Încă de anul trecut ne-am promis să urmărim „Dosarul Pecica”. Astfel, în urmă cu vreo trei săptămâni am început să întrebăm în stânga şi-n dreapta, pe la organele competente, dacă Iustin Cionca are calitatea – așa cum ne-au informat surse demne de încredere – de inculpat în acest dosar, despre care o să „vorbim” pe larg în continuare. Nimeni nu ne confirma informaţia. Dar nici nu o infirmau. Ne lăsau aşa să deducem ce vrem noi.

Cum cu bârfele se ocupă alţii, am început să trimitem scrisori oficiale. De la unele instituţii abilitate nu am primit nici acum răspuns, însă primul răspuns oficial l-am primit de la Direcţia Naţională Anticorupţie, care ne-a năucit şi mai tare.

„La solicitarea  dvs. din data de 01 martie 2019, Biroul de Informare şi Relaţii Publice este abilitat să vă comunice următoarele:

Pentru a identifica răspunsul dvs., în conformitate cu prevederile art. 6 alin. 3 lit. b din Legea 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public, vă rugăm să ne oferiţi mai multe detalii despre împrejurările despre care aveţi cunoştinţă în legătură cu existența pe rolul Direcției Naționale Anticorupţie a unei cauze, care să vizeze persoana menționată. BIROUL DE INFORMARE ŞI RELAŢII PUBLICE”.

Adică, ce să facem? Să oferim detalii şi informaţii despre ce ştim noi în legătură cu presupuse acuzaţii ce i-ar fi fost aduse lui Iustin Cionca, sau să oferim detalii şi informaţii despre împrejurările în care am intrat în posesia informaţiei despre existenţa unui dosar? Şi, pe urmă, legea 544 din 2001 nu obligă instituţiile publice să ofere informaţii de interes public, ci îi obligă pe ziarişti să ofere informaţii către instituţiile publice?

Blocajul nostru a fost şi mai mare fiindcă DNA nici nu infirma existenţa vreunui dosar penal.

Aşa că, aceleaşi întrebări le-am adresat celor de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Timişoara. Adică: există vreun dosar de cercetare pe numele Cionca-Arghir Iustin Marinel?; care sunt acuzaţiile aduse?; în ce fază a cercetării se află?

După câteva zile am primit acest răspuns:

Ce spun articolele din Codul Penal?

Astfel că am căutat să înţelegem ce spun articolele citate, adică articolul 297 şi articolul 35 din Codul Penal.

La articolul 297 e vorba despre incriminarea abuzului în serviciu:

(1) Fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, nu îndeplineşte un act sau îl îndeplineşte în mod defectuos şi prin aceasta cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică.

(2) Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează şi fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, îngrădeşte exercitarea unui drept al unei persoane ori creează pentru aceasta o situaţie de inferioritate pe temei de rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, orientare sexuală, apartenenţă politică, avere, vârstă, dizabilitate, boală cronică necontagioasă sau infecţie HIV/SIDA

Iar la articolul 35, aliniatul 1 scrie că “(1) Infracţiunea este continuată când o persoană săvârşeşte la diferite intervale de timp, dar în realizarea aceleiaşi rezoluţii şi împotriva aceluiaşi subiect pasiv, acţiuni sau inacţiuni care prezintă, fiecare în parte, conţinutul aceleiaşi infracţiuni.”

În fine, la articolul 5 din Codul Penal, scrie că “Aplicarea legii penale mai favorabile până la judecarea definitivă a cauzei

(1) În cazul în care de la săvârşirea infracţiunii până la judecarea definitivă a cauzei au intervenit una sau mai multe legi penale, se aplică legea mai favorabilă.

(2) Dispoziţiile alin. (1) se aplică şi actelor normative ori prevederilor din acestea declarate neconstituţionale, precum şi ordonanţelor de urgenţă aprobate de Parlament cu modificări sau completări ori respinse, dacă în timpul când acestea s-au aflat în vigoare au cuprins dispoziţii penale mai favorabile.”

„Nu mă simt confortabil!” – preşedintele Consiliului judeţean Arad, Iustin Cionca

Tot din surse neoficiale am aflat că ar fi vizate decizii şi acţiuni din perioada în care Iustin Cionca era primarul oraşului Pecica cu ocazia reabilitării unei şcoli din oraş. Singurul care ne-ar fi putut spune ce acuzaţii i se aduc era chiar Iustin Cionca. Preşedintele Consiliului judeţean Arad a fost de acord să ne acorde un interviu pe această temă.

– Domnule preşedinte, am înţeles că vi s-a adus la cunoştinţă faptul că a fost pornită urmărirea penală împotriva dumneavoastră, într-un dosar deschis la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Timişoara.

