Enola Day: Serbările galante de la Țebea și banii de campanie pentru Gheorghe Falcă

    de E. Nola | 15 septembrie 2016, 8:47 AM | Opinii | Recomandările editorilor

    25

    E bine să stabilim de la început un fapt: serbările de la Țebea au fost înființate din rațiuni politice, fiind folosite de la început în scopuri de propagandă politică, iar în anii cu alegeri importanța lor crește brusc de atunci încoace.

    Ideea a fost a lui Vasile Goldiș, cel care, ca președinte al ASTRA-ei, cu ocazia centenarului nașterii lui Avram Iancu, a organizat în 1924, pe parcursul unei săptămâni întregi, ample manifestări la Tebea. A fost prezentă toată protipendada politică  a României Mari în frunte cu perechea regală, au lipsit însă Iuliu Maniu și Nicolae Iorga, adversari neînduplecați cam de pe atunci ai lui Vasile Goldiș.

    dsc09303

    Conflictul, ocultat cu bună stiință de istoriografia ulterioară, izvora din apropierea lui Goldiș de liberalii lui Brătianu, de București cu alte cuvinte, periclitând astfel, după opinia lui Maniu, revendicările ardelenilor, dorința liderilor Consiliului Dirigent de a impune Bucureștiului, în cadrul României Mari, un statut mai aparte Ardealului.

    De altfel, Goldis a fost din partea acestui Consiliu primul ministru fără portofoliu în guvernul Brătianu, ales foarte repede membru de onoare al Academiei pentru serviciile sale făcute liberalilor din Vechiul Regat. Cu alte cuvine, Goldis s-a folosit de serbările de la Țebea din 1924 pentru a demonstra lui Maniu că prin compromisul cu liberalii regățeni naționalismul său ardelenesc nu s-a diminuat, dimpotrivă, a devenit celebrat la nivelul întregii țări.

    Cele două tunuri care străjuiesc mormântul Crăișorului au fost amplasate atunci ca donație din partea guvernului, simbolizând parcă acest compromis propagandistic: n-au nicio treabă cu tunurile de pe vremea lui Iancu, fiind folosite pentru prima oară, abia după moartea sa, în războiul de independență al Principatelor Unite.

    031-tebea-2016-85

    Serbările ulterioare s-au diminuat ca amploare, dispariția relativ prematură a lui Goldiș lipsind manifestația de motorul ei, au urmat apoi anii tulburi ai războiului, iar după aceea internaționalismul proletar de extracție sovietică care se ferea ca dracul de tămâie de manifestări de naționalism „mic-burghez”.

    Salvarea a venit odată cu comunismul național al lui Ceaușescu, mai ales în cea de a doua parte a Iepocii de Aur, atunci când poporul înlănțuit și înfometat trebuia amețit cu ceva.

    Cenaclul Flacăra, acest surogat propagandistic de naționalism rockandrolla, inventat de Adrian Păunescu, a redescoperit Țebea pentru ardeleni, subsemnatul având chiar norocul să participe la un astfel de „cenaclu” pe la mijlocul deceniului nouă al secolului trecut.

    Profesor de istorie și științe sociale la Liceul Avram Iancu din Brad, m-am trezit atunci asaltat de elevii cei mai răsăriți din anii mai mari cu întrebări de genul ce părere am. Ca diriginte trebuia să-mi însoțesc clasa la concert. Fiind în clasa a noua, ai mei erau entuziasmați de posibilitatea să meargă obligatoriu la „Cenaclu”, devenind de-a dreptul dezamăgiti și triști când le-am spus că nu-i voi însoți în fața scenei, mă vor găsi undeva la margine la terminarea bairamului.cenaclul-flacara

    Am stat prin urmare la marginea puhoiului cu câțiva elevi din clasele XI-XII, un mic grup de tineri citiți, inteligenți și bine crescuti. Aveau deja o părere formată despre caracterul manipulatoriu al evenimentului, nu era cazul să-mi ascund opiniile în fața lor, se pare că am simțit bine, nu m-a căutat nimeni în zilele următoare să dau explicații despre inexplicabilul petrecut la Țebea ocupată de Adrian Păunescu în numele lui Ceaușescu.

