Tribunalul Arad nu a fost convins, dincolo de orice îndoială rezonabilă, de vinovăția administratorului societății din Aradul Nou, trimis în judecată pentru trafic de droguri de mare, trafic internațional de droguri de mare risc și pornografie infantilă, după ce în vara lui 2023, DIICOT a ridicat aproximativ 600 de saci cu pământ de flori – despre care aveau suspiciunea că ar conține cocaină – din curtea firmei SC Medina Tunis SRL a cărui administrator era Gui Gabriel, astfel că a pronunțat achitarea acestuia, precum și a persoanei juridice.

Ce a stat la baza raționametului Tribunalului Arad în pronunțarea acestei hotărâri? Cum nu a reușit DIICOT să dovedească dincolo de orice îndoială rezonabilă că cocaina găsită în trei dintre sacii de pământ cu flori era destinată administratorului firmei din Arad? Și unde au „dispărut” sacii în care se aflau cocaina, odată ajunși la Arad? De ce administratorul firmei a comandat 24 de tone de pământ de flori tocmai din America de Sud, în condițiile în care societatea are alt obiect de activitate și nu a mai importat sau vândut pământ de flori? Cât de rentabil a fost pentru societatea comercială importarea a 600 de saci de pământ de flori tocmai din Columbia pentru a fi vânduți în România în condițiile în care la câteva luni după ce marfa ajunsese în curtea firmei din Aradul Nou, doar șapte saci fuseseră împărțiți cu titlu gratuit unor cunoștințe/clienți?

Citește și: Achitare în dosarul cocainei din pământul de flori din Aradul Nou. DIICOT nu a găsit droguri în cei 600 de saci

Pentru început…

Tribunalul Arad a reținut că, aşa cum rezultă și din declaraţia inculpatului coroborată şi cu depoziția unei martore, ulterior instituirii măsurilor epidemiologice pentru combaterea pandemiei de COVID-19, acesta luat decizia de a încerca diversificarea obiectului de activitate al firmei prin importul plantelor exotice din nordul Africii şi eventual şi a unui tip de sol care să permită aclimatizarea acestor plante în România. Interesându-se despre cele mai bune opţiuni referitoare la importul pământului pentru flori, administratorul firmei a ajuns să selecteze ofertele din mediul online, limitându-se la variantele din America de Sud, respectiv Columbia.

Astfel, la începutul lunii mai 2021 a transmis furnizorului din Columbia datele necesare pentru realizarea unui import de 24 de tone de pământ pentru flori „Nitrafos Tradicional”, acesta din urmă emițând o factură pentru cantitatea de 24.000 kilograme îngrășământ organic, ambalat în 600 saci de câte 40 kilograme, cu o valoare de 18.000 de euro. În containerul sosit în port, în realitate, existau cu 10 saci în plus, cantitatea totală fiind de 610 saci cu pământ de flori.

Deoarece existau informații că în sacii de pământ importați era posibil să fie ascunse droguri, în ziua sosirii containerului, 23 februarie 2022, organele de cercetare penală au ridicat, prin sondaj, 16 probe din patru saci diferiți, dispunându-se ulterior efectuarea unei constatări tehnico-științifice. Din concluziile raportului de constatare tehnico-științifică a rezultat însă că probele respective nu conțin substanțe psihoactive sau psihotrope.

După acest rezultat negativ, organele de urmărire penală au decis să ridice probe din toţi sacii aflaţi în container pentru a verifica veridicitatea informaţiilor referitoare la prezenţa drogurilor de mare risc. Astfel, la 2 martie 2022 s-au ridicat probe și din restul sacilor. Din raportul de constatare tehnico-științifică a reieșit că în urma analizelor celor 596 probe, cu o masă netă totală de 50323,20 grame, s-a constatat că probele nr. A101, nr. C8 și nr. D11, cu o greutate netă de 191,10 grame, ridicate din sacii cu o greutate de câte 40 kg., numerotați A101, C8 și D11, conțin cocaină în amestec cu pământ (îngrășământ organic), iar în celelalte probe nu s-au evidențiat substanțe supuse controlului conform Legii nr. 143/2000.

