duminicã, 21 iulie, 2024

Special Arad Logo

    Încetinitorul de particule – Arădenii nu mai au iluzii, suntem pe ducă…

    de E. Nola | 25 aprilie 2023, 8:39 AM | Încetinitorul de particule | Topic special

    2

    (foto: Alecu Chiriță / Ciprian Hord)

    Și asta chiar în week-endul în care orașul fierbea de cultură.

    Din păcate nu am avut cum să gust măcar un pic din cele două evenimente: vizita unui grup de intelectuali moldoveni în cadrul Festivalului de Literatură „Ștefan Augustin Doinaș”, respectiv programele desfășurate în cele trei zile ale Conferinței Dilema Veche.

    Ultima, deja aproape națională și inițiată chiar de arădeni, mai precis de Cătălin Lazurcă, a devenit pe parcursul anilor un fel de punct culminant al vieții culturale arădene. Iar asta chiar dacă e vorba doar de o elită care o onorează, arădeanul mediu ținându-se departe de „spectacolul” intelectualilor de vârf care pogoară în aceste zile în Arad.

    Conferintele Dilema Veche la Arad - Comedia lumii

    Anul acesta – și de asta îmi pare rău că nu am avut cum să particip – a venit si arădeanul Ioan T. Morar, actualmente domiciliat în Franța, mai precis în Provence, în La Ciotat, orășel din care frații Lumière au pornit filmele în lume. Născut la Șeitin, cu rădăcini în Apateu, Ioan T. Morar este un arădean adevărat – da, este cel la care se uită Gheorghe Falcă de sus –, chiar dacă viața l-a dus departe de oraș, păcat că sunt destui de puțini cei care știu și apreciază acest lucru. Prin el treceam și peste tema celor de la Dilema Veche, comedia lumii, una care în Arad dă mai rău acum, în fond cam asta se întâmplă cu noi de o vreme: am ajuns de râsul lumii.

    Lucru confirmat și de întrebarea noastră de sfârșit de săptămână. Au răspuns surprinzător de mulți la Pola zilei privind ce îi lipsește cel mai tare Aradului, dovedind astfel, dacă mai era necesar, că da, arădenii sunt conștienți de pasa proastă prin care trece orașul, majoritatea dintre ei fiind lămuriți și de cauza principală a acestei situații: administrația sub orice critică care parazitează orașul de două decenii.

    Doar așa în trecere, este evident și că arădenii își dau seama perfect unde și ce trebuia făcut ca orașul să nu bată pasul pe loc sau, și mai grav, să facă stânga-împrejur după ce decenii la rândul a fost printre orașele țării care dictau pasul în domenii de viitor. Neglijarea cetății și a ștrandului, respectiv a atragerii capitalului care s-ar folosi de tradiția industrială a comunității, reprezintă doar vârful aisbergului. Și realizează și lipsa de preocupare pentru modernizarea orașului, pentru exploatarea așezării sale deosebite, la confluența dintre Occident și Orient, coborârea ei la un statut de rang doi, un orășel între Oradea și Timișoara, două exemple de folosire a oportunităților care se ivesc din așezarea lor.

    Este efectiv jalnic cum acești autoproclamați edili și administratori dovedesc zilnic lipsa lor de pregătire și preocupare pentru interesele comunității. Deși anunțată de mult cu surle și trâmbițe, inclusiv locații – Podgoria, Piața Catedralei, Piața Avram Iancu –, în Arad nu s-a construit până acum nicio parcare modernă care să facă posibilă decongestionarea circulației de mașini din centru și extinderea firească a zonei pietonale.

    În toate orașele din Occident, pe model american, se construiesc garaje cu mai multe nivele și care abia pot fi distinse dintre celelalte clădiri, cu parterul adecvat să găzduiască magazine, restaurante, boutiqe-uri sau chiar birouri de te miri ce, iar în Arad sunt nenumărate locații, spații virane sau clădiri în paragină care ar putea găzdui astfel de obiective. Ajunge să ne gândim la „jocul la ofsaid” cu terenul de la Podgoria a fostei Tricoul Roșu pentru a realiza aberația și practicile murdare ale administrației supervizate de omul de la Bruxelles.

    5903cb27232c491c95dd346367d6201c.f5fb7444
    Foto: The Architect’s Newspaper (archpaper.com)

    În fond, cu un astfel de garaj în zona Podgoria și cu un altul la Boul Roșu ai putea efectiv curăța Bulevardul de mișuneala orientală, realizând una dintre cele mai spectaculoase zone pietonale din țară. Fără să mai vorbim de faptul că dacă aceste parcări ar fi exploatate de administrație, ar reprezenta un venit sigur și semnificativ pentru oraș. Un venit din care te poți ocupa de întreținerea adecvată a acestor zone eliberate de mașinile care acum își duc călătorii până la ușa restaurantului în care și-au comandat pizza.