– Da, sunt inculpat. Acuma vin de la Parchet (am purtat discuția în urmă cu două săptămâni,  însă înainte cu încă o săptămână de interviu solicitasem Parchetului o poziție oficială – nota red.).

– Despre ce este vorba? Ce acuzaţii vi se aduc?

– E vorba despre o licitaţie făcută de Inspectoratul Şcolar Judeţean.

– Pe vremea când eraţi primar la Pecica?

– Da. Acuzaţiile sunt aduse la un grup de persoane. Dacă mă întrebaţi pe mine, eu sunt acuzat de Corpul de Control al domnului Ponta, premier la vremea respectivă. Adică, nişte politicieni, că ăsta e Corpul de Control al primului ministru. Că am plătit aviz la Pompieri, la Direcţia de Sănătate Publică pentru această şcoală din Pecica, fără de care eu nu puteam să eliberez autorizaţia. Sigur, există o culpă a unui angajat, care trebuia să verifice dacă Inspectoratul a semnat un act adiţional pentru aceste avize. Practic, Inspectoratul, când a făcut licitaţia a omis să includă în cheltuieli avizele astea. Mai mult decât atât, la vremea respectivă nu aveam arhitecţi, nu aveam ingineri în construcţii, ci doar un subinginer, şi am angajat un expert care să verifice calitatea lucrărilor. E vorba de domnul Iordan, care şi azi lucrează la inspectorat. Pe vremea aia nu ştiam noi de noţiunea de incompatibilitate. Şi nici nu era treaba mea să verific dacă dânsul este sau nu incompatibil. El este acuzat de conflict de interese.

– În acelaşi dosar?

– Da. Fiindcă el a garantat calitatea lucrărilor, dar el nu avea voie să facă bani din altă parte, fiind angajatul Inspectoratului. Sumele sunt mici. E vorba de 3% din valoarea lucrărilor. Avizele plătite de noi au fost de 1600 de euro, iar domnului Iordan i-am plătit 3% din valoarea lucrărilor. Adică 2700 de lei. Prima oară am fost chemat la Parchet în calitate de martor, apoi în calitate de suspect, iar acum sunt inculpat. Eu chiar am întrebat ce face diferenţa între calitatea de suspect şi cea de inculpat. Mi s-a spus că s-a mai găsit o situaţie de lucrări semnată de mine. Scrie acolo că sunt materiale neutilizate şi de calitate inferioară. Bineînţeles că nu mi-am luat avocat până acum fiindcă am zis că dacă sunt nevinovat n-are rost să cheltuiesc bani, dar acum mi-am luat avocat. Fiindcă dacă devii inculpat nu mai poţi să… Avocatul a întrebat azi dacă există o expertiză din care să rezulte această acuzaţie. Mi s-a spus că n-au o astfel de expertiză. Ei au preluat din actul Corpului de Control. Acuma, având în vedere că ei mă acuză de nişte lucruri din 2008, e greu să mă pronunţ.

– Eu am înţeles că dosarul este din 2015.

– Nu ştiu la ce faceţi referire. Chiar n-are importanţă. Oricum e o chestiune veche. Eu am ieşit în conferinţă de presă la partid, imediat ce mi s-a adus la cunoştinţă acuzaţia. Văd că n-a scris nimeni atunci. Au trecut câţiva ani în care mi-au luat o declaraţie şi acum am dat a doua declaraţie. Eu n-am citit tot dosarul, că nu mă interesează. Sunt acuzaţii aduse firmei, dirigintelui de şantier, acuzaţii aduse primarului actual de la Pecica, directorului şcolii, a directorului adjunct, şi chiar nu am timp să citesc metri de dosare. Mă interesează doar porţinea în care am fost eu. O să încerc să mă apăr, fiindcă am o carieră în spatele meu şi chiar am o reputaţie bună. Eu n-am fost niciodată inculpat. Vreau s-o rezolv, fiindcă pentru un om politic e foarte importantă imaginea lui.

– Sunteţi al doilea preşedinte al Consiliului judeţean Arad care are calitatea de inculpat.

– Nu ştiu dacă sunt al doilea. Dar nu mă simt confortabil. Trebuie să recunoaştem că orice om care ocupă o funcţie publică poate fi cercetat.

– Aţi fost turnat?

– Păi, dacă Corpul de Control al primului ministru a venit în control 8 luni de zile la singura investiţie din judeţul Arad care a fost verificată, celelalte şcoli nefiind verificate, evident că cineva a avut iniţiativa asta. Nu ştiu dacă turnat e cel mai potrivit cuvânt. Corpul de Control nu vine din întâmplare undeva. Eu zic că are un amestec politic. Dar, nu vreau să mă victimizez. E normal să fii cercetat!