În aceste condiții, organele de poliție au propus la data de 04.03.2023 realizarea unei livrări supravegheate cu privire la cei 610 saci, între care să se afle sacii inscripționați A 101, C8 și D 11, corespunzători probelor care conțin cocaină, pe ruta Constanța – Arad și, ulterior, în funcție de evoluția situației operative, până la destinația finală a drogurilor.

Percheziția, după patru luni

La o distanţă de aproape patru luni de la acest moment, mai exact în 6 iulie 2022, a fost efectuată o percheziție domiciliară la sediul firmei din Aradul Nou, destinația finală a sacilor de pământ cu flori, și totodată și domiciliul administratorului societății. Cu ocazia descinderii au fost inventariați și verificați sacii ce au făcut obiectul livrării supravegheate, dar din cei 610 saci s-au găsit doar 603 saci, șapte fiind lipsă. Față de această constatare, inculpatul – administratorul firmei – a afirmat că a mai înmânat saci, cu titlu gratuit, unor persoane apropiate, pentru a folosi îngrășământul în grădinile proprii sau pentru a identifica potențiali clienți.

Oamenii legii au încearcat să identifice sacii cu indicativele A 101, C8 și D11 în care se descoperiseră anterior urme de droguri de mare risc, însă au constatat că doar pe 557 saci se mai observă numerotarea făcută, pe restul de 46 saci aceasta nemaifiind vizibilă. Astfel, au fost ridicat toți sacii, din care 602 au fost așezați pe paleţi din lemn, iar un sac pe care era vizibilă parțial scrierea și se părea că ar fi cel numerotat D11, în care s-a identificat anterior cocaina, a fost introdus într-un sac de plastic de culoare neagră, ce a fost sigilat. S-a procedat la efectuarea unui raport de constatare tehnico-științifică asupra acestui sac, bănuit că ar fi fost cel cu numărul D11 căutat, însă din concluziile raportului a rezultat că nu conține substanțe psihoactive sau psihotrope.

Întrucât nici ceilalţi doi saci cu numerele A 101 şi C8 nu au putut fi identificaţi, s-a luat decizia expertizării tuturor celor 603 saci ridicaţi cu ocazia percheziţiei domiciliare, însă cu acelaşi rezultat negativ.

Tribunalul Arad a apreciat că nu rezultă dincolo de orice îndoială rezonabilă că inculpatul ştia că în containerul expediat de societatea din Columbia se aflau droguri. Astfel, în tot cursul urmăririi penale şi al judecăţii, bărbatul a susţinut că a avut reprezentarea că îi va fi livrat produsul pe care de altfel îl contractase, pământ pentru flori conţinând îngrăşământ organic.

Tribunalul Arad: două variante pentru prezența cocainei

Fiind stabilită prezenţa cocainei în saci numerotaţi A 101, C8 și D11 din containerul în Portul Constanța Sud-Agigea, conform concluziilor raportului de constatare tehnico-științifică, instanţa a apreciat că sunt posibile cel puţin două variante care să explice existenţa drogurilor de mare risc în sacii menţionaţi, conform rejust.ro:

„Prima variantă, cea oferită de Ministrul Public, în care inculpatul şi inculpata persoană juridică, cu intenţie, au comandat cocaina disimulată în amestec cu pământul aflat în sacii expediaţi de către o grupare infracţională rămasă neidentificată de pe teritoriul statului columbian. În opinia instanţei, singurul mijloc de probă obiectiv oferit de acuzare în sprijinul acestei versiuni este calitatea de co-contractant şi implicit de destinatar al celor doi inculpaţi, cu privire la transportul din Columbia efectuat prin portul Constanţa Sud-Agigea, aspect care de altfel nici nu a fost contestat în vreun fel de părţile sau participanţii la procesul penal. Această probă însă, nu este în măsură să aducă clarificări asupra laturii subiective a infracţiunilor pentru care inculpaţii au fost trimişi în judecată. Singurele probe invocate în susţinerea acestei versiuni, cu privire la această latură subiectivă a infracţiunii, sunt o serie de extrase din convorbirile telefonice interceptate în cursul urmăririi penale şi reproduse în actul de sesizare al instanţei. Din analiza acestor convorbiri, este în opinia instanţei evident pentru orice observator obiectiv şi imparţial, că acestea nu sunt în măsură să convingă dincolo de orice îndoială rezonabilă, că inculpatul ştia de existenţa cocainei în pământul de flori, în condiţiile în care nicio convorbire nu se referă, nici cel puţin codat, la prezenţa drogurilor în amestec cu pământ. Aceste convorbiri pot fi cu uşurinţă interpretate ca un comportament normal al unui comerciant interesat de siguranţa produsului contractat, de calitatea acestuia, de marja de profit şi într-adevăr de îngrijorări referitoare la ţara de provenienţă a produsului”, arată Tribunalul Arad.

