Enola Day: Sărbători, decoruri, statui, monumente și costuri despre care nimeni nu vorbește sau se face că plouă…

    de Lajos Notaros | 22 noiembrie 2018, 8:54 AM | Opinii

    3

    Ni se spune că Florin Codre, marele artist crescător de cai în Franța nu a luat banii de la gura arădenilor pentru superbul monument care nu și-a găsit locul nici în zece ani de căutare în Aradul lui Gheorghe Falcă.

    Cele peste două milioane de euro au fost plătite de Ministerul Culturii și al Identității Naționale, ni se spune, instituție care nu are, ni se spune, nici o treabă cu națiunea română, cu atât mai puțin cu arădenii și cu banii lor. Ministerul acesta, se pare după cei care ne vorbesc fără încetare, se gospodărește din banii adunați de la marțieni sau alți alienși de care tineretul atent la astfel de chestiuni știe mai multe sau, cine știe, din donațiile marilor oameni ai nației, cel puțin aceia care n-au intrat încă în pușcărie.

    Numai așa se explică de ce și cum de s-a învârtoșit în ultima clipă reprezentantul arădenilor din Palatul Administrativ, sacrificând câteva zeci de mii de euro, de data aceasta din banii arădenilor, pentru a arăta Bucureștiului pesedist ce înseamnă să fii mafiot la Arad.

    În loc să facă tot posibilul pentru rezolvarea cum se cuvine a situației monumentului imaginat acum 15 ani, Domnia Sa s-a făcut că plouă tot timpul, aruncând vina ba pe unul, ba pe altul, exact cât să iasă el în față în cele din urmă și în această chestiune unde, de fapt și de drept nu avea ce căuta.

    Din mai multe motive!

    Primul ar fi că nu se pricepe. Oricât de omniscient și omnipotent se crede, Gheorghe Falcă este la bază inginer de drumuri, fără nicio calificare artistică, nici măcar de nivel elementar. De altfel modul său de a fi, de a se îmbrăca, de a se comporta dovedește fără probleme lipsa sa de stil și rafinament, asta fără să mai vorbim lucrurile mult mai grave.

    Înconjurându-se cu impostori care nu se pricep la nimic în afara osanalelor cu care îl servesc de fiecare dată când se simte nevoia, nu este de mirare că Aradul cultural este o vorbă goală, artiștii Aradului, de adevărații artiști vorbim, nu de cei făcuți prin diplome obținute pe ochi frumoși și frecvența redusă sau absentă de-a dreptul, nu mai au ce să facă, trăiesc de pe o zi la alta sau se îndreaptă în locuri unde primarul nu se crede mâna Creatorului pe Pământ.

    Al doilea ar fi că un primar serios și onest știe exact ce are de făcut și cu cine, făcând tot posibilul să atragă în jurul său oamenii cei mai valoroși ai comunității, nu pe cei cu limbile cele mai lungi, moi și fierbinți.

    Al treilea motiv ar fi că un primar nu este vătaful orașului, ci reprezentantul oamenilor care l-au ales, servind interesele lor chiar și atunci când interesele sale nu coincid cu acestea.

    Nu dăm exemple cu nume, în fond e cam greu să găsești la ora actuală politicieni, funcționari de rang înalt pe care să-i dai exemple, să-i arăți copilului de la grădiniță și să-i zici: așa să te faci când te faci mare.

    Cu toate acestea, așa cum au cam observat de o vreme până și arădenii lejeri și calmi de la natură, prin vecini se întâmplă lucruri care nu seamănă deloc cu ce se întâmplă prin Arad.

    Cei care ajung la Oradea revin buimăciți pur și simplu, nemaicontenind să povestească exaltați de centurile orașului, de străzile pietonale și operele de artă ridicate în cei câțiva ani trecuți, opere moderne, practice, elegante, făcute de artiști adevărați, plătiți din banii pe bune ai orădenilor.