– E normal să fii cercetat?

– Da. Dacă eşti acuzat, da. Este vreo persoană care să nu fie acuzată în România? Grav ar fi să fie acuzaţii şi organele statului să nu îşi poată face treaba. Eu nu vreau să fiu deasupra legii. Eu vreau să fiu tratat ca dumneavoastră. Dacă aţi primi o reclamaţie mâine… Eu o văd ca pe o normalitate. Nu vreau să mă victimizez şi nici nu vreau să o duc spre politic. M-aţi auzit să spun ceva de politic?

– Doamne fereşte!

– Dar este evident că dacă vine Corpul de Control al primului ministru cineva a făcut o reclamaţie.

– Revin la ce aţi spus şi vă întreb: e o normalitate să ne reclamăm între noi?

– Am spus că e normal să fii cercetat dacă există o reclamaţie. Dar uitaţi-vă în jurul nostru , e o normalitate să facă toată lumea plângeri. Mai ales la adresa politicienilor.

Vrând să fie sigur despre ce dosar este vorba l-a sunat pe avocatul domniei sale.

– Alo, scuză-mă că te deranjez. Ştii cumva când a fost deschis dosarul la Poliţia economică?

– …

– În 2016? Şi actul de control probabil o fi fost în 2015… Deci dacă actul de control a fost în 2014, au stat 8 luni de zile şi după aia, la sfârşit au sesizat DNA, şi celelalte… Bun, dar faptele sunt din 2007… 2006, chiar?… Bine, am înţeles. Deci, eu am plecat din primărie în 2008, iar faptele sunt din aceeaşi perioadă cu campusul de la Nădlac.

– Păi, acuma, fiindcă ziceaţi de politic, prin 2008 eraţi dumneavoastră la putere?

– Da, şi? Păi, tocmai asta vă spun că atunci am făcut investiţia şi am fost cercetaţi după câţiva ani.

Primarul oraşului Pecica acuză interese politice, dar nu ştie pentru ce este acuzat

Întrucât am aflat chiar de la preşedintele Consiliului Judeţean Arad că în dosar este acuzat şi fostul viceprimar al oraşului Pecica, actualul primar al oraşului, Petru Antal, l-am rugat şi pe el să ne explice ce s-a întâmplat în toţi aceşti ani.

– Ce s-a întâmplat cu acele lucrări de reabilitare a şcolii cu clasele I-VIII?

– Nu mai îmi aduc aminte foarte bine. Eram la primul mandat de viceprimar. Sunt 13 ani de atunci. Erau finanţări din mai multe surse. De la Ministerul Educaţiei, prin Inspectoratul Şcolar, de la Guvern…

– Şi de la Primărie, nu?

– Din banii noştri s-a cheltuit foarte puţin. Pe studiul de fezabilitate, cred, şi pe nişte avize. O parte din banii de la Guvern şi de la Minister au venit la noi, o parte, prin Inspectorat, iar o parte direct la şcoală. A fost o încurcătură cu banii în toţi aceşti ani. Dar, nu numai la noi. În toată ţara a fost la fel. Au fost lucrări mult mai mari decât la Pecica. Au fost campusuri…

– Care a fost valoarea lucrării?

– Atunci, în 2006, s-au licitat lucrări în valoare de 6,5 milioane lei, iar un euro era atunci cam 3,5 lei. A fost angajat un diriginte de şantier, despre care am aflat după aceea că era în conflict de interese, fiind şi angajat al Inspectoratului. El era responsabil pe toată construcţia.

– Ce calitate aveţi acum în dosarul penal?

– Nu ştiu. Suspect am fost sigur. Acum nu ştiu ce calitate am. Probabil că sunt inculpat. Până în 2014 totul a fost în regulă. Brusc, în 2014, Corpul de Control al Guvernului vine în control. Tocmai înainte de alegerile europarlamentare. Cionca, primarul de atunci, era contracandidatul doamnei Ponta la acele alegeri. E clar că a fost o chestie politică! Au fost mai multe investiţii în judeţul Arad. De ce numai la Pecica s-a controlat? Eu aşa cred. Acuma nu pot să fiu sigur, dar…

– Când s-au terminat lucrările la şcoală?

