joi, 28 martie, 2024

Special Arad Logo

    Încetinitorul de particule: O poveste arădeană de două surcele despre misoginismul de la fostul liceu de fete care poartă numele Elenei Ghiba Birta

    de E. Nola | 17 octombrie 2022, 9:00 AM | Încetinitorul de particule | Topic special

    6

    (foto: pixy.org)

    O poveste prezentă acum și pe site-ul petitieonline.com cu pomposul titlu: Justice for Surcel.

    Pentru că, vedeți Dumneavoastră, așa se numește proful de la Ghiba despre care niște eleve au pus pe TikTok oareșce informații cel puțin neliniștitoare. Cum că omul, predând religie – e o mare întrebare încă cine, cum și de ce trebuie să predea religie la o școală laică –, se manifestă destul de original față de fete, stârnind astfel hohotele adolescenților de sex masculin care exact asta așteaptă în febra lor difuză stârnită de sexul opus și oarecum de neînțeles.

    Ajunsă în presă, inclusiv cea națională, povestea merge așadar mai departe cu această petiție semnată deja – duminică, ora 10 – de peste 150 de persoane. Foști elevi, mai puțin actuali elevi, chiar și profesori, după informațiile noastre.

    1 2

    Oricum ar fi, petiția este cusută cu ață albă din moment ce este semnată „Elevii C.N.E.G.B. Arad”, adică nu există o persoană care își asumă responsabilitatea pentru inițiativă, aruncând în mod laș această responsabilitate pe un colectiv inexistent. Nu de alta, dar este cât se poate de clar că elevii menționatului colegiu nu aveau cum să inițieze o astfel de petiție. Eventual câțiva. Cei mai mulți dintre ei habar nu au cum se face. Pentru cei care intră abia acum în temă, despre ce este vorba pe scurt: despre Răzvan Surcel, de 45 de ani, necăsătorit și care predă la colegiul amintit religie de peste zece ani. Mai e vorba de două fete care au afirmat pe TikTok că „domnu profesor” se poartă cam ciudat cu ele, le spune lucruri cel puțin dubioase despre cele care se îmbracă cam provocator. Mai ales dacă sunt și frumoase, fiindcă cu cele urâte nu are treabă nimeni. Adică, mă înțelegeți, domn profesor își permite să exhibe în fața băieților care abia atâta așteaptă un misoginism, – așa se numește aversiunea și ura față de sexul feminin – primitiv și vulgar, incompatibil cu meseria de dascăl.

    2

    Iar pentru cei care încearcă să îl absolve, spunând că se mai întâmplă, nu este nimic grav și poate fi iertat dacă își recunoaște greșeala, să le spunem – ne-am informat – că manifestările domnului profesor nu sunt de azi de ieri, nu sunt, cum ar veni, deloc întâmplătoare, Răzvan Surcel fiind cunoscut de când e la Ghiba pentru atitudinea sa misogină și care se manifestă și la adresa colegelor sale, nu doar a elevelor. Desigur, la adresa colegelor mai sexy așa, din moment ce, cum susține domn profesor, cele urâte n-au de ce să se teamă.
    Pentru mine, cel care a petrecut aproape trei decenii în învățământul arădean, situația este cât se poate de clară. Din păcate.

    Învățământul românesc este în picaj, părinții cu stare își trimit copiii la școli străine sau particulare, la Ghiba Birta, de exemplu, o fostă citadelă educațională arădeană, anul acesta în clasa pregătitoare nu sunt nici 20 de elevi. Sunt profesori atașați școlii care se tem ca în viitor, dacă trendul nu se schimbă, instituția să piardă rangul de Colegiu Național.

    În aceste condiții, învățământul, nu doar la Arad, este infestat de nechemați, de oameni care, dincolo de o diplomă obținută în condițiile de toți cunoscute, nu au nicio calificare, nicio calitate de a lucra într-un învățământ care se respectă. Sunt câteva meserii nu neapărat artistice – educație, medicină – care pretind pe bune vocație, nu doar o pregătire formală superficială. Un pedagog sau un medic fără har, inconștient în superficialitatea sa, poate nenoroci oameni pe viață.

    3 1

    Iar faptul că elevii și părinții lor nu realizează caracterul nociv al unor pedagogi „haioși” se mai poate înțelege, ceea ce nu se poate înțelege este lipsa de reacție a breslei, a acelor colegi care realizează pe deplin răul pe care îl fac astfel de nechemați, unii aflându-se chiar la marginea psihopatologiei.

    Desigur, știm, sunt interese care ne fac orbi la scandalul care se desfășoară în vecini, conducerea școlilor, inspectoratele, marcate de decăderea nivelului și de lipsa de interes, încearcă să rezolve repede și fără publicitate astfel de „accidente” care aruncă o lumină proastă peste întunericul care se generalizează în învățământul românesc. Numai că astfel se prelungește agonia, iar soluțiile nu au cum să se vadă.

