Timp de o săptămână, arădenii au avut parte de o tentativă atipică de inițiere în zona culturală, dar… câți au observat, oare, acest demers original? Adjectivele „inedit” și „original” nu sunt nicidecum hiperbole, având în vedere că spațiul de desfășurare ales a fost unul public, anumite locuri în care oamenii nu s-ar aștepta, în mod normal, la produse și teme culturale, ci unde așteaptă un singur lucru: tramvaiul.

Într-o stație de tramvai, inevitabil, zboară timpul și – pe lângă păsări – mai pot zbura și gândurile celor care stau și așteaptă. La ce anume se gândesc… nu putem ști și nici nu e treaba noastră, dar putem să ne întrebăm „oare câtora dintre acești oameni le-a zburat gândul la cultură?”. Un stimulent, o perspectivă în acest sens s-a făcut: zece ilustrații realizate de tineri artiști, fiecare reprezentând într-un mod creativ diferit o personalitate culturală, au putut fi văzute în cinci stații de tramvai din Arad. Ce efect, ce ecou a avut această expoziție, numită „Ecouri vizuale. Perspective actuale”? L-am întrebat pe curatorul expoziției, Cătălin Alb, unul dintre coordonatorii Asociației CitiZenit, un tânăr de doar 19 ani.

„Publicul a fost plăcut surprins de inițiativă. Am primit diverse mesaje de la urmăritorii noștri și de la membri ai comunității locale. Ne-au urmărit oameni din alte orașe, inclusiv din Timișoara, Cluj, București. Am primit mulțumiri, cuvinte de laudă, încurajări și o energie pozitivă. Iar odată ce am lansat și cărțile poștale cu ilustrațiile realizate în cadrul expoziției, am primit cereri de la tot felul de oameni, unele au ajuns în licee, altele prin cafenele și librării. Sunt de părere că expoziția și proiectul în sine au avut un impact pozitiv și benefic asupra comunității”, a declarat inițiatorul proiectului, Cătălin Alb, pentru Special Arad.

Media de vârstă a ilustratorilor este cuprinsă tot între 20 și 22 ani, cu excepția uneia, care are 16 ani. Tinerii artiști Alexandru Antonescu, Lucian Barbu, Mihai Birtu, Octavia Bortișcă, Andreea Ciocîrlan (Ciocârlica), PAOS, Alexandra Radu, Oana Sas, Ada Stan și Ioana Milescu (ccrocodile tearss) au ilustrat personalități culturale din varii domenii artistice, pictori, fotografi, poeți, istorici, documentariști și regizori, însă nu e vorba de oameni de cultură din sfera clasică, ci mai degrabă contemporană, din noul val românesc sau din zona de avangardă.

(în imagine: Mihai Oroveanu – ilustrat de Ioana Milescu a.k.a. ccrocodile tearss, Gheorghe Ursu – ilustrat de Andreea Ciocîrlan a.k.a. Ciocârlica și Nina Cassian – ilustrată de PAOS)

Cu excepția scriitorului GHEORGHE URSU (1926 – 1985), toate personalitățile alese pentru a fi desenați în cadrul acestui proiect au decedat în anii de după 2000, profesorul, fotograful și documentaristul IOAN MATEI AGAPI chiar anul trecut, în 2020 (născut în 1936). Celelalte personalități ilustrate sunt pictorul HORIA BERNEA (1938 – 2000), artista plastică, fotografa și scriitoarea GETA BRĂTESCU (1926 – 2018), poeta avangardistă NINA CASSIAN (1924 – 2014 / despre ea, arădenii au putut afla câte ceva și din documentarul „Distanța dintre mine și mine”, regizat de arădeanca Mona Nicoară), pictorița și profesoara de istoria artei YVONNE HASAN (1925 – 2016), artistul plastic, poetul și profesorul PAUL NEAGU (1938 – 2004), artista fotografă IOANA NEMEȘ (1979 – 2011 / artista cu multiple expoziții în străinătate a încetat din viață la New York, în urma unui stop cardiac, la vârsta de numai 32 de ani), istoricul de artă și fotograful MIHAI OROVEANU (1946 – 2013) și ultimul, dar nu cel din urmă, scenaristul și regizorul de film LUCIAN PINTILIE (1933 – 2018), poate cel mai cunoscut publicului larg. Sau…