– Lucrările au început în 2006, iar în 2010 s-au oprit, fiindcă nu au mai dat bani. S-a lucrat foarte puţin.  Lucrările au fost sistate. Inspectoratul nu ştia ce să facă, bani nu erau… Legea s-a schimbat, iar prin 2014, prin PNDL au început să se finanţeze lucrări nefinalizate. S-a pus acoperişul şi a rămas aşa. Lucrările au fost realizate în proporţie de 70%. Noi am făcut o evaluare şi cam ăsta ar fi procentul de lucrări efectuate.

– Şi acum este la fel?

– Da. De atunci nu s-a făcut nimic. Inspectoratul nu vrea să ne predea lucrarea, ei spunând că s-au făcut lucrări în proporţie de 95%. Fiindcă s-au cheltuit 5 milioane şi ceva de lei din întreaga sumă. Da, numai că la data începerii lucrărilor erau alte preţuri la materiale şi altul era cursul de schimb valutar. Lucrările s-au tergiversat, iar preţurile au urcat. Inspectoratul ne spune să preluăm lucrarea executată în proporţie de 95%, dar nu este aşa. Dacă am fi preluat cu lucrări executate în proporţie de 70%, noi am fi putut depune proiect de finanţare. Europene, pe PNDL… Dar, oricum, părerea mea este că a fost o chestiune politică, cei care erau şi atunci şi acum la guvernare au profitat. Am avut diriginte de şantier care a semnat şi a răspuns pentru toate lucrările efectuate. Eu, ca şi viceprimar, de unde să fi ştiut ce s-a greşit. De unde să ştiu ce fel de fier beton e în peretele de beton? O dată că nu văd şi apoi nu mă pricep.

– Dar care este acuzaţia împotriva dumneavoastră?

– Că s-au folosit materiale neconforme, nici nu ştiu, că s-au făcut plăţi pentru lucrări neexecutate…

Victor Ponta: „Toţi care fură găsesc o scuză!”

La câte guverne s-au schimbat în ultimii ani, nu-mi mai aduceam aminte cine a fost la putere prin anii 2006-2012. Aşa că am căutat pe net. Păi, pare că lucrările au început pe timpul Guvernului Tăriceanu, iar lucrările s-au sistat pe timpul Guvernului Boc. Hmmm…!

Dar, fiind invocată o implicare politică a premierului din 2014, Victor Ponta, am zis că e musai să-l căutăm pentru nişte lămuriri. Norocul ne-a surâs chiar în timpul în care efectuam investigaţia despre acest caz, fiindcă Victor Ponta a venit la Arad pentru a lansa candidaţii la alegerile europarlamentare din acest an.

– Domnule Ponta, inculpaţi într-un dosar penal, rezultat în urma unui control efectuat la o investiţie de lucrări de reabilitare la o şcoală din oraşul Pecica chiar de către Corpul de Control al premierului, dumneavoastră fiind atunci premier, spun că totul a fost o chestiune politică pentru că soţia dumneavoastră candida la alegerile europarlamentare, iar contracandidatul ei era primarul de atunci al Pecicăi, Iustin Cionca. Ce ne puteţi spune? Vă mai amintiţi?

– Eu am auzit multe prostii la viaţa mea, dar o asemenea prostie şi minciună n-am auzit. Am auzit hoţi mai inteligenţi! Haideţi să vă explic. În 2014, când au avut loc alegeri europarlamentare candidaţii au fost pe liste. Eu nu ştiu să fi candidat cineva împotriva altcuiva. Doi, în 2015, dacă e vorba de terenuri, de schimburi de terenuri…

– Nu, e vorba de o şcoală.

– Nici nu îmi aduc aminte. Apoi, în 2015 chiar şi împotriva mea s-a deschis un dosar penal! Aşa că… nu ştiu ce implicare aş fi putut avea. Deci, dacă eram eu stăpânul dosarelor… În general am observat ceva: cam toţi care fură găsesc o scuză că cineva le-a făcut ceva. Eu cred că dacă e nevinovat îşi dovedeşte nevinovăţia!

Inspectoratul Şcolar judeţean Arad face niscaiva lumină cât pentru alte întrebări

Mai rămăsese să aşteptăm răspunsurile de la Inspectoratul Şcolar judeţean Arad, cel care, de fapt a şi organizat licitaţia pentru lucrările începute în 2006 (atunci, șef al ISJ era Marius Gondor, ulterior deputat în Parlamentul României), dar şi cel prin intermediul căruia s-au dirijat bani guvernamentali.

Din răspunsul oficial am aflat următoarele: că valoarea estimată a investiţiei a fost de 7.576.552 lei, iar valoarea contractului de execuţie, rezultată în urma licitaţiei a fost de 6.635.184,53 lei, inclusiv TVA. Adică, circa 1,9 milioane de euro la schimbul valutar de atunci.

