Patronii localurilor din Arad se destăinuie: „Urmează o perioadă urâtă pentru întreaga economie, dar domeniul HoReCa va fi «linia întâi» din post-pandemie”

    de Redacția Special Arad | 27 aprilie 2020, 6:03 PM | Reportaj

    2

    Pentru toată lumea, pandemia coronavirusului a însemnat o spulberare a zonei de confort, în locul acesteia instalându-se incertitudinea. Este de la sine înțeles că segmentul cel mai afectat de pandemie, la nivel mondial, este segmentul HoReCa (Hoteluri, Restaurante și Cafenele), fiind și primul care s-a confruntat cu cele mai dure restricții. La Arad, localurile s-au închis odată cu prima ordonanță de urgență, în 17 martie, iar de atunci scaunele au rămas întoarse, sus, pe mese. Dar ce simt proprietarii acestor localuri? Cât de pregătiți au fost pentru o astfel de lovitură și au ei acum vreo strategie pentru a își menține pe linia de plutire afacerea? Dar angajații lor? Ospătarii, barmanii, bucătarii? Cum au reacționat ei la presiune? Sunt întrebări la care ne-am dorit să aflăm răspuns, astfel că am rugat mai mulți proprietari ai localurilor arădene să ni se destăinuie.

    Prin declarațiile primite de la ei, am descoperit că aproape toți se așteptatu la aceste măsuri și că, deși sunt evident îngrijorați pentru ziua de mâine, nu se dau totuși bătuți. Cu toate acestea, nu sunt visători, realizează că perioada post-pandemie nu va însemna automat și o revenire la ceea ce a fost, ci va fi o perioadă în care vor fi nevoiți să dea dovadă de spirit de inovație și de nervi tari pentru a putea supraviețui.

    În rândurile ce urmează vă prezentăm gândurile mai multor patroni de cafenele, cluburi, restaurante și hoteluri din Arad, în ordinea în care aceștia ne-au trimis răspunsurile pe adresa redacției.

    Ovidiu Gal, Apetit Bistro: „Noi am închis încă cu o zi înaintea ordonanței, mai exact pe 16 martie, eram convins că urmează să se dea acestă măsura legată de închiderea locațiilor de alimentație publică. Am considerat de bun augur această măsură, dar după părerea mea ar fi trebuit suspendat inclusiv partea de livrări pentru o perioadă, adică să se fi luat măsuri mai drastice și pe termen mai scurt. Au lăsat asta cu livrările, cred, în mod intenționat, să nu le putem scoate ochii (guvernanților), că doar poți vinde la pachet!!!
    Întrebarea e cui ? – toți vor sa vândă la pachet, dar nu au cui, toată lumea stă acasă, deci mulți gătesc, au copii, au timp și încet încet nu mai au bani, deci clar nu vor mai mânca în oraș. Am vorbit și cu alții din domeniu și se chinuie cu livrările, alții au renunțat pe parcurs.
    Despre angajați… am introdus șomajul tehnic, pentru martie, am și primit banii de la stat în data de 16 Aprilie, ca idee eu am plătit în avans angajații, chit că legea spune că poți să aștepți până îți dă statul banii, dar sunt mulți cu chirii, rate, copii… și atunci din ce pot trăi până vin banii de la stat? Specialiștii în HoReCa preconizează o scădere de peste 50% a businessului în momentul deschiderii, deci la noi în Arad și așa era praf, dacă mai și scade la jumate… cred că se vor duce la vale multe afaceri din domeniul ăsta. Dacă scade atât de mult, atunci automat vor fi mulți care își vor pierde locul de muncă, vei fi nevoit să îi dai afară că nu o să ai cu ce să-i plătești.
    Cât despre măsuri de precauție, vedem ce ne vor impune, dar părerea mea este că nu vor da voie din 15 mai să deschidem servirea în interior (textele au fost trimise înainte de vestea că localurile nu se vor deschide atunci, n.red.). Eu aș vedea o variantă în care să ne lase să servim pe terase fără restricții pentru început… iar apoi ușor-ușor și în interior, chiar dacă mai scoatem din mese, să fie distanță mai mare între persoanele care servesc masa.
    În final, aș vrea să cred că acum fiecare, atât angajatorul, cât și angajatul, au avut timp să reflecte mai bine asupra relației de muncă, să se gândească că nu e simplu nici pentru angajator să țină o firmă ani la rând. Aici mă refer la faptul că noi, angajatorii, eram în ultimul timp disperați datorită faptului că nu găseam oameni profesioniști, chiar dacă plăteam ca afară”.