    Pe Gheorghe Falcă, cel care era elev al acelui liceu pe atunci, nu mi-l aduc aminte, poate a fost, poate nu, cert este că nu făcea parte din grupul cu care discutam la și pe marginea evenimentului. Habar n-am câte știe el despre cele prezentate mai sus, ceva ar trebui totuși, având în vedere că directorul instituției care a sponzorizat din bani publici delegația arădeană de la Țebea din acest an, este vorba de Centrul Județean de Cultură, este istoric cu acte în regulă.

    Dar, din câte se pare, și-a însusit binișor ideea, ulterior, ca tânăr politician postdecembrist, s-a folosit și, cum vedem, se folosește până astăzi măiastru de „moștenirea” ideologică.

    007-tebea-2016-57

    Simplă de altfel, formulată încă de romani în sintagma „panem et circenses”, cu precizarea ulterioară că circul poate ține, cel puțin o vreme, așa cum demonstrează din plin realitatea zilelor nostre, și loc de pâine.

    Și cu toate acestea există o mare diferență între Țebea lui Vasile Goldiș și cea a lui Gheorghe Falcă. Surprinzător poate, diferența cea mai mare constă în finanțare.

    Din acest punct de vedere, trebuie să spunem verde-n față, din nefericire, serbările galante de la  Țebea zilelor noastre seamănă mai mult cu cele ale lui Păunescu și nu cu cele organizate sub îndrumarea lui Vasile Goldiș.

    E vorba de bani, da, în politică mai totdeauna e vorba de bani chiar dacă politicienii neagă acest lucru până la ultima suflare.

    Astra era o societate care a reușit șă-și contruiască un sediu impunător la Sibiu (vezi foto) între 1903 și 1905 doar din taxe de membru și donații (Mocioni a donat 25 mii de forinți, cam o șesime din costul construcției). Altfel spus organizatorii de atunci ai evenimentelor puneau bani de la buzunar, nu jecmăneau bugetul public, nu se foloseau de o instituție susținută din banii contribuabililor pentru a organiza evenimente cu scop politic.

    8-10

    Desigur, pentru evenimentele din 1924 Astra a primit sprijin și din partea Casei Regale, respectiv a guvernului, însă marea majoritate a cheltuielilor cădea în sarcina societății care trăia din donații și cotizații.

    Bairamul politic de la Țebea din acest an, cu participarea tuturor politicienilor urmăriți în Justiție, a fost organizat din bani publici, prin diferite metode bine-cunoscute de altfel.

    Nici măcar asta n-ar fi fost bai dacă manifestația avea în vedere comnunitatea locală și doritorii de trăiri patriotice indiferent de apartenența lor politică. Numai că, serbările de la Țebea din acest an, ca și în anii trecuți de la Revoluție de altfel, au reprezentat o acțiune de partid și de stat, patronată, înainte de toate, de partidul aflat acum la guvernare, PNL mai exact.

    Și nu din bani de partid, să ne înțelegem.

    081-tebea-2016-183

    În concluzie: nu avem nicio treabă cu Țebea, cu atât mai putin cu istoria, singura noastră preocupare se referă la legile țării, acele legi care, în perfectă consonanță cu cele  ale UE, din care cu onor facem parte, interzic politicienilor și organizațiilor politice să-și finanțeze activitatea politică din bani publici.

    Iar problema noastră cea mare este că, din câte se pare, acum aproape o sută de ani, Vasile Goldiș, o personalitate deocamdată incomparabilă cu Gheorghe Falcă, ținea cont, cât de cât, de asta, pe când pe Gheorghe Falcă, după un secol de istorie plin de învățăminte, nici în pix nu-l deranjează…

     