    De altfel, simbolul deșertăciunii administrative arădene poate fi considerat modul în care s-a ocupat de Monumentul Unirii. Măcar știm o treabă: noua administrație, una capabilă, dacă va veni vreodată, nu mai are treabă cu acest monument, se poate ocupa în liniște de înălțarea unuia care va eterniza corupția celei actuale.

    Monumentul Marii Uniri pe lac - simulare
    Monumentul Marii Uniri pe lacul de la Pădurice (simulare)

    Nu de alta, dar ar fi cazul ca această impostură care ține de aproape 25 de ani să fie imortalizată pentru luare aminte. Să nu se mai întâmple și să înțeleagă și cei care ne vor urma ce riscă dacă nu sunt atenți la cei pe care îi votează în scaunele transformate în tronuri de cei fără responsabilitate și demnitate.

    Ajunge doar să ne uităm la gesticulația recentă a celui care stă la baza acestei situații arădene.

    Aproape inimaginabil, se erijează în mare conducător, dând lecții celor de la Timișoara, chiar insinuând că, la o adică, ar putea candida la anul la Primăria de acolo.

    Pe de altă parte, așa cum au și observat comentatorii noștri, ar fi singura șansă să ajungem din urmă Timișoara sau Oradea.

    Cu Cionca la Oradea și Falcă la Timișoara, indiferent cine ar fi la noi, i-am depăși în câteva luni…

    Urmărește Special Arad și pe Google News, Twitter, LinkedIn și Instagram!

    Distribuie articolul

    Comentarii

    1. Stimate domnule Notaros,vreau să știți că apreciez realismul mesajului dumneavoastră din acest eseu.Am doar o singură remarcă pe care v-o încredințez:referitor la Monumentul Unirii – vreau să știți că sînt unul dintre cei,nu puțini, care se bucură că ACEL ANUME monument derspre care s-a tot vorbit multă vreme,nu a ajuns să fie amplasat undeva – oriunde – în Arad!Și asta în condițiile în care ,la fel,sînt unul dintre cei – iarăși,nu puțini – care reclam sărăcia cronică a operelor de artă în spațiul public al unui oraș care,totuși,a fost,cîndva,cel mai mare în zona de vest a actualei Românii.Apoi,aș mai spune ceva legat de subiect:sînt de acord că orașul merită mai mult – din TOATE punctele de vedere – dar hai să vedem,noi ,cei care locuim aici și ar trebui să ținem în viață sufletul acestui loc,noi ce facem?Vă doresc în continuare putere și inspirație pentru a ține la lumina speranțele oamenilor care m ai cred că ar exista oarece șanse…

      +7 voturi
      +1
      -1
      • Sunt perfect de acord cu Dumneavoastră în ambele observații. Ideea era monumentul, nu acel ceva ratat și furat de care s-a vorbit, ci monumentul care trebuia ridicat în cinstea aniversării. Unul realizat sub controlul celor care se pricep de un artist adevărat, onest și de talent.
        La a doua observație spun doar atât: da, avem și noi vina noastră, dar asta nu îi scuză pe cei care pot fi identificați prin funcțiile lor pe care le uzurpă. Responsabilitatea este înainte de toate a lor, ei sunt cei care pot fi verificați și controlați, ”noi” este un concept vag, în general poporul nu poate fi învinuit pentru păcatele celor care îi stau în frunte. În general, vina este individuală, nu colectivă. Iar jurnalismul onest și adevărat nu arată cu degetul spre popor, spre mulțime, ci spre indivizii care au răspunderea directă și pot fi trași la răspundere.
        Asta nu înseamnă desigur că într-un anumit context, mai teoretic, mai subtil, să nu putem vorbi și despre problemele care apar din educația și obiceiurile comunității. Dar asta nu neapărat în publicații cotidiene, de știri și informații, făcute pentru a informa și a arăta problemele zilnice cu care se confruntă comunitatea.

        +12 voturi
        +1
        -1

    Scrie un comentariu

    9 + 7 =

    Redacția Special Arad își rezervă dreptul de a selecta și a modera comentariile în funcție de relevanța lor față de subiect. Comentariile care nu fac referire la subiectul prezentat nu vor fi aprobate. De asemenea, răspunderea juridică aparține autorului comentariului.