    Luminița Stanciu, Boeme Cafe: „Cum ne-a afectat pe noi pandemia? Încă de la începutul lunii martie, eu mi-am dat seama că se va ajunge la închiderea totală a afacerilor, drept pentru care pentru mine n-a fost o surpriză prima ordonanță. La început, din punctul ăsta de vedere, eram liniștită și-mi spuneam că sănătatea noastră este primordială. În prezent, suntem în șomaj tehnic, banii întârzie să apară, drept pentru care eu iluzii prea mari că statul ne va ajuta nu-mi fac. O fi vrând el, dar de unde? Acum îmi canalizez atenția cum vom reporni motoarele. Facturile continuă să vină și teama mea este că degeaba le amânăm, tot vor trebui plătite la un moment dat. Toți suntem și vom rămâne pentru multă vreme afectați. Despre schimbări… Eu cred că un local are întotdeauna datoria de a pune igiena pe primul loc, așa încât multe schimbări noi nu trebuie să facem, dar zilnic îmi fac scenarii cu distanțarea socială. Când vom redeschide, nimic nu va mai fi la fel, din păcate, în ceea ce ne privește. Până la urmă, important e să nu ne pierdem optimismul și să sperăm că totul va fi bine!”.

    Dan Anca, Art Cafe / Roca Brună: „După cum se știe, cel mai afectat domeniu de această situație, în care ne aflăm acum, este domeniul ospitalității. Noi am oprit activitatea aproape total, mai livrăm doar sushi sâmbăta, la Art Cafe. Roca Bruna a intrat în stand by, abia inaugurat.

    De felul meu sunt pozitiv, am spus că acum, noi, antreprenorii de HoReCa, avem un mic răgaz să regândim strategii, pentru a deveni mai buni. O să vină vremuri destul de grele, din păcate. În această perioadă studiez mai mult, lucrez la meniuri, de mâncare și de vin. La Roca plăntam vie, amenajăm mai multe zone de relaxare. Cine spune că se plictisește în această perioadă e un ciudat, zic eu.

    Într-adevăr, abia aștept să îmi văd clienții socializând la un pahar de vin, să povestesc cu ei, să ne bucurăm împreună de viață, dar cred că până la 1 iulie acest lucru nu se va întâmpla, așa că haideți să citim, să studiem, să învățăm lucruri noi… deocamdată de acasă. Să fiți sănătoși și veseli!

    P.S. Vă rog, anul acesta stați în țară, mergeți la restaurante locale, la pensiuni și hoteluri din zona voastră, cumpărați de la producători locali! Doar așa vom relansa economia!”.

    Ioana Eremiaș, KF: „Toată echipa KF e în șomaj tehnic, așteptăm banii de la stat. Ne e dor de serile aglomerate, de balamuc și interminabilele comenzi de gin tonic :)) Am reușit să amânăm și să eșalonăm o parte din plăți, cum ar fi chiria și utilitățile, dar asta înseamnă că în momentul redeschiderii vom avea din start cheltuieli mult mai mari decât de obicei. Momentul redeschiderii va fi dificil pentru toată lumea, într-un domeniu în care se fac bani din înghesuială va fi greu de implementat măsuri de protecție cum ar fi distanțarea sau limitarea numărului de clienți în funcție de suprafață. Probabil vom asista și la creșteri de prețuri în domeniu. Cel mai important acum e să avem grijă de noi și de familiile noastre, așa că stăm acasă, profităm de timpul liber pentru a ne reface forțele și a ne odihni”.