O a doua variantă a fost oferită de apărare cu ocazia dezbaterilor. Variantă care, pe baza argumentelor, nu a putut fi exclusă dincolo de orice îndoială rezonabilă şi a aruncat astfel un dubiu asupra vinovăţiei inculpatului, respectiv inculpatei persoană juridică, raportat la cele două infracţiuni, de trafic de droguri de mare risc și de trafic internaţional de droguri de mare risc.

„Este de notorietate că diversele grupuri infracţionale organizate de pe teritoriul Americii de Sud testează în mod regulat vigilenţa autorităţilor vamale şi poliţieneşti din statele de pe continentul european şi nord-american, în special din aerogări şi porturi, prin expedierea unor cantităţi reduse de droguri, pentru a verifica modul de operare al autorităţilor şi gradul de succes în identificarea substanţelor interzise la intrarea pe teritoriul naţional. Informaţiile obţinute de organele de urmărire penală potrivit cărora, la data de 1 mai 2022, adică la puţin timp după sosirea containerului în România, în Portul Constanța a fost capturată o cantitate de 1.732 kilograme cocaină, amestecată cu fertilizator organic, vin să susţină faptic această versiune.

De asemenea, cantitatea de cocaină descoperită de autorităţile române în prezenta cauză este una redusă, specifică unui transport-test şi nu unei veritabile livrări de droguri de mare risc. Cantitatea de 168,1 grame, însă nu de cocaină pură, ci de amestec de cocaină cu pământ, raportat la volumul de cocaină tranzacţionat anual de grupările infracţionale din Columbia este absolut nesemnificativă.

În plus există şi posibilitatea reală ca inculpatul şi inculpata persoană juridică să nu fi fost destinatarii reali al celor trei saci A 101, C8 și D11 care conţineau cocaina disimulată în pământul de flori, transportul legitim putând fi «parazitat» de către autori necunoscuţi pentru expedierea drogurilor. Această variantă ar putea explica diferenţa între numărul de saci contractaţi şi menţionaţi în acte: 600 şi numărul real de saci existenţi în container în momentul deschiderii sale de către autorităţile române: 610. Mai mult, niciun sac dintre cei trei identificaţi cu numerele A 101, C8 și D11 nu a mai fost descoperit ulterior plecării ansamblului rutier format din cap tractor și remorcă din Constanţa şi de altfel la sediul societăţii inculpate nu a mai fost descoperit niciun sac care să conţină cocaină. Nu poate fi exclusă astfel varianta că aceşti saci să nu fi ajuns niciodată la destinaţie, transportul are un traseu marcat de numeroase pauze şi schimbări a conducătorului auto, care ridică un dubiu cu privire la modul în care transportul a fost supravegheat efectiv.

Mai mult, din toate probele testimoniale administrate în cursul judecăţii, rezultă că la momentul deschiderii semi-remorcii, sacii cu pământ se aflau într-o stare deplorabilă, majoritatea fiind sparţi sau rupţi.

Această variantă analizată a fost susţinută şi de conduita inculpatului, atât anterior comiterii presupuselor fapte, cât şi ulterior sosirii containerului în portul Constanţa. Anterior datei de 23 februarie 2022, data debarcării transportului în port, inculpatul nu a făcut vreun minim efort de a ascunde relaţia sa comercială cu societatea din Columbia, toate documentele comerciale şi fiscale sunt descoperite ulterior de organele de anchetă fără a fi securizate în vreun fel, inculpatul discută liber cu angajaţii şi colaboratorii societăţii despre intenţia sa de a importa pământ cu îngrăşământ din Columbia, aşa cum rezultă din declaraţiile martorilor audiaţi”, reține Tribunalul Arad, conform rejust.ro.