    Mai nou, durere mare, Timișoara s-a ridicat într-o altă dimensiune și nu pentru că a câștigat în fața Aradului titlul de Capitală Culturală a Europei – trebuie să fii chiar limitat sau prost intenționat ca să crezi că o ascociație condusă de Andrei Ando va putea concura cu una patronată de profesorul Neumann –, ci pentru că lucrurile continuă, edilul șef de acolo, oricât de flamboiant ar fi, are, din câte se pare, bunul simț să aleagă oamenii care chiar se pricep, nu pe cei care dau din gură.

    Citesc într-un ziar central că timișorenii vor ridica o statuie în mărime naturală lui Traian Vuia, bănățean, un as al copilăriei  aviației, dar si un om public care nu s-a sfiit să spună lucrurilor pe nume atunci când era cazul.

    Interesant este că inițiativa nu este a primăriei, nici măcar a vreunui partid sau fundații cu sentimente profund patriotice – e o problemă cu Vuia, degeaba a fost el primul om care a zburat cu mijloace proprii cu un aparat mai greu decât aerul, degeaba a fost în delegația României de la Paris cea care a semnat actele care consfințeau nașterea României Mari, a fost și mason nițel, dar cea mai mare vină a lui a fost ideea că prin unire Transilvania se va balcaniza –, este a Clubului Rotary Cetate și va fi realizată de un tânăr artist local, Eugen Țibuleac, va fi instalată lângă Castelul Huniade și…ei, da, cât credeți că va costa?

    Nemaivorbind că Banatul nu s-a unit cu România la 1 Decembrie, acolo au existat lupte serioase, inclusiv cu armata sârbă care a ocupat zona până la Mureș, așa că artistul are timp berechet să termine statuia pe la mijlocul lui Decembrie, chiar dacă armata română a intrat în Timișoara abia în August 1919.

    A, vă interesează cât va costa această statuie realizată de un artist care va fi răsplătit, desigur, pentru munca sa, nu ca profesorii și elevii de la Liceul de Artă din Arad pentru grupul lor de decupaje metalice?

    Nici nu știu cum să vă spun să nu vă smulgeți părul din cap: da, 15 mii de euro.

    Ați auzit bine, nu o sută, nu un milion, nu 15 milioane, doar 15 mii…

    Distribuie articolul

    Comentarii

    1. Sa va intrebati dragi politicieni in prag de centenar: “Care este sunetul facut de o singura mana care aplauda?”.Apoi sa nu uitati ca voi sunteti cu totii de acord, indiferent de ceea ce spuneti.Ne-ati transformat intr-un mare teatru in aer liber unde se dau reprezentatii tragice si comice.Radem mult si facem prea multa bascalie de noi insine.Cand o intreaga clasa politica locala se comporta ca si o prostituata casta, cu multi clienti, noi radem, dar nu vedem ca prostii devin smintiti, bogatii niste nenorociti iar plebea o adunatura de elocventi inselatori. Din “Alice in tara minunilor” ne-am transformat in Contele de Saint-Germain si ne privim intr-o oglinda “magica”.Am devenit niste biete umbre generate de efectele catoptrice ale oglinzii in care ne privim pasivi de prea multa vreme, iata – de 100 de ani!Ce bine scrie LN, jos palaria!

      +7 voturi
      +1
      -1
    2. Aradul ramane in urma. Nu cred ca sunt foarte multi cei care nu observa.
      Aradul are o administratie aleasa adica niste reprezentanti ai nostri.
      Intrebarea ar fi daca noi vrem niste administratori slabi, prosti sau hoti care sa ne duca in jos sau vrem niste adminstratori onesti, inteligenti, lucizi si competitivi pe care insa noi nu prea putem sa-i alegem?
      Unii vor spune ca prima varianta ar fi cea corecta. Altii care inteleg mai bine sistemul stiu ca este valabila a doua, ca reprezentantii nostri ni-i desemnam la alegeri si alegerile se deruleaza pe un sistem electoral caracteristic tarilor neevoluate – este vorba de un sistem proportional pe liste blocate.
      Cei care prefera sa-si planga de mila vor alege prima varianta. Asta le ofera lor fatalitatea de care au nevoie pentru victimizare. Cealalta varianta nu este buna fiindca trebuie studiata, inteleasa si apoi folosita cu cap, cu efortuiri, cu talent si cu consecventa – chestii grele care nu plac. Este mai simplu sa dau vina pe X sau pe Y, pe istoprie, pe atavismele culturale sau genotipice, pe alta rahaturi fara sens, dar mult mai confortabile.