… depinde. Artista Oana Sas, cea care l-a desenat în cadrul expoziției „Ecouri vizuale. Perspective actuale”, a mărturisit că a auzit de Lucian Pintilie abia prin intermediul acestui proiect: „M-am uitat la «Reconstituirea», care m-a impresionat profund; nu doar prin poveste, dar și prin modul în care a fost pusă aceasta în scenă, prin cadrele foarte frumos construite și prin ritmul întregii acțiuni, cu care nu eram deloc obișnuită. După ce am văzut filmul, am vrut să aflu cine este Lucian Pintilie”.

Dar chiar dacă artista nu știuse inițial prea multe despre regizorul român, putem constata tocmai că proiectul și-a atins scopul. Asemenea artistei Oana Sas, asemenea celor din generația ei sau celor din orice generație, rolul acestei expoziții a fost să deschidă perspective culturale noi pentru cei care au privit ilustrațiile și, poate, din curiozitate au și dat un search pe Google, în fiecare asemenea caz fiind dezvoltată astfel cultura generală pe plan individual.

„De la începutul acestei inițiative am dezvoltat ideea de promovare a unor personalități remarcante ale culturii românești. Sunt personalități dispărute din istoria recentă și care, credem noi, nu au avut parte de o vizibilitate suficientă. Este o selecție subiectivă de personalități importante care au contribuit semnificativ la cultura națională și care au conturat prin activitatea lor fața de astăzi a artei contemporane și a unor instituții culturale. Este important să nu uităm valorile și personalitățile care ne-au format cultura și arta în vremuri de cumpănă, în vremurile de după căderea regimului. De exemplu, Mihai Oroveanu, unul dintre personalitățile ilustrate și expuse, este fondatorul Muzeului Național de Artă Contemporană din București. Unul dintre puținele, esențiale și cele mai importante muzee care expun artă contemporană în România. MNAC este un reper pentru publicul din România și pentru publicul străin când vine vorba de artă contemporană românească”, ne-a spus curatorul Cătălin Alb.

E de remarcat și faptul că fiecare artist ilustrator și-a ales o personalitate din diverse considerente. Artista PAOS, de exemplu, spune că motivul din spatele alegerii de a o desena pe Nina Cassian și nu pe altcineva a fost unul estetic, „mi-au plăcut mult trăsăturile ei, însă în mod special am fost atrasă de profilul ei”.

Mai multe astfel de mărturii de la ilustratori, precum și detalii despre personalitățile ilustrate, găsiți pe pagina web a proiectului, www.citizenit.ro/ecouri-vizuale.

De ce tocmai în stații de tramvai?

„Ne-am gândit la public, la comunitatea locală în primul rând. În vremuri incerte arta poate să aducă consolare și poate să devină un mijloc de evadare din haosul zilei, o picătură de calm într-un ocean de haos. Astfel că am văzut stația de tramvai ca un spațiu de așteptare care poate fi folosit și ca spațiu de expunere. În timp ce aștepți poți avea parte de o experiență plăcută, observând și cunoscând lucruri pe care în mod normal nu le vezi în stație sau în spațiul public, într-un spațiu de tranzit. Dat fiind contextul pandemiei, ne gândeam că o expoziție în spațiul public, în aer liber, este cea mai bună variantă. Stațiile de tramvai aveau și logistica necesară pentru acest lucru, adică panourile în care ilustrațiile au fost puse. Scopul proiectului în sine a fost să promovăm cultura românească și să oferim acces publicului la resurse care uneori nu sunt la îndemână sau sunt dedicate mai mult unui public de nișă”, ne-a spus Cătălin Alb.