Instanța a mai argumentat că inculpatul a fost supus unor măsuri de supraveghere deosebit de stricte şi variate, astfel: s-a dispus încuviințarea măsurilor de supraveghere tehnică, pe mai multe luni, privind interceptarea și înregistrarea comunicațiilor și a oricărui tip de comunicare la distanță (voce, mesaje și date mobile) realizate de la postul său telefonic, localizarea acestui telefon, cât și localizarea și urmărirea prin mijloace tehnice (GPS) a mijlocului de transport folosit la transportul cantității de îngrășământ organic importat, în care s-a disimulat cocaina, dar și pătrunderea în spații private, respectiv în acest ansamblul de transport, pentru a instala, activa, dezactiva și dezinstala mijloacele tehnice (GPS), precum și supravegherea video, audio sau prin fotografiere a activităților desfășurate de inculpat și cei care au condus mijlocul de transport, au încărcat și descărcat marfa în care s-a disimulat drogul și persoanele cu care a intrat în contact.

„Or, în ciuda tuturor acestor activităţi operative, nu sunt obţinute informaţii relevante din perspectiva laturii subiective a infracţiunilor de trafic de droguri, mai exact cu privire la împrejurarea dacă inculpatul cunoştea sau nu prezenţa cocainei în cei trei saci, în amestec cu pământul pentru flori”, a reținut Tribunalul Arad, iar pasajele din convorbirile interceptate reproduse în rechizitoriu, sunt în opinia instanţei, insuficiente pentru a proba intenţia fie directă sau indirectă în realizarea laturii obiective a celor două infracţiuni pentru care inculpaţii au fost trimişi în judecată. „De altfel, unele din aceste pasaje reproduse, par mai degrabă a accentua dubiul în favoarea inculpatului, rezultând că acesta chiar depune eforturi pentru recuperarea sacilor pe care i-a înstrăinat în intervalul de patru luni până la percheziţia domiciliară şi a ajuta astfel organele de urmărire penală la clarificarea stării de fapt. Un alt argument în favoarea acestei versiuni în care inculpatul nu cunoştea prezenţa drogurilor este, de asemenea, oferit de către organele de urmărire penală. Inculpatul nu dispunea de sumele de bani necesare pentru achiziţionarea unei cantităţi de droguri importante din Columbia”, mai arătat Tribunalul Arad.

Procesul de extracție al cocainei, prea elaborat și costisitor

În fine, un ultim argument de natură a accentua dubiul cu privire la vinovăţia inculpatului şi a inculpatei persoană juridică şi poate cel mai relevant, este legat de procesul deosebit de elaborat necesar pentru extracţia cocainei din amestecul cu îngrăşământul organic.

„Procesul de extracţie necesită o minimă documentare şi prezintă un grad inerent de dificultate chiar şi pentru o persoană cu studii în domeniul fizico-chimic, în condiţiile în care nici expertul nu precizează cantităţile exacte necesare. În plus, procedura presupune prezenţa unor compuşi chimici care nu pot fi achiziţionaţi cu uşurinţă din comerţ: amoniac, acid sulfuric, dietil eter şi acid sulfuric, iar depozitarea şi transportul acestora nu este un demers facil. Or, deşi începând cu data de 25 februarie 2022 inculpatul era supravegheat şi monitorizat permanent de către organele de urmărire penală pe baza mandatelor de supraveghere tehnică nu este descoperită vreo minimă diligenţă depusă de inculpat pentru a obţine informaţii referitoare la procesul de extracţie şi cu atât mai puţin existenţa vreunor demersuri cel puţin incipiente de achiziţionare a amoniacului, acidului sulfuric, dietil eterului şi acidului sulfuric.

Deși s-ar putea susţine că inculpatul s-ar fi putut documenta şi aproviziona cu substanţele necesare extracţiei cocainei anterior sosirii containerului în ţară şi deci anterior momentului la care a fost supus măsurilor de supraveghere, acest contra-argument nu stă în picioare în opinia instanţei, atât timp cât la data de 6 iulie 2022 în baza mandatului de percheziție domiciliară, s-a efectuat o percheziție domiciliară amănunţită la adresa din Calea Timişorii, ocazie cu care nu a fost descoperit niciunul dintre compuşii menţionaţi de expert şi reproduşi de instanţă în rândurile de mai sus, nici măcar substanţele care prezumtiv ar fi fost mai uşor de achiziţionat: permanganat de potasiu şi acetonă”, reține instanța.

