Nu știu câți au măcinat scriptele istoriografiei locale, însă spre sfârșitul Marelui Război (1914-1918/1919), un mareșal francez pe nume Franchet D’esperey a modificat paradigma în zona de vest a României de astăzi, la Arad implicându-se numaidecât în schimbarea puterii administrative, în locul  decidenților maghiari fiind numiți doar români. Din analele istoriei locale aflăm că gen. Berthelot s-a confruntat cu un relativ fiasco în pivința dezideratelor sale de a reforma sistemul politic de peste Mureș, în Crișana. În Banat, generalul a reușit să genereze reforme politice, însă la Arad situația era cu totul deosebită. Ultimul mare oraș din vestul românesc era situat permanent în ocheanul politico-militar al Budapestei.

Aradul era un punct strategic aflat la jumătatea teritoriului estic al Imperiului Austro-Ungar.

Odată cu vizita misiunii militare franceze conduse de generalul Berthelot, garnizoana maghiară a organizat o puternică rezistență pe Bulevardul Aradului. (În zona str. V. Alecsandri) Atacul s-a soldat cu schimburi de focuri în urma cărora au decedat mulți arădeni. S-a tras și asupra mașinii care-l transporta pe generalul francez. Din câte ne relatează istoria, în holul Gării, generalul Berthelot a dat un telefon pentru a cere trimiterea unor contingente militare în Arad.

Legat de faimosul general Berthelot, există un film-reportaj despre vizita pe care a efectuat-o la 24 mai 1927 la Arad. Iosif Bertok, un regizor timișorean, s-a ocupat de filmarea acestui eveniment inedit pentru Arad. Materialul există pe undeva…însă până acum nu s-a interesat nimeni de el.

Revenind la istorie, în următoarele 7 luni maghiarii s-au văzut putere discreționară, operând o serie de asasinate și teroare publică pe raza județului Arad. Francezii păreau a fi prea slabi pentru a stârpi opresiunile armatei maghiare. Bineînțeles, această dezamăgire n-a ținut mult timp. Astfel că la începutul lunii iulie, 1919, în Arad sosește mareşalul Franchet d’Esperey, comandantul armatelor aliate de Est, care a pus capăt situaţiei anevoioase a comunității române din Arad.

Franchet d’Esperey a fost un general francez în timpul Marelui Război. S-a născut în Mostaganem, azi Algeria şi a fost fiul unui ofiţer de cavalerie din Chasseurs d’Afrique. A fost educat la Ecole Speciale Militaire de Saint-Cyr, de unde a absolvit în 1876.
Un eveniment fără precedent pentru orașul nostru a fost când primarul Sarcany i-a întins mâna lui D’esperey, prezentându-se în felul următor: “Maire hongrois d’Arad” adică “Primarul maghiar al Aradului. Spre surprinderea tuturor, mareşalul şi-a retras mâna rapid, spunând următoarele: „Aradul este oraș românesc, noi suntem aici în România, unde nu recunosc nici primar, nici prefect maghiar, ci numai autoritate românească“. – din presa vremii –
După ce francezii și-au celebrat pe 14 iulie „Ziua Naţională“, a doua zi unul dintre coloneii francezi, desemnat de mareşalul D’esperey , a predat Cheile oraşului în mâinile noilor autorităţi Româneşti. După acest gest istoric, trupele franceze au părăsit minicipiul Arad, lăsând în urma lor o autoritate românească completă și solidă, cu Ion Robu primar, dr. Iustin Marşieu ca prefect al judeţului, iar dr. Romul Veliciu ca prefect al municipiului.
Iată ordinea cronologică a primarilor din perioada interbelică, pentru a observa reforma instituită la nivelul conducerii administrative: Varjassy Lajos 1905 – 1918, Green Nandor 1919, Dr. Ioan Robu 1919 – 1926, Dr. Ștefan Anghel 1926 – 1927, Dr. Ioan Robu 1927- 1928, Dr. Cornel Luțai 1928 – 1931, Dr. Cornel Radu 1931 1932, Dr. Alexa Botioc 1832 – 1933 etc.

Adrian Sereș