    Distribuie articolul

    Comentarii

    1. Un articol bun şi demn de propagadismul maghiar. Autorul a reuşit, să înlănţuie elemente de identitate şi forţă naţională românească cu elemente politice, astfel încât să dea cititorului impresia că toate evenimentele astea (implicit şi cinstirea acestor eroi) e doar o treabă jegoasă de propagandă politică. Asemănarea dictaturii ceauşiste cu aceste vremuri e cea mai clară dovadă că aici e vorba de un element inteligent, antiromânesc. Apoi pentru ca totul să ne fie clar spune..”..serbările de la Ţebea din acest an, ca şi în anii trecuţi de la Revoluţie de altfel, au reprezentat o acţiune de partid şi de stat, patronată, înainte de toate, de partidul aflat acum la guvernare, PNL mai exact..” PS1. Probabil cântecele patriotice ale Cenaclului îl necăjeau aşa de tare pe dumnealui, că avea nevoie să stea retras, ca să poată suferii în linişte… PS 2. Evident că orice Partid Naţional… este preocupat de sentimentul naţional. Aşa au făcut şi ţărăniştii lui Coposu, aşa au făcut şi pesediştii lui Năstase şi Ponta. Restul sunt amănunte.

      --23 voturi
      +1
      -1
      • Având în vedere că mă faceți propagandist în timp ce intenția articolului meu este de a demonta propaganda de orice fel – este, de altfel, sarcina oricărui jurnalist care se respectă -, vă arăt respectuos câteva idei și fapte care vă contrazic: nu am “combătut” împotriva sentimentului național, ci împotriva expropierii lui de cineva, oricine, în scopuri personale.
        Mai mult decât atât, indirect am subliniat naționalismul lui Maniu – periculos pentru București -arătând un element cam ascuns opiniei publice: după 1919 Goldiș a schimbat tabăra, liderii românilor din jurul lui Maniu reproșându-i asta.
        De altfel, după ce și-a făcut treaba, Goldiș a fost marginalizat: de București care nu mai avea nevoie de el și de PNȚ-l lui Maniu care îl considera trădător.
        Astea sunt fapte istorice, nu propagandă.
        Iar în final: deturnarea de fonduri nu are culoare națională și este profund dăunătoare națiunii. Cineva care deturnează fonduri publice este antinațional prin faptele sale, indiferent de ce zice el cu mâna pe inimă.
        Nu realizați că tropâind întârziat într-un naționalism de paradă inventat în laboratoarele Securității dați apă la moara hoților care fură avutul național?
        Dacă nu realizați, e grav, foarte grav.
        Și pentru Dumneavoastră, dar mai ales pentru națiune…
        Miza articolului asta era: demonstrarea ca Țebea a fost expropriată, furata propagandistic, folosită în interes personal – inclusiv pentru deturnare de fonduri! – în loc să rămâna un loc al sentimentului național autentic, firesc și demn.

        +16 voturi
        +1
        -1
        • problema e ca radu nu intelege el e un mic trepadus de partid e un lacheu i ati expus fapte si dovezi istorice nu intelegea nimic nici inainte el e pus pentru o ciorba sa combata in numele hotilor asta este diferenta cred ca ne pierdem vremea cu maimutici gen radu dresate pt juma de banana sa faca salturi !!!

          +19 voturi
          +1
          -1
      • Acelasi gust amar l-am simtit si eu. Prea discreditam tot ce-i romanesc.
        Inteleg ca s-a facut propaganda pe timpul lui Ceausescu, ca unele festivitati aveau scop pur politic insa mai usor cu pianul pe scari pentru ca nu-i nimeni chiar atat de naiv.

        Cum ar fi ca eu sa cataloghez orice ceremonie de comemorare al lui Lajos Kossuth care are loc in cimitirul Kerepesi ca fiind un act de propaganda politica?