Potrivit acesteia, în fapt, singurul obiect descoperit cu ocazia percheziţiei domiciliare care în opinia procurorului are legătură cu procesul de extracţie al cocainei este „un cazan în care se încălzea apa”.

„Cu toate acestea, procurorul, în actul de sesizare al instanţei concluzionează că inculpatul: «A făcut demersurile necesare realizării acestui import de îngrășământ organic în care s-a disimulat cocaină, iar după ce l-a adus la sediul inculpatei, unde acesta locuiește, a făcut demersuri pentru extragerea cocainei, în sensul că în locația respectivă avea un cazan în care se încălzea apa». Acest raţionament va fi apreciat de instanţă ca fiind lipsit de un suport factual obiectiv, cu atât mai mult cu cât din probele administrate în cursul cercetării judecătoreşti, chiar şi respectul cazan era în fapt cuva de alimentare a centralei termice pe peleţi, nu era impermeabil şi deci era impropriu unei eventuale încercări de fierbere a apei.

Pe cale de consecinţă, pentru considerente expuse anterior, în lipsa unui probatoriu apt pentru a dovedi că inculpatul şi inculpata persoană juridică, cunoşteau cu certitudine conţinutul ilicit al containerul, dar şi în lipsa altor elemente probatorii din care să rezulte cel puţin în mod indirect că inculpaţii erau implicaţi în traficul de droguri, Tribunalul apreciază că vinovăţia inculpaţilor, în comiterea celor două infracţiuni de trafic de droguri pentru care au fost trimişi în judecată nu a fost dovedită dincolo de orice îndoială rezonabilă”.

Laptopul pe care erau stocate fișiere pornografice cu minori, folosit pentru firmă

În ceea ce privește infracțiunea de pornografie infantilă, organele de cercetare penală au găsit, pe un laptop ridicat cu ocazia percheziției, mai multe fișiere multimedia de tip audio/video și tip imagine care constituie materiale pornografice cu minori, acestea fiind descărcate de pe site-uri de profil.

„Analizând astfel probele administrate în cursul cercetării judecătoreşti, se poate cu uşurinţă constata că laptop-ul respectiv era destinat în principal activităţii comerciale a societăţii, era uşor accesibil tuturor angajaţilor, era în mod curent luat de către aceştia în deplasările în interes de serviciu în vederea participării la târguri şi expoziţii. În plus, atât timp cât locuinţa inculpatului era aceeaşi cu sediul societăţii, la laptop aveau acces şi membrii de familie ai inculpatului şi alte persoane care se gospodăreau împreună la aceeaşi adresă. Astfel, martora, întrebată cine avea acces la acest laptop răspunde: «Foarte multă lume: angajaţii societăţii, ambii copii, fată şi băiat şi de asemenea şi eu pentru că avea imprimantă». Deosebit de relevante sunt şi declaraţiile unui angajat al societăţii, martor, care precizează: «Era o unitate fixă şi o unitate mobilă, respectiv un laptop la care aveam acces atât eu cât şi rudele inculpatului şi doi bătrâni care stăteau în casă… Eu şi încă o persoană am fost angajaţi şi chiar am luat laptop-ul la târguri… Era ţinut în sediul firmei de obicei, a fost dus şi în casă». De asemenea, la întrebarea dacă accesul la acel laptop era restricţionat sau limitat în vreun fel, acelaşi martor răspunde: «Nu era limitat, nu era supravegheat, nu exista vreo parolă de acces, putea oricine să-l folosească»”, a arătat Tribunalul Arad.

În acest context, instanța a argumentat că „spre deosebire de alte cazuri similare în care chiar dacă nu s-a putut obiectiv demonstra folosinţa exclusivă a unui sistem informatic de către inculpatul trimis în judecată, totuşi pe baza coroborării împrejurărilor concrete şi a vârstei, nivelului de educaţie, aptitudinilor tehnice a celorlalte persoane care aveau acces la respectivul dispozitiv, a fost posibilă excluderea acestora din urmă ca potenţiali autori cu consecinţa dovedirii dincolo de orice îndoială rezonabilă a vinovăţiei inculpatului, în prezentul dosar, în opinia instanţei, acest lucru nu este posibil din cauza numărului prea mare de persoane care aveau acces la laptop, a caracterului mai degrabă comercial al folosirii sale decât un scop privat şi a lipsei oricărei măsuri de supraveghere sau restricţionare a accesului. În plus, dubiul este accentuat şi de împrejurare că pe restul dispozitivelor, telefoane mobile, care este de presupus că erau utilizate exclusiv de inculpat, nu au fost descoperite niciun fel de materiale pornografice.