    Prestigiul învățământului românesc poate fi restabilit tocmai prin motivarea celor care au pregătire, au și har, respectiv atitudine pentru meseria decisivă de educator. Școala, am mai spus asta pe aici, reprezintă viitorul unei țări, dar nu infestată de limitare, lipsă de pregătire, impostură și boală psihică.

    4

    În fond, în cazul de față avem de-a face cu ceva care în literatura de specialitate se numește „bullying”, un comportament bine-cunoscut în scoli de intimidare, luare în derâdere, chiar agresare a celui mai slab și neajutorat. Se manifestă atât între băieți cât și între fete sau, forma cea mai gravă, dinspre băieți spre fete. Iar videoul de la sfârșit ne arată că la Ghiba Birta se știe exact despre ce vorbim noi aici.

    E un comportament imitativ, „furat” de la maturi, educatorul, pedagogul având menirea să prevină și să elimine astfel de porniri ale elevilor marcați de criza maturizării.

    Și nu să îl adopte, făcându-se astfel popular și „haios” în rândul adolescenților dezorientați…

    Urmărește Special Arad și pe Google News, Twitter, LinkedIn și Instagram!

    Distribuie articolul

    Comentarii

      • Chiar și așa e o scădere drastică a celor care încep la Ghiba clasa a I-a. În 90 – a început fiică-mea acolo -, erau trei clase cu minim 25 de elevi. Și care pe parcurs au crescut ca număr, fiindcă foarte mulți se ”transferau” la Ghiba. Deci ideea rămâne: numărul elevilor(părinților, de fapt) interesați a scăzut la jumătate.

        +2 voturi
        +1
        -1
    1. La fel de „bully” este și exprimarea dvs față de acest cadru didactic. Acuzele din articol par nefondate în lipsa unor probe. Să vadă și cititorii dacă într-adevăr au fost așa de misogine remarcile domnului profesor sau ați preluat această informație dintr-o sursă intermediară subiectivă. Nu cunoașteți de loc cadrul didactic menționat. Am colaborat un an întreg cu acest domn profesor și nu am observat la dânsul de loc un comportament misogin. Dimpotrivă. Dacă practicați într-adevăr un jurnalism profesionist, părerea mea umilă de cititor este că ar trebui să aflați și versiunea dansului. Versiunea tik-tok mi se pare mai degrabă cusută cu ață albă….

      +10 voturi
      +1
      -1
      • Confundați termenii.
        Jurnalismul se desfășoară în spațiu public.
        În momentul în care o activitate pătrunde în spațiul public, ca în cazul de față, jurnalismul intră în acțiune.
        Informațiile mele sunt din mai mult surse, nu una, că așa e firesc, nemaivorbind de faptul că cel în cauză a făcut un fel de recunoaștere: ”am păcătuit” a spus.
        Putea să o spună mai tare, să se audă până la ziar, dar nu, Domnia sa a preferat obscuritatea, lucru care deja naște bănuieli.
        Iar dacă are ceva de spus, spațiul public îl așteaptă.
        În ceea ce privește faptul că DVs nu ați observat nimic compromițător la el nu este semnificativ. Poate sunteți nu atât de sensibilă, poate a fost el atent cu DVs sau efectiv nu l-ați provocat.
        Și în cele din urmă: nu eu, nu jurnaliștii au pus petiția ”Justice for Surcel” pe site.
        Dimpotrivă, aș zice…

        --4 voturi
        +1
        -1
    2. Am o fetita in clasa domnului Surcel și pot spune că este un om normal.Ca părinte mi se pare de bun simt ca o elevă sau un elev să meargă la școală îmbrăcați decent.Nu cred că este normal ca un elev sau o eleva să aibă sârmă in nas ,să fie cu blugi zdrentuiti sau zece la sută îmbrăcați.Suntem totusi la școală. In timpul extra școală fiecare cum înțelege dar ceea ce afișezi aceea te reprezinta.Pana la urma nu astea sunt adevăratele probleme ale învățământului.

      0 voturi
      +1
      -1
      • Problema nu este că anumite reguli trebuie respectate, mai ales dacă școala impune aceste reguli în mod evident, clar și la modul general. Problema este reprezentată de metodele prin care profesorii, educatorii impun aceste reguli, atitudinea lor față de elevi. Despre asta discutăm. Comportamentul Domnului profesor a fost documentat și recunoscut, faptul că fetița Dumneavoastră nu a observat nimic, nu a fost victima atitudinii recunoscute chiar de făptaș nu înseamnă mare lucru. Fenomenul despre care vorbim se îndreaptă spre anumite persoane, elevi, eleve – vorbim de bullying – cele expuse prin faptul că sunt oarecum aparte și au de aceea un comportament atipic. Numai că acest comportament nu poate fi educat prin metode care nu au nimic cu pedagogia.

        0 voturi
        +1
        -1

    Scrie un comentariu

    0 + 9 =

    Redacția Special Arad își rezervă dreptul de a selecta și a modera comentariile în funcție de relevanța lor față de subiect. Comentariile care nu fac referire la subiectul prezentat nu vor fi aprobate. De asemenea, răspunderea juridică aparține autorului comentariului.