        --20 voturi
        +1
        -1
        • Începând cu sfârșitul: aveți toată libertatea să calificați comemorarea, nu mă deranjează de loc dacă aveți argumente.
          De exemplu, despre faptul că aceea comemorare e finanțată ilegal.
          Pe de altă parte, n-am fost niciodată în acel cimitir, în timp ce la Tebea de nenumărate ori, mă opresc si acum ori de câte ori trec acolo, intru în cimitir pentru câteva clipe. De altfel, fără fanfară, ofițeri și Domnul Dragnea locul este chiar frumos, reconfortant și luminos.
          Faptul că sunt ungur ca etnie, dar român ca cetățenie nu mă face sa văd lucrurile câș și parțial.
          Dacă mă întrebati ce părere am de anumite întâmplări deplasate sau de-a dreptul tâmpite ale istoriei maghiare, nu mă voi feri să vă împărtășesc opinia mea.
          Numai că, am ajuns de mult la concluzia că omul are determinații mult mai adânci si mai importante decât apartenența politică sau etnică.
          Pentru mine inteligența, bunul simț, educația, bunătatea, cinstea și onestitatea sunt determinații umane mai importante decât aparteneța întâmplătoare la o comunitate.
          Mai ales pentru că această apartenență nu prea depinde de tine, te naști sau ajungi în ea făra prea mare efort propriu, pe când determinațiile despre care vorbeam mai sus la cam dezvolți tu însuți.
          Si pentru ca sunteți un comentator de bază, franc și deshis, vă spun o poveste personală, pe care nu obișnuiesc s-o fac publică : soția mea e de lânga Trăsnea, dacă ați auzit de această localitate, mătușa ei, fată tânără pe atunci, a fost obligată de honvezii maghiari care ocupau Sălajul după Dictatul de la Viena să bea din fiecare fântână din sat să se vadă dacă nu sunt otrăvite.
          Când am ajuns pentru prima dată in sat, să cunosc familia viitoarei mele soții, a fost prima care mi-a zâmbit.
          Mai târziu am aflat că a fost cea care a liniștit familia: stati liniștiți, chiar dacă e ungur, e om bun, simt eu asta…
          Nu vi se pare un exemplu mai interesant decât cel cu Kerepesi?
          Pe deasupra este și adevărat, nu doar un exercițiu de imaginație.

          +22 voturi
          +1
          -1
          • stai linistit astia de aici sunt niste agitatori daca cobori in societatea simpla de acasa de pe strada vei vedea ca maghiarii si romani traiesc impreuna ies la bere muncesc impreuna fac afaceri etc,……din cand in cand mai apar pe forumuri ciorbisti care sunt platiti sa bage fum o data si o data vor intra si la noi lucrurile in normalitate doar ca deocamdata cei ce conduc traind din furat incearca tot felul de metode de invrajbire……pt mine unul care a furat nu mai poate fii nici nationalist nici nazist nici maghiar nici pnl ist psd ist e un hot de 2 lei si locul hotilor e la puscarie!!!!

            +21 voturi
            +1
            -1
          • Domnule Notaros, eu nu pot sa va cer dumneavoastra cetatean roman de etnie maghiara sa nu simtiti ungureste cum nu pot sa ii cer unui secui de la “Trei Scaune” sa nu simta la randul sau ceea ce simte.
            E normal si in firea lucrurilor sa ii lasi fiecarui om libertatea gandurilor, vorbelor si a faptelor.

            Deci din punctul meu de vedere puteti sta linistit pentru ca va asigur de faptul ca pun pe cantar faptele si nu apartenenta etnica.
            La modul cel mai sincer va spun ca apreciez gastronomia maghiara, marii compozitori, organizarea si curatenia maghiara.

            P.S. Desigur ca stiu de Traznea cum stiu si de Ip. Cunosc ceea ce s-a intamplat acolo cum stiu si ce au facut “Garzile lui Maniu” la Aita Seaca si consider ca astfel de atrocitati nu trebuie sa se mai repete niciodata.

            P.S. 2 Maniu nu si-a dat niciodata incuviintarea pentru a i se purta numele de catre acel regiment paramilitar care a si fost desfiintat si cei responsabili de crime, judecati.