      +4 voturi
      +1
      -1
    3. Imaginati-va ca institutiile reprezentative, cum ar fi primaria, consiliul local sau judetean precum si alte multe institutii din subordinea lor sau a guvernului ar urmari un interes public …..
      Imaginati-va ca de fapt toate institutiile astea cu toate resursele de care dispun, imense, enorme cu sute si mii de oameni platiti, adesea foarte, foarte bine, nu au alta treaba decat de a crea imagine pentru sefi si veti intelege precaritatea organizationala si manageriala care domina tara asta.
      Piate nu va vine sa credeti, dar este adevarat. Subconstientul fiecarui cititor poate indica valoarea de adevar a unei afirmatii, cu conditia ca cel care apeleaza la instrospectia asta sa NU se lase influentat de propriul orgoliu, sa-l lase la o parte.
      Din pacate indivizii aflati astazi la varful administratiei, care se erijeaza in reprezentanti ai nostrii, sunt prea mici, marunti, insipizi ca sa faca ceva adevarat si impostori fiind fac singurul lucru la care se pricep: manipuleaza, negociaza, mint, influenteaza, smecheresc, fura, pacalesc (de fapt se pot lua toate verbele cu sens negativ si peiorativ din DEX).
      Din pacate sistemul electoral pe liste blocate nu ne ofera noua alegatorilor posibilitatea sa alegem cu adevarat. Pentru a fi ales, un candidat trebuie sa fie inainte de toate desemnat ca candidat. Desemnarea asta este insa monopolul sefilor de partide. Doar ei au dreptul sa numeasca, sa desemneze candidati. Nimeni nu poate fi candidat la PNL fara voia lui Falca sau la PSD fara voia lui Fifor, sau la UDMR fara voia lui Bognar, la USR fara voia lui Boca s.a.m.d.
      Daca lingi, mituiesti, pacalesti, dace esti ahtiat dupa putere sau constient ca din politica chiar si un incompetent sadea isi poate ascunde limitele in spatele unor departamente care costa zeci de mii sau sute de mii de euro, daca vrei sa obtii nemeritat recunoastere sociala – daca esti pur si simplu sociopat, psiopat etc. ai sanse sa fii uns candidat de seful de partid.
      Daca esti onest, altruist, corect, bine pregatit, coerent, responsabil etc. .. nu vei fi niciodata candidat al unui partid.
      Trebuie subliniat ca soarta candidatilor independenti este electoral foarte vitrega si rezultatele muncii lor, in cazul rarisim in care reusesc sa fie alesi, vor ramane ca si ei … izolate.
      Dintr-o alta parspectiva noi cetatenii, nu vom trai niciodata bine intr-o tara care are un sistem electoral defect si nedemocratic.
      Viata noastra si soarta noastra s-ar putea schimba doar in momentul cand vom reusi cumva sa ne unim si sa impunem o modificare a ceea ce conteaza, respectiv a mecanismelor de delegare.
      Insa pentru ca problema sistemului electoral este foarte tehnica si pentru majoritatea nu are decenta sa recunoasca ca nu se pricepe dublata de decenta de a recunoaste ca trebuie sa se pregateasca, nu vom reusi sa schimbam nimic si vom continua, noi astia amaratii intre noi sa ne uram pe tot felul de motive straine de noi dar care ne sunt foarte accesibile intelectual si axiologic.
      Macar daca ar aparea in presa cineva care sa vrea sa puna umarul?!

      +3 voturi
      +1
      -1

    Scrie un comentariu

    6 + 7 =

    Redacția Special Arad își rezervă dreptul de a selecta și a modera comentariile în funcție de relevanța lor față de subiect. Comentariile care nu fac referire la subiectul prezentat nu vor fi aprobate. De asemenea, răspunderea juridică aparține autorului comentariului.

    Acest site folosește cookies. Prin navigarea pe acest site, vã exprimați acordul asupra folosirii lor. Am actualizat politicile în conformitate cu Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Detalii.