de Bran, Gem de rubarbă, Brânza de Gulianca, Salată deltaică cu icre de ştiucă, Virşli de Hunedoara, Salam de Nădlac, Salinate de Turda, Usturoi de Copălău, Ceapă de Pericei, Şuncă ardelenească, Varză de Toboliu, Bere nemţeană, Cobză cu păstrăv afumat de Valea Putnei, Covrigul muscelean, Prune afumate de Sâmbureşti, Cârnaţi olteneşti, Mere de Voineşti etc.”

Ce înseamnă IGP

Indicațiile geografice stabilesc drepturi de proprietate intelectuală pentru anumite produse ale căror calități sunt legate strâns de arealul de producție: Indicațiile geografice pot fi: DOP – denumire de origine protejată (pentru alimente și vin), IGP – indicație geografică protejată (pentru alimente și vin).