            --14 voturi
            +1
            -1
    2. Tebea era unul dintre miturile istoriografiei de propaganda romanesti. Mi se pare ciudat ca inca politicienii merg la Tebea. Imi aduc aminte ca mergeam cu scoala acolo obligatiriu si vizitam gorunul lui Horia langa care parca e si mormantul lui Avram Iancu. Imi aduc aminte ca prin ceatza ca erau ceva probleme cu gorunul ala, se uscase parca, iar atunci Ceausescu a intervenit salvator si a plantat unul nou, ca un simbol al continuitatii luptei impotriva dusmanului maghiar. Era nevoie atunci sa luptam uniti impotriva unui dusman imaginar ca sa uitam de frig, foame si tristetea vietii cotidiene. La fel se comporta psihologic si manelistii cand canta despre dusmanii imaginari care tre’ sa moara 🙂 Asta se intampla in vremea in care tineretul era agitat cuu cantece patriotice gen: “Traiasca duhul lui Iancu”. Nu cred ca Avram Iancu ar fi fost de acord acest cult al eroilor. E similar, respectand proportiile, cu ceea ce se ontampla in Rusia putinista sau Coreea de Nord, cultul eroilor pentru a tine lumea unita impotriva unui dusman imaginar. Asa ca, hai sa ne trezim o data din somnul ratiunii!

      +12 voturi
      +1
      -1
      • Da, gorunul original este uscat, trunchiul păstrat prin turnare de beton in cavităti.
        Ceaușescu a plantat și el unul și era jale mare că se tot replanta că nicicum nu vroia să se prindă. Cred că pe urmă au mai plantat și alții, de Băsescu parcă îmi aduc aminte, și tot asa, gorunii ăștia prezidențiali nu se prind nicicum.
        Se pare că, da, are grijă de asta Iancu.
        Dacă am face istorie pe bune, ne-am da seama că Iancu a fost un tânăr – avea 24 de ani în 1848 -cam dat naibii, unul care nu suporta autoritatea, lupta împotriva oricărei forme de autoritate exterioară, nu s-a înțeles după 49 nici cu austriecii, a și refuzat o decorație imperială, acceptând una doar din partea rușilor, nu s-a prea înțeles nici cu liderii românilor de dupa 49, altfel spus nu cred că ar sta umil si ascultător nici în fața actualilor oameni politici.
        Dimpotrivă, aș zice!

        +14 voturi
        +1
        -1
    3. Modul în care jigniţi şi atacaţi, fără a vă asuma identitatea, nu vă dă dreptate. Nu sunt membru de partid, sunt arhitect, în Timişoara, dar îmi este drag şi Aradul şi îmi este dragă şi Ţebea. Da, domnilor , Ţebea este şi a mea şi a lor, a oricărui român cu suflet românesc. Le murdărim vorbind de furt. E ca şi cum am murdării o valoarea unor cărţi, deoarece nu ne convine numele unora dintre sponsori. Să fie clar. Nu a confiscat nimeni, nimic. Avem cu toţii acces acolo. E bine că se fac aceste manifestări. Pornesc de la premiza că fiecare dintre noi are raţiune şi poate analiza singur dacă se lasă sau nu influenţat de politicieni. Am citi o grămadă de acuze dar nu le-am văzut însoţite de nicio dovadă. Da! Domnilor este o şmecherească propagandă antiromânească. Notă: A întrebat cineva pe preşedintele CJ, de la Arad, despre cheltuieli? Nu am văzut nicio remarcă pe această chestiune. Autorităţile de acolo au spus ceva? Sau acolo toţi sunt în ‘cârdăşie românească’, indiferent de partid. Nota 2. Violenţa şi modul răspunsul dumnevoastră, cu jigniri josnice(lps cashniel17 şi E. Nola), atât la mine cât şi la Kidu, arată limpede cine ce e…

      --20 voturi
      +1
      -1
      • Pe bune, nu-mi dau seama cu cine dialogați aici și cu cine ce aveți din moment ce amestecați toate.
        În ceea ce privește identitatea mea nu este un secret, sunt jurnalist în Arad de 26 de ani, lumea mă cam știe. Faptul că Dumneavoastră nu e doar un amănunt care confirmă teza după care pentru un nou născut fiecare banc e nou.
        Nu cred că jignesc, a spune lucrurilor pe nume e un lucru, a jigni e cu totul altceva.
        Vă recomand ceva lecturi în plus, începeți cu Lucian Boia, poate veți avea o surpriză.
        Cănd cineva murdărește ceva iar cineva îi atrage atenția, nu înseamnă că schimbă rolurile.
        Sper că ați prins ideea…