    Dorel Uscă, Club Nerv: „Urmează o perioadă urâtă pentru întreaga economie, dar simt că domeniul HoReCa va fi «linia întâi» din post-pandemie; asta din cauza puterii scăzute de cumpărare, cât și diverselor restricții. Autoritățile bâjbâie încă. Nu îi condamn neapărat. E prima oară pentru toți. Colegilor de breaslă le doresc NERVi de oțel și multă răbdare. «Peace, Love, Empathy»”.

    Colin Mesz, Old Lady’s Pub: „Despre situația actuală… ce pot să spun?… Discriminare, în primul rând. Trei sferturi din populație își desfășoară activitatea nestingherită, iar ceilalți… Va fi foarte greu să ne revenim după ce trece situația de față, iar o mare parte dintre cei care au afaceri în domeniul HoReCa vor și închide. Eu am mai trăit povestea asta atunci când a fost introdusă legea antifumat. Mă rog, poate nu chiar exact, dar era o situație asemănătoare, care ne-a afectat foarte grav. Vis-a-vis de ce se întâmplă acum, nu înțeleg niște chestii! Adică noi stăm acasă, iar o mare parte din oameni merg la serviciu. După, se opresc la alimentările de cartier, beau cafea, bere, fără niciun fel de problemă. Dar noi trebuie să avem localurile închise. Stăteam într-o zi și număram, în fața unui ABC. Am numărat vreo 20 de persoane, la ora 15:30. Unde e echitatea? De ajutorul de la Stat să nu mai vorbim… fiindcă se lasă așteptat. Probabil cei mai mulți dintre noi (n.red. – patronii de localuri) suntem în chirie. Pe proprietarul spațiului nu-l interesează problemele noastre sau situația actuală, plus utilitățile pe care le plătim și așa mai departe. O să ne trezim că vom fi dați afară din spații, fiindcă n-avem din ce să plătim chiriile. Mă rog… ar mai fi multe de spus. Eu, personal, mă simt frustrat și dezamăgit de Statul român. Nu oferă nicio protecție. Suntem buni doar când trebuie să plătim taxe. Am firma de 14 ani, o firmă pe care probabil o să fiu nevoit să o închid”.

    Flavius Bălaj, Hotel IBIS: „Dacă ne raportăm la cum ne-a afectat această pandemie, pot să spun că total, sau, în cazul nostru, aproape total pentru că mai avem în câteva camere ale hotelului câțiva medici. Dar restaurantul este închis.

    Din punct de vedere al măsurilor luate, eu cred că au fost două măsuri bune: amânarea ratelor la bancă și șomajul tehnic. Pot să spun că ne-au ajutat aceste măsuri, dar pe viitor partea cu șomajul tehnic nu va mai fi valabilă. Din momentul în care se vor redeschide restaurantele și hotelurile, acestea nu vor funcționa la capacitate maximă. Nu vor fi terasele pline de dimineața și nici cazări pentru că nu vom avea clienți. Dar fiind deschiși, nu vom mai beneficia de șomajul tehnic. Fără clienți, nu vor fi bani de salarii și, deși nimeni nu vrea asta, vor fi multe concedieri în rândul HoReCa. Cred că cel mai bine ar fi ca starea de urgență să continue până în 15 iunie și apoi să ne lase să deschidem, iar până atunci să beneficiem de aceste măsuri.

    În plus, nu am auzit pe nimeni din administrația locală, Primărie, Consiliul Județean, să vină să ne ajute. Nu am auzit pe nimeni să spună ceva de genul: voi HoReCa ați fost grav afectați de această perioadă de pandemie, iar noi vă scutim de plata impozitelor pe o perioadă de șase luni, sau vă ajutăm cu chiria… Nimeni nu a spus asta”.

     

    Giovanni Catanzariti, Hotel Gio: Pe noi ne-a afectat foarte tare această pandemie de coronavirus cu o lună înainte de măsura stării de urgență din 16 martie. Noi cum avem clienți din Italia și Marea Britanie, aceștia nu au mai venit după 20 februarie, când a început epidemia în țările lor. Nici medici nu avem cazați aici, astfel că hotelul este gol. Restaurantul este închis, deci practic activitatea este blocată total.

