Guvernul are pe „masă” Ordonanța de Urgență care amână până în decembrie 2022 pensionarea anticipată a magistraților. Vezi ce alte prevederi conține actul Executivului

    de Special Arad | 15 octombrie 2018, 8:01 AM | Administraţie

    0

    Respectă oare Guvernul Dăncilă recomandările Comisiei de la Veneția?

    Parchetul General a criticat duminică seara proiectul de ordonanță

    Guvernul are programată o ședință luni dimineață, în care urmează să fie adoptată Ordonanţa de Urgenţă privind cele trei legi ale justiţiei, pentru a fi puse în acord cu observaţiile Comisiei de la Veneţia. Organizarea ședinței a fost confirmată vineri, de ministrul de Externe Teodor Meleșcanu, fiind menționată ulterior și pe site-ul Guvernului. 

    G4Media a publicat un document ce conține proiectul de OUG pentru modificarea Legilor Justiției: pensionarea anticipată, după numai 20 de ani de activitate, a judecătorilor și procurorilor a fost amânată cu patru ani, până la 31 decembrie 2022. În cadrul proiectului, apar doar o parte dintre modificările solicitate de Comisia de la Veneția, printre care amânarea pensionării anticipate, după numai 20 de ani de activitate, a judecătorilor și procurorilor, până la 31 decembrie 2022.

    Schimbarea modalității de numire și revocare a procurorilor șefi ai principalelor Parchete (DNA, DIICOT, Parchetul general) sau reconsiderarea înființării unei secții speciale pentru investigarea magistraților nu sunt prevăzute.

    Parchetul General a criticat duminică seara proiectul de ordonanță, susținând că poate duce la “încălcarea ordinii constituționale“.

    “Dacă numirea şi revocarea procurorilor cu funcţii de conducere depind de un ministru, există riscul ca aceştia să nu combată corupţia în rândurile aliaţilor politici ai respectivului ministru”, mai adaugă Ministerul Public.

    Pe data de 3 octombrie, Tudorel Toader, ministrul Justiției, declara că “Am primit acceptul Comisiei de la Veneţia pentru modificarea legilor justiţiei prin OUG”.  Tudorel Toader mai spunea că „Acolo unde putem veni cu modificări de natură să preia recomandările Comisiei de la Veneția, o vom face”.

    Comisia de la Veneția a anunțat, de asemenea, că va publica o opinie privind amendamentele la Codul Penal și Codul de Procedură Penală în sesiunea plenară din 19 octombrie. Va transmite și o opinie preliminară din iulie referitoare la amendamentele ce privesc statutul magistraților, organizarea judiciară și funcționarea CSM.

    Vineri, pe 12 octombrie, Klaus Iohannis a promulgat Legea privind Statutul magistraților, ultimul act normativ din pachetul celor trei legi ale Justiției. Legea a fost contestată de mai multe ori la Curtea Constituțională, atât de șeful statului, cât și de Înalta Curte și de partidele din Opoziție.

    În sesizarea făcută de președinte la Curtea Constituțională, se arăta că, prin modul în care a fost dezbătută și adoptată, “Legea menționată încalcă prevederile art. 1 alin. (5), ale art. 61 alin. (2) coroborate cu cele art. 66 alin. (2) și (3), ale art. 64 alin. (4) și ale art. 147 alin. (4) din Constituție. Totodată, prin conținutul normativ, Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor contravine normelor și principiilor constituționale”.

    “Este imposibil să se meargă mai departe cu o lege care a fost contestată în multiple feluri şi care a primit un aviz negativ inclusiv de la Comisia de la Veneţia. Această lege încă ridică multe probleme pe fond şi conţine dispoziţii neclare, lipsite de coerenţă, lipsite de previzibilitate. Aceste deficienţe pot afecta exigenţele constituţionale şi standardele europene şi internaţionale în materie de independenţă şi buna funcţionare a sistemului de justiţie.“, spunea Iohannis în iulie.

    În aceeași zi, vineri 12 octombrie, Curtea Constituțională declara neconstituționale mai multe dintre modificările aduse Codului de Procedură Penală, după două zile de dezbateri, legea fiind nevoită să se întoarcă în Parlament.

    G4Media notează că cele mai importante modificări dorite de Liviu Dragnea și declarate neconstituționale sunt:

    – înlocuirea sintagmei ”suspiciune rezonabilă” cu ”indicii temeinice”;

    – nulitatea probelor obținute nelegal;

    – dispunerea de către judecător a condamnării doar atunci când instanţa are convingerea că acuzaţia a fost dovedită dincolo de orice îndoială;

    – dispunerea condamnării exclusiv pentru faptele pentru care inculpatul a fost trimis în judecată;

    – imposibilitatea folosirii probelor obținute în afara mandatului de interceptare;

    – împiedicarea percheziției fără indicarea obiectelor sau a persoanelor căutate;

    – obligația de a șterge definitiv datele obţinute dintr-un sistem informatic sau dintr-un sistem de stocare a datelor informatice care nu au legătură cu infracţiunea pentru care se efectuează urmărirea penală.

     

    Distribuie articolul

    Scrie un comentariu

    0 + 2 =

    Redacția Special Arad își rezervă dreptul de a selecta și a modera comentariile în funcție de relevanța lor față de subiect. Comentariile care nu fac referire la subiectul prezentat nu vor fi aprobate. De asemenea, răspunderea juridică aparține autorului comentariului.

    Acest site folosește cookies. Prin navigarea pe acest site, vã exprimați acordul asupra folosirii lor. Am actualizat politicile în conformitate cu Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Detalii.