        +14 voturi
        +1
        -1
      • Asa e, Radu. Si pentru mine inseamna mult istoria romanilor (am fost olimpic la istoria romanilor, si, da, ma mandresc cu asta), chiar de aceea reactionez cand vad ca istoria e confiscata de politicieni. Pe de alta parte, cred ca autorul nu a facut decat sa ne dezvaluie mecanismele de mitizare a istoriei, fara a discredita imaginea lui Avram Iancu, asa ca nu vad de ce s-au suparat unii pe el. De fapt cei care s-au suparat sunt tocmai victimele acestor mecanisme de propaganda. Cred ca genul asta de articole sunt necesare, iar simplul fapt ca dezbatem aici, inseamna ca ne-a suscitat interesul si ca am mai invatat ceva.

        +18 voturi
        +1
        -1
    4. Văd că tot se insistă pe faptul că ‘autorul a dezvăluit’… Autorul nu a făcut decât să exprime nişte opinii, supoziţii, neînsoţite de nicio dovadă. Cât despre jocuri şi propagandă politică cunoaştem.Nu e nimic nou. Se mizează pe faptul că tot ce fac politicieni este în dezgustul poporului şi poate, poate( cu ajutorul şi a unor texte istorice reale) reuşeşte să compromită ideia unei sărbători a românismului. Hai că nu ţine la toată lumea, stimate domnule ziarist de 26 de ani. Ura împotriva unor politicieni corupţi nu ne orbeşte atât de tare. Notă: Aş vrea să citesc din notele şi articolele Dumneavoastră ( cu note istorice ataşate, ca şi în cazul lui Iancu), despre cei 13 generali (la a căror statuie se fac manifestaţii simbolice, an de an, în Arad. Vă mulţumesc!

      --12 voturi
      +1
      -1
      • Dacă chiar doriți asta, un autogol, adică, nimic mai simplu. Desigur n-o sa fac munca în locul Dumneavoastră. Va trimit așadar la următoarele colecții de ziare Jelen (1989-1991). Aici veți găsi inclusiv texte românești datorită faptului ca Adevărul de Arad nu publica la început textele partidelor istorice (PNȚ, PNL), Observator arădean (1997-2000, Observator cultural, Arca, numere din anii 2000.
        Treaba e ca eu stiu ce gândesc și am scris, și, spre deosebire de Dumneavoastră, n-am nicio problemă cu abordarea evenimentelor istorice indiferent ce limbă vorbeau oamenii implicați.
        Apropo, știți câți dintre generalii executați la Arad vorbeau maghiara? Vă spun eu: mai puțini decât liderii moților conduși de Iancu.

        +10 voturi
        +1
        -1
    5. Cei treisprezece:

      Ludwig Aulich, etnic german[1], născut la Pojon, locotenet-colonel în armata austriacă, numit general de Lajos Kossuth;
      Jovan Damjanić, etnic sârb[1], născut la Staza (azi în Croaţia), locotenent-colonel în armata austriacă, numit general de Kossuth;
      Arisztid Dessewffy (Dezsőffy), maghiar născut la Ósvacsákány (astăzi Čakanovce în Slovacia), căpitan în armata austriacă;
      Ernő Kiss, etnic armean[1] născut la Timişoara, comandant al regimentului de cavalerie II Hanovra, numit general de Kossuth;
      Karlo Knezić, etnic croat[1], născut la Veliki Grđevac (azi în Croaţia). A fost numit general după rănirea lui Jovan Damianić;
      Georg Lahner, etnic german[1], născut în satul Necpál (astăzi Necpaly în Slovacia);
      Vilmos Lázár, etnic maghiar născut în Nagybecskerek (azi Zrenjanin în Serbia);
      Karl August Graf zu Leiningen-Westerburg, conte german, născut în Ilbenstadt (azi Niddatal, Hessa, Germania);
      József Nagysándor, etnic maghiar născut la Oradea;
      Ernst Pöelt von Pöeltenberg, născut la Viena, locotenent în armata imperială austriacă, nu cunoştea maghiara, numit colonel de Kossuth;
      Josef Schweidel, născut în Zombor (azi Sombor în Serbia), maior în armata austriacă;
      Ignác Török, etnic maghiar născut în Gödöllő, în apropiere de Budapesta;
      Károly Vécsey, etnic maghiar născut în Pesta, conte, locotenent-colonel în armata austriacă, numit general de Kossuth.
      sursa: https://ro.wikipedia.org/wiki/Cei_13_de_la_Arad

