Dosarele ascunse ale Spitalului Județean Arad. Aradul trebuia să fie pregătit pentru testare încă de anul trecut! Cel puțin așa promitea administrația în octombrie 2019 – episodul I

    de Redacția Special Arad | 29 martie 2020, 11:29 AM | Investigaţii | Topic special

    12

    Ne-am propus în zilele următoare să realizăm o serie de articole care să scoată la iveală problemele și lipsurile Spitalului Clinic Județean de Urgență Arad și motivele pentru care o astfel de epidemie (și chiar și o epidemie cu un impact mai scăzut) ne-a prins nepregătiți și ne va prinde nepregătiți și pe viitor dacă nu acționăm și nu investim serios (fără a umfla prețurile și fără atribuiri cu dedicație!) în sistemul de sănătate arădean. Am documentat întregul material care urmează discutând cu foarte mulți medici care cunosc ceea ce se întâmplă „în interior” de ani de zile. Le mulțumim că au decis să vorbească cu noi, chiar dacă sub anonimat, și chiar sperăm ca și alții să decidă să vorbească. O fac pentru binele tuturor, pentru Sănătatea Aradului. 

    Redacția va arăta, de asemenea, că deși autoritățile locale au avut semnale și trebuiau să respecte o serie de acte normative pentru a fi pregătite de un astfel de scenariu, au preferat să investească preferențial pe secții a căror medici șef aveau și au “trecere” la “comandantul suprem”, Iustin Cionca sau pentru că aceste secții erau mai vizibile pentru publicul larg, cu care Consiliul Județean Arad se putea lăuda. Să nu ne înțelegeți greșit, și aceste investiții erau necesare, dar s-au făcut în detrimentul necesităților acute ale Spitalului. Într-o serie de articole, vom analiza pe rând toate componentele și tot lanțul de componente necesare pentru a combate o astfel de epidemie. Aceste componente, așa la prima vedere, cuprind: testarea suspecților infectați, circuit separat pentru pacienți și personal, saloane cu presiune negativă, echipamente de protecție, soluții dezinfectante, medicamente antivirale, antiinflamatorii și antipiretice, necesarul de paturi pe secțiile de ATI și ventilatoare mecanice.

    Alertă OMS încă din ianuarie 2020

    Organizația Mondială a Sănătății a ridicat nivelul de alertă pentru epidemia de SARS-CoV-2 (cunoscut și ca 2019-nCoV) în 30 ianuarie 2020 și a declarat ca pandemie în 11 martie 2020. Deși autoritățile naționale dar și locale au fost informate de această alertă încă din ianuarie 2020, având timp să verifice stocurile și să se pregătească pentru epidemie, nu au acționat în acest sens până la începutul lunii martie, când OMS a declarat pandemie. Să ne amintim că școlile, după presiunea mass-media și a unor asociații de părinți, au fost închise abia pe data de 11 martie 2020, adică în aceeași zi cu declararea pandemiei. Transportul rutier (realizat de operatori) dinspre și înspre Italia, de asemenea, a fost suspendat abia în 10 martie, cel aerian abia în 12 martie. Măsurile însă s-au dovedit insuficiente pentru că traficul rutier cu mașina personală sau micul trafic cu microbuze a continuat aducând în țară sute de mii de concetățeni care deși au fost chestionați la intrarea în țară, fie au declarat în fals de unde provin, fie nu au respectat condiția de auto-izolare la domiciliu pentru 14 zile. Mai mult, în momentul în care OMS a declarat pandemie, existau deja alte focare emergente ale infecției, așa numitele zone galbene, deci suspendarea transportului rutier, feroviar și aerian doar dinspre Italia a fost ineficient.

    La început se testau doar cei cu istoric de călătorie în zonele roșii sau galbene, zone care însă se schimbau cu repeziciune și pentru că unii pacienți nu declarau sau veneau din zone inițial nefiind zone galbene sau roșii au intrat în spital și nu au fost testați!