    Acum, dacă mă refer la măsurile luate, au fost măsuri bune. Știam situația din Italia, apoi din Spania și mă gândeam că în România va fi mult mai rău dat fiind faptul că spitalele de la noi sunt cum sunt. Avem 600 și ceva de decese într-o lună. În Italia atâția mureau pe zi. Faptul că ni s-a cerut să stăm acasă a ajutat. S-au închis școlile, competițiile sportive, fotbalul la juniori și peste tot, iar astea au ajutat ca să nu fie răspândită boala. Au fost bune și măsurile cu șomajul tehnic și amânarea ratelor la bancă.

    Important este să reluăm activitatea. Așa ușor, pentru că și dacă deschidem în 15 mai, sau în 1 iunie nu vom avea clienți la hotel pentru că totul este blocat: avioane, turism, alte activități… La noi, în ceea ce privește terasa, nu cred că vor fi probleme. Are peste 1.600 de mp și se poate respecta fără probleme distanțarea socială, dar eu cred că vara aceasta pentru HoReCa este compromisă, poate chiar tot anul 2020”.

    Călin Costea, Molly Malone’s: Cum m-a afectat pandemia din punct de vedere al bussines-ului cu clubul Molly? Total. Am închis încă înainte de decretarea stării de urgență. Pot să spun că noi cei din domeniul HoReCa, mai ales pe partea de cluburi, am fost cei mai disciplinați din acest punct de vedere: înainte cu o săptămână de a se decreta starea de urgență, mai bine de 90 la sută dintre noi am închis deși aveam programate concerte și alte evenimente.

    Despre ceea ce urmează și viitoare măsuri, cred că ar fi o discriminare să deschizi școlile dar să ții cluburile închise. La școală, chiar dacă vor merge numai copiii din ciclul doi și liceu, tot vor fi o mie, două, poate chiar 3.000 de copii într-o instituție. Să îmi spună mie Guvernul cum îi va ține pe acești copii cu măștile pe față atâtea ore și cum vor sta ei cu masca pe față în pauze după ce două luni au fost ținuți în casă.

    În ceea ce privește HoReCa, am fost văzuți oaia neagră. Dar nu vorbim despre o unitate, ci vorbim despre familiile tuturor care lucrează în acest domeniu. Fiecare familie este afectată. Acum, ceea ce uită guvernanții, este socializarea care este un factor foarte important pentru a nu o lua razna după atâtea săptămâni acasă.

    Sezonul este compromis și îmi aduc aminte de zilele de după dezastrul de la Colectiv. În următoarea săptămână după colectiv, deși clubul Moskeea era deschis, mai eram eu cu angajații. Lumea era reticentă deși atunci ne raportam la un caz izolat, o tragedie într-un club. Acum vorbim despre o pandemie, iar lumea va fi cu atât mai mult reticentă.

    Nu mi se pare corect să fim discriminați. Înțeleg toate măsurile, înțelegem că a trebuit să se închidă activitatea, dar odată cu următoarele măsuri să ne lase și nouă măcar să putem exista, să nu ne omoare de tot”.

    Marcel Hrițcu, Wings: „Anul acesta este compromis în totalitate, din punctul meu de vedere. Așteptăm să ni se comunice anumite măsuri, dar nimeni nu știe ce și cum va fi, cât va dura această perioadă. Într-adevăr, HoReCa este poate segmentul cel mai afectat de această pandemie, dar cluburile cred că sunt cel mai afectate.

    Din păcate, dacă oamenilor nu li se va oferi posibilitatea de a refula într-un fel, să meargă la o terasă, la un restaurant, se va ajunge să vedem oameni care își cumpără băutură de la magazin și se vor îmbăta pe stradă, ceea ce va genera alte probleme care merg până la scandaluri.

    În această perioadă este greu și să îți faci o reconversie, să te gândești cum te reinventezi. Să spunem că ne vine ideea de a amenaja o terasă. Ne lovim de alte probleme: proprietarul spațiului nu înțelege prin ce trecem și ține de prețul ridicat al chiriei, dacă deschizi este din start un risc că nu se știe cum va funcționa, dacă este rentabil. Nu știu cum va fi, dar nu sunt perspective bune.