Apoi aflăm că aportul Ministerului Educaţiei, fie prin intermediul Inspectoratului Şcolar, fie prin intermediul Liceului „Gheorghe Lazăr” din Pecica, a fost în valoare de 4.697.000 lei, iar 2.011.522,64 lei au fost alocaţi de Primăria Pecica, conform Hotărârilor de Guvern, ori conform Hotărârilor Locale. Anexa adresei e mai explicită.

Tot în adresa Inspectoratului Şcolar ni se spune că firma care a câştigat licitaţia de execuţie a fost SC Amarad SA, ca antreprenor, iar lucrările au fost executate de SC Amahouse SRL, sub-antrepriză, firma făcând parte din grupul Amarad. Doar că lucrările s-au executat în perioada 2006-2012, nu până în 2010, cum aflasem până la adresă.

Apare şi surpriza referitoare la Raportul Corpului de Control al primului ministru: că acesta, precum şi concluziile acestuia au fost comunicate tuturor instituţiilor interesate, inclusiv Direcţiei Naţionale Anticorupţie. Atunci cum de ne întreabă DNA  ce ştim despre acest dosar, ce cunoştinţe avem despre implicarea unor persoane în dosar şi dacă avem informaţii privitoare la anumite fapte penale ce ar trebui semnalate? Păi, DNA cam ştia mult mai multe decât aflarăm noi în 2019 încă din 2014! Interesant!

Inspectoratul ne mai spune că nu ne poate oferi mai multe date din Raportul de control fiindcă ele fac tema dosarului penal. În schimb ne mai divulgă ceva: că perioada de execuţie a lucrărilor, stabilită în contract a fost de 24 luni, ea fiind prelungită în funcţie de alocările bugetare anuale. Adică lucrările începute în 2006 trebuiau finalizate în 2008, dar ele s-au tot amânat până în 2012, ca să nu fie terminate nici în 2019! Înseamnă că nu erau disponibili toţi cei 6,7 milioane lei de la început? Sau că, pe parcurs s-a umblat la buget? Cine nu a avut toţi banii, ori cine nu a făcut alocările bugetare prevăzute prin contract în urma unei licitaţii publice? Grele întrebări, cu foarte multe posibile răspunsuri!

Spune ceva adresa Inspectoratului, că din 2012 nu s-au mai făcut alocări bugetare de la Ministerul Educaţiei şi că acum accesarea de fonduri se face direct de către Unităţile Administrativ Teritoriale.

Firma contractoare dă faliment, dar nimeni nu cere nimic

Şi, ca o încheiere de un colac peste o pupăză, în luna septembrie a anului 2015, firma contractoare SC Amarad SA intră în faliment! Cu alte cuvinte, exact în perioada în care se deschide dosarul penal la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Timişoara! Mai multe primării şi societăţi comerciale se înscriu ca şi creditori. Dar, nu şi Primăria oraşului Pecica, nici Inspectoratul Şcolar Judeţean Arad şi nici Ministerul Educaţiei. Interesant, nu?

Sincer, o poveste foarte alambicată! Încercăm să sintetizăm cele aflate: o şcoală din oraşul Pecica primeşte finaţare guvernamentală pentru lucrări de reabilitare în anul 2006, mare parte din bani urmând să fie alocaţi de Guvernul României, prin Ministerul Educaţiei; banii vin cu ţârâita, lucrările întârzie, iar în 2012 se suspendă;

Inspectoratul Şcolar finanţează lucrările prin banii dirijaţi de Ministerul Educaţiei, dar un angajat al Inspectoratului supervizează lucrările plătite de Inspectorat, în calitate de angajat al Primăriei Pecica, pe post de diriginte de şantier; lucrările sunt ba aproape finalizate, ba sunt realizate doar în proporţie de 70%; din această cauză, obiectivul nu este predat şi nici preluat, deci lucrările sunt plătite din trei părţi, inclusiv de Primăria Pecica, dar sunt ale nimănui, fiindcă nimeni nu le-a preluat; unii spun că lucrările s-au sistat în 2010, alţii spun că în 2012; DNA este sesizată oficial de către Corpul de Control al primului ministru în 2014, dar după 5 ani ne spune că nu ştie nimic; urmărirea penală începe în 2015, dar la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Timişoara, împotriva a circa 30 de persoane, din câte am înţeles.

Pe scurt, e povestea unei investiţii în care banii s-au dat, dar lucrările sunt şi nu sunt. În schimb a ieşit un dosar penal cu zeci de acuzaţi. Deocamdată Parchetul tace. Până o să ne comunice şi altceva o să încercăm să aflăm mai multe şi de la alţii care au fost implicaţi în poveste.