(În imagine: Lucian Pintilie – ilustrat de Oana Sas, Ioana Nemeș – ilustrată de Mihai Birtu și Greta Brătescu – ilustrată de Alexandru Antonescu)

Dacă perioada 21 – 31 ianuarie a fost suficientă sau nu pentru a-i familiariza pe arădeni cu aceste ilustrații, Cătălin Alb ne-a spus că inițial au fost închiriate panourile din stații pentru 6 zile de expoziție, dar grație colaboratorilor au reușit să o extindă cu încă 5 zile, până în 31 ianuarie, „astfel că au stat în panouri o perioadă decentă de timp. Publicul a fost foarte activ în spațiul virtual, s-a distribuit repede informația și lumea era entuziasmată de această expoziție. De altfel, oamenii din restul țării au urmărit evenimentele proiectului, asta vine și ca un efect benefic al mediului online, deoarece nu mai ești limitat la disponibilitatea ta fizică într-un spațiu anume”.

După cele 11 zile în stațiile de tramvai, expoziția s-a mutat în online

Încă de la începutul proiectului, era prevăzut ca expoziția să funcționeze în paralel și în mediul virtual, pe citizenit.ro/ecouri-vizuale, pagina web spre care redirecționau și ilustrațiile de pe panouri prin intermediul unui cod QR. Pe această pagină se găsesc în continuare ilustrațiile, respectiv informațiile suplimentare despre artiștii ilustrați și artiștii ilustratori. 

De asemenea, în viitorul apropiat, este în plan ca expoziția să fie adusă și la cafeneaua KF, la Muzeul de Artă din Arad și la Cinematograful Arta. „Am stabilit parteneriate ferme cu aceste entități și ne propunem să promovăm și să accesibilizăm în continuare aceste personalități, cât și realizatorii ilustrațiilor expuse. În cadrul expoziției am reușit să promovăm atât generații marcante ale culturii românești, dar în același timp am reușit să promovăm și tinerii ilustratori care au realizat lucrările. Ne-am propus de la început să susținem și să oferim vizibilitate artiștilor tineri, studenți, elevi care sunt la început de drum și care acum au nevoie de sprijin și promovare”, anunță Cătălin Alb.

Are cultura din ziua de azi o vizibilitate mai mare în online?

Pe internet totul este mai confortabil, mai accesibil, mai universal. Inclusiv arta. Și nu în ultimul rând, mai interactiv, cu un feedback direct. Vom ajunge la un moment dat ca arta în general, expozițiile, proiecțiile de film (vezi ascensiunea serviciilor de streaming) sau chiar spectacolele (vezi teatrul online din perioada pandemiei) să-și piardă complet importanța în stadiul lor tradițional, fizic, și să se mute în întregime în online?

Cătălin Alb e de părere că spațiul virtual oferă mai multe oportunități de vizibilitate, informația se răspândește repede și fără un efort consistent, dar în ceea ce privește vizibilitatea culturii, spațiul fizic va câștiga mereu.

„Putem să facem referințe la cele două spații ca fiind de impact, online-ul este mai versatil uneori și nu are limite fizice, dar spațiul public, spațiul fizic ca loc de întâlnire și de socializare cred că are o importanță mai mare. Trebuie menționat că online-ul nu oferă conexiunea umană pe care întâlnirile fizice o întrețin.

În funcție de cum va evolua pandemia și cum se vor responsabiliza oamenii, cred că evenimentele tradiționale, fizice vor recupera teren. Din discuțiile cu prietenii îmi dau seama că lumea s-a cam săturat de online, deși este mai comod și mai accesibil de multe ori. Spațiul fizic și întâlnirea dintre oameni sunt foarte importante, mai ales când vorbim de spectacole, expoziții, piese de teatru. Și noi am adaptat activitățile proiectului la online tocmai pentru a avea o vizibilitate mai sporită și a păstra siguranța. Expoziția s-a mutat din spațiul fizic în spațiul virtual, iar proiecția de film Sahia Vintage a fost proiectată live în online. Totodată, trebuie să păstrăm această schemă de evenimente în online și pe viitor, ba chiar să găsim soluții pentru a îmbunătăți experiența spectatorului. Trebuie să vedem de multe ori în online un plan B al evenimentelor fizice”, a motivat Cătălin Alb.

FACEȚI CUNOȘTINȚĂ CU TINERII ARTIȘTI ILUSTRATORI

Oana Sas, realizatoarea ilustrației cu Lucian Pintilie.

Oana Sas este o artistă care caută permanent în lucrările sale noi moduri de reprezentare a simțurilor și a lumii perceptibile. Folosește ca medii de lucru fotografia și desenul pentru a materializa observații zilnice și stări sufletești personale sau universale. În prezent, este studentă în anul III la secția de Grafică a Facultății de Artă și Design din Timișoara.