    Dacă se vor ridica restricțiile și se vor deschide cluburile, dar cu limite impuse în ceea ce privește numărul de persoane acceptat, se pune problema rentabilității. Pentru că dacă se impune o limită de 50 de persoane, de exemplu, nu se justifică să deschidem clubul.

    Din păcate este clar faptul că se va ajunge la concedieri masive în sectorul HoReCa. Ce se va întâmpla cu acești oameni, că nu se pot duce toți în agricultură, la sparanghel…? Este o perioadă din care nu știu ce vom înțelege”.

    Paul Micșa, Tucano Coffe: „La fel ca și pe ceilalți, pandemia ne-a afectat și ne afectează într-o măsura destul de mare, mai ales că noi suntem ultimii care o sa ieșim din starea de urgență. Pe lângă toate astea, ne este dor sa ne salutăm și să ne servim oaspeții în fiecare zi, ne este dor să le știm poveștile și să aflăm cum mai sunt, cred că până la urmă asta ne lipsește cel mai mult”.

    Jeny Budău, Pizza Drive: „Suntem afectați și noi, cum de altfel este afectată toată lumea. Ca să fiu sinceră, pe noi ne afectează în primul rând psihic. Teama de virusul ăsta o avem toți, dar în mod special o au clienții noștri. Iar ca să înțelegeți cât de temători sunt unii dintre ei… unii ne spun că mai bagă pizza în cuptor după ce le-o livrăm. Totuși, nu intrăm în panică. Deși acum nu ne temem atât de mult de acest virus, ne temem mai mult de ce o să se întâmple pe viitor.

    În ceea ce ne privește, cumva, ne descurcăm. Spre deosebire de alți colegi de-ai noștri, din acest domeniu, avem noroc că noi nu suntem pe chirie și nu avem credite. Altfel, poate am fi fost mai panicati și noi. Totodată, avem norocul că, pe lângă angajați, muncim și noi. Suntem implicați și noi. Până la urmă de 18 ani facem asta.

    Despre capacitatea la care funcționăm, pot să vă spun că nu ne putem plânge, dar nu e nici cum era înainte să apară acest virus. Funcționăm undeva la vreo 60% din cât funcționam înainte. Numai că, spre deosebire de cheltuielile de dinainte, atunci când clienții puteau veni în restaurant să mănânce, acum avem cheltuieli mai mari, fiindcă vorbim de combustibil, întreținere și reparații mașini, cutii și așa mai departe.

    Eu sper că totul o să fie bine. Cu optimism și curaj mergem înainte, pentru noi și pentru angajații noștri”.