Pe cale de consecinţă, dubiul referitor la vinovăţia inculpatului cu privire la această infracţiune, la calitatea de autor al operaţiunilor de accesare sau descărcare a fişierelor cu conţinut pornografic implicând minori, nu poate fi înlăturat dincolo de orice îndoială rezonabilă şi este de presupus că nu vor putea fi obţinute probe suplimentare indiferent de diligenţele depuse de instanţă, raportat la circumstanţele concrete ale cauzei şi la intervalul de timp scurs de la data accesării acestor fişiere”.

DIICOT: Nu se justifică importul sacilor de pământ din Columbia pentru a fi vânduți în România

Pe de altă parte, DIICOT a argumentat că aducerea sacilor de pământ de flori, tocmai din Columbia, nu este justificat în condițiile în care prețul de achiziție a fost la același nivel cu prețul de comercializare a aceluiași produs pe piața din România și că este clar că importul a fost realizat cu pierderi financiare și doar scopul real – aducerea cocainei – ar fi putut face ca întregul transport să fie profitabil.

„Respectiva activitate comercială nu este profitabilă pentru că prețul de achiziție din Columbia este la același nivel cu prețul de comercializare a aceluiași produs pe piața din România, situație în care importul se realiza cu pierderi financiare, dar scopul real care i-a determinat pe inculpați să apeleze la această modalitate a fost cel de a disimula cocaină în îngrășământ, întrucât numai prin comercializarea cocainei importul era profitabil. De menționat este și faptul că persoana juridică inculpată nu a mai realizat asemenea importuri de îngrășământ organic, iar activitatea sa era cea de comercializare a vaselor ceramice pentru flori, amfore, importate de regulă din Tunisia.

În condițiile în care pe piața din România existau agenți comerciali care ofereau îngrășământ organic la un preț similar cu cel de achiziție din Columbia, iar inculpații nu aveau un client care să le fi solicitat respectivul produs la un preț care să le acopere cheltuielile și un minim profit, acest import nu era justificat”, a explicat DIICOT.

„În condițiile în care cei trei saci cu o greutate de câte 40 kilograme, ce conțineau cocaină în amestec cu îngrășământ organic, nu au mai fost găsiți cu ocazia percheziției, acest inculpat i-a livrat unor persoane neidentificate, pentru a acoperi cheltuielile realizate cu ocazia importului din Columbia și a obține profit. Faptul că acest inculpat are legătură cu cocaina este confirmat și de prezența în locuința sa a unui dispozitiv (sniffer) din metal de culoare galbenă, cu urme de cocaină, care a fost găsit în timpul percheziției domiciliare”, a mai precizat DIICOT.

Cine suportă cheltuielile analizelor de laborator și nu numai…

Procurorii DIICOT au mai cerut ca întreaga sumă cheltuită cu analizele de laborator, și nu numai, să fie suportată de inculpat și de persoana juridică inculpată. Este vorba despre 187.550 de lei, dintre care 155.760 de reprezintă doar costul analizelor de laborator. „În cursul urmăririi penale s-au efectuat cheltuieli judiciare în sumă de 187.550 de lei, din care 155.760 de lei reprezintă costul analizelor la laborator, iar restul de 31.790 de lei sunt cheltuielile realizate în timpul investigațiilor și supravegherilor tehnice, precum și pentru traducerea comunicărilor interceptate, din limba italiană în limba română (739,53 lei), cheltuieli care vor fi suportate de inculpați, respectiv 165.550 lei de către inculpat și 22.000 de lei de către inculpată”, a solicitat DIICOT.

Cine suportă acum cheltuielile judiciare în condițiile în care atât inculpatul cât și persoana juridică inculpată au fost achitați?

Citește și: Cocaina din pământul de flori: administratorul firmei din Aradul Nou, trimis în judecată pentru trafic internațional de droguri de mare risc