Ioana Milescu, realizatoarea ilustrației cu Mihai Oroveanu.

Ioana Milescu este în prezent studentă în cadrul secției de Istoria și Teoria Artei la Universitatea Națională de Arte București și activează, din 2015, ca artistă digitală sub aliasul ‘ccrocodile tearss’. Cele mai de amploare proiecte ale ei au fost colecțiile ‘sexxx dreamz’ și ‘Portraits of Regret’, care dezbat motive precum corporalitatea, genul, natura umană și latura psihică într-un stil pop modern cu tente de cyberculture, kitsch, camp și stereotipizare.

Alexandru Antonescu, realizatorul ilustrației cu Geta Brătescu.

Alexandru Antonescu abordează un stil geometric și o paletă de culori considerată „consacrată” pentru a crea lucrări ample, influențate de curentul Pop art. Adesea îmbină ilustrația cu pasiuni personale, precum fotografia pe film sau polaroid pentru a genera mixaje și colaje ilustrate. Este student în anul III la secția de Design Grafic din cadrul Universității Naționale de Arte din București.

PAOS, realizatoarea ilustrației cu Nina Cassian.

PAOS este o tânără artistă și ilustratoare freelance care explorează prin desen curiozități ascunse, materialitatea corpului și diverse mitologii personale. Experimentează des și este pasionată de artele enigmatice ale mișcării. În prezent studiază animația la UNATC București.

Andreea Ciocîrlan, realizatoarea ilustrației cu Gheorghe Ursu.

Andreea Ciocîrlan (Ciocârlica) este arhitectă de interior și ilustratoare. Lucrează cu pasiune și perseverență pentru a crea noi modalități de expresie prin tehnici diverse. În lucrările sale caută un joc bine definit de culori, forme, proporții și texturi pentru a crea patternuri personale.

Octavia Bortișcă, realizatoarea ilustrației cu Horia Bernea.

Octavia Bortișcă este o tânără artistă care experimentează diverse medii de reprezentare, regăsindu-se în desen și ilustrație. Folosește versatil desenul ca un mod de a reflecta cu sinceritate fricile interioare, nemulțumirile sau gândurile acumulate în timp. În prezent, își conturează căutările personale și caută asumare prin desen. Este studentă în anul I la Facultatea de Litere din cadrul Universității din București.

Mihai Birtu, realizatorul ilustrației cu Ioana Nemeș.

Mihai Birtu este un artist care se folosește de ilustrație pentru a da formă nevoilor personale de auto-exprimare. Este student în cadrul Universității de Arhitectură și Urbanism Ion Mincu din București, secția de Arhitectură de Interior. Se orientează spre emoție și percepție când vine vorba de desenele sale, iar pentru proiectele universitare se folosește de rațiune și funcțional. Între cele două, creează experimente care să răspundă căutărilor personale.

Lucian Barbu, realizatorul ilustrației cu Ioan Matei Agapi.

Absolvent al Universității de Artă și Design din Cluj-Napoca, Lucian Barbu folosește diverse medii pentru a aborda teme sensibile, cu încărcătură emoțională, care provin de obicei din mediul familial. Tânărul artist îmbracă subiecte sumbre într-un umor caracteristic, moștenit tot din familie.

Ada Stan, realizatoarea ilustrației cu Yvonne Hasan.

Ada Stan este o tânără artistă care dă viață cu versatilitate intereselor personale printr-un desen spontan și dens. Caută să experimenteze și să abordeze cât mai multe teme și motive în lucrările sale, iar printre subiectele preferate se numără oamenii și redarea mișcării.

Alexandra Radu, realizatoarea ilustrației cu Paul Neagu.

Alexandra Radu este o tânără desenatoare și ilustratoare, stabilită în Țările de Jos. Desenul său explorează teme vaste, de la interioare cu puternică încărcătură emoțională, la portrete și peisaje viu colorate. Se inspiră din filmele lui Tim Burton și Wes Anderson, din picturile clasice și muzica rock. Este elevă de liceu și aspiră către arhitectură sau animație.