    Distribuie articolul

    Comentarii

    1. Bine ca nu se fumează! Vă dați seama ce ar fi dacă peste interdicțiile astea s-ar mai și fuma în localuri?
      La început de frica efectelor nocive ale fumatului pasiv accesul fumătorilor a fost restricționat. Acuma nici nefumătorii nu mai au acces.
      Urmează să apară o altă teorie conspiraționistă care să acrediteze ideea că nu mai avem voie să vorbim, să gândim …
      Vom avea voie să ne urâm uni pe alții fiindcă este în trendul noului civism rezistento-imbecil.
      Când oare vom evolua spre societatea deschisă care asigură și garantează ”tuturor” libertatea de a alege (în limitele bunului simț)?
      Ce înseamna ”toți”? Nu mai știm. Ni se vinde ideea că ”toți” sunt cei vocali, cei speriați, cei sensibili la manipulare, cei frustrați de capra vecinului.
      Ni se vinde ideea că există undeva, cineva care are un drept divin de reglementare, care știe și care deține adevărul în ceea ce ne privește pe fiecare dintre noi. Noi, însă, știm că indivizii care reglementează sunt niște papagali (eufemism) de toată jena și ajungem astfel să ne lăsăm reglementați, organizați, mânați de acești indivizi. Ca niște vaci. Mulți și proști, plini de ură dar docili.
      Eu nu reușesc să accept că niște indivizi, în spatele unor comitete pe care și le-au tras ei lor, îmi spun mie ce vreau eu, cum să trăiesc și ce să=mi placă.
      Se invocă interesul general la sănătate care impune măsuri de restricție. Se invocă izolarea ca mijloc de restrângere a efectelor pandemiei. Totuși prin reglementările impuse în absența totală a transparenței și dezbaterii (de dragul eficienței procesului decizional) se sancționează oameni care încalcă niște ordonanțe militare dar care, în concret, este evident că nu pun în pericol sănătatea publică (accesul în pacuri, în pădure, pe rutele de ciclism, la plajă, pe stradă etc.). De ce?
      Fiindcă ordonanțele militare sunt date într-un dispreț major față de logică, de bun simț, de interesul public invocat sau pentru că au și politrucii noștri, după 30 de ani de furat, mințit, păcălit, escrocat, îmbogățit, vândut țara pe comisioane meschine, ocazia să arate, formal, cu țipete și spectacol, că ei sunt cei importanți, care pot și la care le pasă.
      Și nu contează partidul fiindcă toate partidele sunt blocate în starea asta de fapt și toate sunt populate și organizate astfel încât să perpetueze privilegiile politrucilor.
      Nimeni nu vede o problemă în faptul că discursul politic și măsurile guvernamentale vin să apere 19 000 000 de oameni de pericolul morții iminente care este în realitate de 646 de morți (discutabilă și cifra asta fiindcă depinde modul de raportare a cauzei morții), adică de 0,034%.
      0,034 este egal cu 0 (zero) absolut!
      Din toată șandramaua asta va rămâne frica oarbă, neagră și proastă, un formidabil exercițiu de manipulare, o sărăcie nemeritată și cu o durabilitate ce se va întinde pe cel puțin 10 ani, o sărăcie care consumă sute și mii de zile de muncă grea pe salarii mizere, la milione de vieți, o îngropare prematură a unei economii de tranziție, chinuită de concurența neloială, de traficul de influență, de corupție, de influența nefastă a statului.
      Bucurați-vă și votați! Nu aveți pentru ce și pe cine dar totuși … bucurați-vă ca proștii fiindcă putea fi și mai rău (nu putea) și că altceva mai bun decât aceleași jeguri nu puteți oricum vota (fiindcă sistemul electoral nu încurajează libertatea de alege – oamenii putând vota doar politrucii puși de partide să candideze, adică tot pe ei).
      Trăim în regatul în care rege este un malac gras, păros, violent, incult, primitiv și abuziv, regina o curvă proastă, hoață, mincinoasă, futăcioasă jegoasă de TIR-iști și prinții niște demenți drogați, răsfățați fără decență, educație, bun simt și care distrug tot ce prind, nu contează dacă este a lor sau nu. În jurul lor curteni de joasă speță, avizi, lacomi, intriganți, vicleni, sluganici, torționari, gargaragii rași pe piept și cu barbă frezată, cu glezne goale ca sufletul și privirea lor tâmpă, curtezane care fac mai multe victime cu sifilisul pe care-l împrăștie generos decât penibila asta de pandemie de doi bani. Supușii sunt doar niște porci care grohăie scormonind gunoaie, umiliți dar mândri, proști, lași și fricoși, patrioți din gură, buni din gură, ipocriți, meschini, de second hand, ieftini, inutili și penibili, grețoși, scârboși. Copii lor – viitori culegători de sparanghel și curve prin luminosul apus.
      Asta este. La slugi vătafi și la vătafi slugi. Asta este pohta pohtită de plutocrația care mimează democrația. Asta este soarta acceptată de un popor păcălit.

      --1 voturi
      +1
      -1

    Scrie un comentariu

    6 + 0 =

    Redacția Special Arad își rezervă dreptul de a selecta și a modera comentariile în funcție de relevanța lor față de subiect. Comentariile care nu fac referire la subiectul prezentat nu vor fi aprobate. De asemenea, răspunderea juridică aparține autorului comentariului.

    Acest site folosește cookies. Prin navigarea pe acest site, vã exprimați acordul asupra folosirii lor. Am actualizat politicile în conformitate cu Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Detalii.