Ingredientele care ar transforma Aradul într-un oraș sustenabil, prezentate de Marian Heredea la ABC

    de Raluca Medeleanu | 11 februarie 2016, 11:51 AM | Eco | Știri Arad

    3

    Seria de discuții „Dialog despre arhitectură și design – intervenție în spațiul public” organizată de CitiZenit a adus ieri seară în atenția publicului o temă de actualitate, prezentată de designerul și arhitectul Marian Heredea: ce înseamnă dezvoltarea durabilă şi care sunt pilonii creării oraşelor sustenabile, într-o lume în care poluarea devine o amenințare din ce în ce mai evidentă.

    Prezentarea a inclus o incursiune în domeniul energiilor regenerabile (solară, eoliană, biomasă, geotermală), Marian Heredea aducând în discuție toate încercările care se fac pe plan mondial pentru a „curăța” planeta până în anul 2050. Heredea a amintit de studiul realizat de o echipă de experți, în 2010, care a fost oferit guvernelor tuturor țărilor din Uniunea Europeană, în vederea implementării măsurilor necesare. S-a pus accentul pe importanța pe care o are înțelegerea potențialului de producere a energiei regenerabile, fiecare zonă a continentului având caracteristici care se pretează mai mult pe o anumită modalitate de obținere a energiei (de exemplu eoliană în nord, solară în sud, datorită condițiilor meteorologice).

    A doua parte a prezentării s-a focusat pe potențialul pe care îl are Aradul în producerea energiei verzi, cu atât mai mult cu cât orașul candidează pentru titlul de Capitală Verde a Europei în 2018. Potrivit designerului, Aradul are potențial pentru hidtroelectricitate, biomasă și putere geotermală. Marian Heredea a realizat voluntar un proiect pe care l-a oferit și municipalității, prin care propune mai multe strategii, de lungă și scurtă durată, care ar ajuta la transformarea Aradului într-un oraș sustenabil.

    Eu m-am gândit ce ar însemna Aradul în contextul european și capacitatea de producere a energiei în Arad. În contextul regional, Aradul stă pe un câmp foarte mare de energie geotermală. În zona Aradului avem această sursă de energie în foarte multe localități, la Șofronea, la Curtici, avem și foarte multe sonde forate în perioada comunistă și avem apă termală foarte bună, cu o temperatură de 60 de grade la ieșire din puț, ceea ce este foarte mult. De exemplu, pentru a încălzi o casă cu energie geotermală, avem nevoie maxim 40 de grade pentru încălzirea din pardoseală. În același timp, exploatarea apei termale vine și cu posibilitatea de separare și utilizare a gazului”, a spus Marian Heredea.

    DSCN6424

    Designerul a mai sugerat construirea unor turbine pe Mureș (a căror energie ar putea fi folosită, pentru început, la încălzirea clădirilor publice din zonă), amplasarea unei zone de agrement cu mai multe piscine pe Mureș care să filtreze apa în mod natural (asemănătoare cu cele care au mai existat în Arad, prin anii 50), construirea unei piste de biciclete între Arad și Timișoara (care s-ar putea lega ulterior de rețeaua internațională de autostrăzi pentru biciclete, a cărei construcție a început deja) sau exploatarea zonei din jurul autostrăzii pentru amenajarea unui parc gigantic și consturirea unor unități de tip mixed-use care să găzduiască funcțiuni multiple și care să ofere un sistem centralizat care ar putea deservi fiecare „oraș satelit” de pe axa Arad-Timișoara.

    La finalul prezentării, câteva persoane și-au arătat neîncrederea legată de punerea în practică a ideilor prezentate, considerând Aradul nepregătit la ora actuală atât din punct de vedere financiar cât și al disponibilității locuitorilor de a-și adapta modul de viață către „energia verde”. Marian Heredea a ținut să menționeze că studiul său este strict de nivel conceptual și că în momentul în care un oraș dorește să pornească într-o asemenea direcție este foarte important ca municipalitatea și societatea civilă să țină cont de eficiența tipului de energie regenerabilă aleasă, și nu de trend (dând exemplu panourile fotovoltaice care sunt supraestimate în această zonă a Europei, ele funcționând la capacitate maximă în zona mediteraneană).

    Distribuie articolul

    Comentarii

    1. Raluca, probabil te referi la interventia mea insa ma vad nevoit sa mentionez ca nu ideile prezentate au o problema (chiar daca mi-as fi dorit sa intram putin mai in detaliu), ci disponibilitatea municipalitatii de a le accepta si implementa.
      Vrem nu vrem, ne place sau nu, suntem legati ombilical de politic.

      Pana aseara nu stiam de competitia asta pentru o capitala verde a anului 2018 insa vazand cum au gasit de cuviinta cei din staff-ul de campanie pentru Arad 2021 capitala cultural-europeana, felul cum in continuare pedaleaza pe ideea respectiva chiar daca am fost eliminati din concurs, ma face sa am dubiile respective.

      In rest salut si ma bucur ca apar astfel de preocupari si la Arad. Societatea civila aradeana este subtire, dezbinata fara o voce si o directie clara. E totusi ceva.

      +3 voturi
      +1
      -1

    Scrie un comentariu

    8 + 4 =

    Redacția Special Arad își rezervă dreptul de a selecta și a modera comentariile în funcție de relevanța lor față de subiect. Comentariile care nu fac referire la subiectul prezentat nu vor fi aprobate. De asemenea, răspunderea juridică aparține autorului comentariului.

    Acest site folosește cookies. Prin navigarea pe acest site, vã exprimați acordul asupra folosirii lor. Am actualizat politicile în conformitate cu Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Detalii.