      Alta era ideea. Vorbeam doar despre sărbătoare. Nu încercam să fac alte considerente legate de subiectul istoric.
      Oricum, vă felicit pentru modul în care ‘răsuciţi’ mereu discuţia.
      În opinia mea şi ‘Ţebea’ şi cei ’13 Generali’ sunt sărbători justificate istoric şi folosite politic.
      Doar că, toată taravavura se face pe Ţebea şi pe români.
      Iar legat de propaganda maghiară, trebuie să recunoaşteţi că trăim vremuri în care, din păcate, aceasta e tot mai accentuată.(vezi cazul Tokes şi a altor politicieni şi ziarişti maghiari).
      Toate cele bune, cu gând sincer, românesc!

      --2 voturi
      +1
      -1
      • Mersi de felicitări, apreciez modul în care v-ați documentat la repezeală.
        În sfârșit suntem de acord: cele mai multe – și nu numai la români sau la unguri – serbări istorice sunt folosite politic pentru imaginea puterii care își caută astfel legitimitatea.
        Sunt însă nuanțe, nuanțele sunt foarte importante.
        Subiectul meu se referea nu la aceste licențe simbolice despre care am scris în alte ocazii – inclusiv despre cele maghiare -, ci despre deturnare de fonduri mascate cu aceste simbolisme.
        Pericolul în aceste cazuri e mult mai mare tocmai datorită simbolismului patriotic folosit în scopuri murdare, știut fiind ca omul simplu reacționează simplu și direct, acceptând să nu caute la bani când e vorba de ceva atât de “măreț”.
        In fond, acceptăm să asistăm în continuare la exploatarea istoriei în favoarea unei clase analfabete istoric și care ne fură banii invocând în acest timp nume mari din istorie, sperând ca astfel să ne blocheze mințile.
        E o practică veche, comunistii o aplicau cu măiestrie, falsificând istoria până la nerecunoaștere.
        Toți comuniștii: in frunte cu rușii, unguri, români, polonezi, cehi etc.
        Hoții n-au naționalitate, doar interese comune…

        +12 voturi
        +1
        -1
    6. Deacord cu dumneavoastră, ca principiu. Dar nu am văzut dovada unor deturnări de fonduri, în textele dumneavoastră. Am căutat şi în presa arădeană şi tot nu am găsit nimic, legat de evenimentul de la Ţebea. Repet, bănuieli avem, dar nu am văzut nicio explicaţie clară şi nicio dovadă a celor scrise. Notă: Nimic de Tokes şi de propagandismuk maghiar, de stat, care înţeleg că aplică perfect practica descrisă de dumneavoastră. Şi pentru a încheia într-o notă de sinceritate, vă spun că acesta e motivul real pentru care, orice român ar trebui să fie mult mai atent cu elementele de identitate naţională şi istorică. Perfect deacord. Hoţii şi trădătorii nu au naţionalitate, doar interese.

      --9 voturi
      +1
      -1

    Scrie un comentariu

    9 + 0 =

    Redacția Special Arad își rezervă dreptul de a selecta și a modera comentariile în funcție de relevanța lor față de subiect. Comentariile care nu fac referire la subiectul prezentat nu vor fi aprobate. De asemenea, răspunderea juridică aparține autorului comentariului.

    Acest site folosește cookies. Prin navigarea pe acest site, vã exprimați acordul asupra folosirii lor. Am actualizat politicile în conformitate cu Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Detalii.