Fenomenul corupţiei a depăşit orice limită a acceptabilului şi suportabilităţii pentru cetăţeanul simplu

În decizia de arestare a celor șase inculpați în dosarul corupției de la Poliția Timiș –  comisarul șef Sorin Munteanu, comisarul șef Florin Bolbos, comisarul șef Marcel Crăciunescu, primarul din Recaş, Pavel Teodor, Marian Temu, şeful Poliţiei Recaş și Doru Berzescu, şeful Poliţiei Locale Recaș (între care doi, Temu și Berzescu sunt acum sub control judiciar), magistratul judecător a apreciat următoarele: „Corupția, atât cea la scară mică, cât și cea politică, rămâne o problemă sistemică în România. Aceste considerente sunt avute în vedere de instanţă la pronunţarea unei hotărâri de admitere a propunerii de arestare preventivă. Deşi inculpaţii au încercat să acrediteze ideea unui dosar lipsit de probe, bazat doar pe plângerea persoanei vătămate, judecătorul de drepturi şi libertăţi nu împărtăşeşte această opinie. Este indiscutabil că, din conţinutul interceptărilor, care constituie  principala probă, până în prezent, rezultă o stare de fapt clară, din păcate endemică pentru societatea românească. Reprezentanţi ai autorităţii locale care confundă urbea ce trebuie să o servească cu un bun propriu; folosirea angajaţilor din subordine, respectiv poliţişti locali, în rezolvarea problemelor personale sau a vendetelor; lideri ai instituţiilor Statului, în mod normal neaserviţi politic, implicaţi în activităţi politice sau susţinători ai oamenilor politici, faţă de care  manifestă o obedienţă greu de descris; deturnarea activităţilor specifice muncii de poliţist în scopuri personale sau de susţinere a activităţilor politicienilor; toate acestea sunt fenomene generalizate la nivel naţional, fără ca, de cele mai multe ori, să fie cunoscute şi cu atât mai puţin sancţionate. Momentul în care un simplu poliţist devine o problemă şi trebuie eliminat din schemă, deoarece îşi exercită cu bună credinţă funcţia, este momentul în care se poate afirma fără rezerve că fenomenul corupţiei a depăşit orice limită a acceptabilului şi suportabilităţii pentru cetăţeanul simplu”.

Făcând referire la presiunile care s-au făcut asupra agentului care a refuzat să îndeplinească ordinele primarului din Recaş, judecătorul a considerat că: „Cinismul de care dau dovadă inculpaţii în tentativele lor de a elimina elementul care nu li se supune este greu de imaginat într-o societate normală. Aceştia, într-un total acord, atât între ei cât şi cu alţi factori decidenţi, aşa cum rezultă din interceptările mai sus evocate, încalcă orice normă legală şi morală pentru a-şi  atinge scopul. Acesta este acela de a asigura politicului un confort total în desfăşurarea activităţilor  mai mult sau mai puţin licite”. În concluzie, instanţa a stabilit că „s-a afirmat că probele existente nu justifică privarea de libertate. Dimpotrivă, Tribunalul prin judecătorul de drepturi și libertăți, apreciază că, în cazul acestor persoane, dată fiind calitatea lor, răspunsul justiției trebuie să fie mult mai ferm. Chiar dacă, în această fază, judecătorul nu este chemat să cerceteze cauza pe fond,  suspiciunea că inculpații au săvârșit infracțiunile  pentru care sunt acuzați există și este suficient de rezonabilă pentru a forma opinia magistratului în sensul admiterii propunerii de arestare. Concluzionând, în prezența suspiciunii rezonabile că au fost săvârșite faptele descrise prin referatul cu propunerea de arestare preventivă; față de reacția pe care cercetarea în stare de libertate a inculpaților ar genera-o în rândul opinie publice; în prezența convingerii că fenomenul corupției este literalmente un cancer al societății românești și că singura șansă de însănătoșire este luarea de măsuri ferme și imediate, în temeiul art. 226 Cod procedură penală,  raportat la art. 202 alin. 1, 2, 3 şi 4 lit. e) şi art. 223 alin. 2 Cod procedură, va admite  propunerea”.


sursa: pressalert.ro