    Testarea pentru SARS-CoV-2

    SARS-CoV-2 face parte din familia de viruși Coronaviridae, format dintr-o singură catenă de ARN învelită de o membrană biologică dublu-lipidică. Ca o paranteză, datorită existenței acestei membrane lipidice, este foarte important să ne spălăm pe mâini cu săpun, pentru că acesta acționează ca un detergent, extrăgând lipidele din membrana virusului și destabilizându-i astfel structura, reducând riscul de infectare.

    Pentru testare se pot folosi două tipuri de teste, testele de biologie moleculară (teste RT-PCR, o tehnică mai laborioasă) și așa-numitele teste rapide.

    Testele rapide sunt teste serologice care dau un rezultat în decurs de 20-30 minute. Aceste teste ne arată de fapt existența sau nu, în sângele pacientului, a unor anticorpi pentru coronavirus. Fiind însă un virus nou, acești anticorpi nu sunt prezenți în populație, iar de la momentul infectării și până la producția de anticorpi pot să treacă câteva săptămâni sau câteva luni. Mai mult, nu toți indivizii ajung să producă anticorpi, aceasta depinzând de sistemul imunitar al fiecărui individ. Din acest motiv, în cazul testelor rapide, probabilitatea de a avea rezultate fals-negative este mult prea mare, dând astfel posibilitatea individului testat să continue să infecteze persoanele din jur. În Coreea de Sud s-a aplicat și o astfel de testare “în masă”, pe lângă testele moleculare, însă această țară, ca și alte țări din Asia, a trecut prin epidemia de SARS-CoV în perioada 2002-2004 și o parte din populația generală era deja imunizată pentru un alt coronavirus, cu o structură asemănătoare cu SARS-CoV2.

    De anul trecut ar fi trebuit să avem aparatură pentru testare

    Testarea cu o bună fiabilitate, dar mai laborioasă și mai de durată (48-72 ore) până la obținerea unui rezultat este tehnica de biologie moleculară RT-PCR care testează prezența particulelor virale în celule epiteliale din cavitatea bucală și/sau cavitatea nazală. De ce nu am avut în Arad aparatură RT-PCR ? Peste tot în lume, un astfel de aparat se află în Laboratoarele de Anatomie Patologică pentru că este necesar testării profilului genotipic al celulelor tumorale, profil necesar, în unele cazuri pentru un tratament oncologic personalizat.

    În 24 octombrie 2019, Primăria Municipiului Arad și Consiliul Județean Arad ne anunța că în Laboratorul de Anatomie Patologică sunt condiții de secolul XXI, printr-o investiție de peste 1 milion de lei. Chiar medicul șef al acestui laborator, dr. Amelia Burlea (o persoană susținută politic, numită medic șef în 2011 de comitetul director de la acea vreme, doar prin delegare de atribuții, ocupând acest post fără concurs !!!, doar pe baza acelei numiri !, de altfel ca majoritatea medicilor șef din spital, dar despre aceasta vom reveni cu amănunte în alt articol), lăuda investiția și promitea rezultate mai bune și mai rapide pentru pacienți. Este adevărat că în cadrul laboratorului un astfel de aparat ar fi testat celule tumorale și nu viruși, dar tehnica este aceeași, aparatul ar fi existat încă de anul trecut și până acum am fi avut un aparat funcțional și personal tehnic specializat. Și atunci ne întrebăm dacă în laborator sunt astfel de condiții, de ce nu există deja de anul trecut, la Arad, aparat de RT-PCR ? Simplu, pentru că de la manager, director medical și până la medici șef sunt persoane susținute politic (și nu numai) persoane care NU AU SUSȚINUT NICI UN CONCURS sau unii care au susținut concurs fără contra-candidat (oare de ce ?).

    În ceasul al 12-lea a sosit aparatul de testare, dar tot degeaba

    Pe data de 26 martie, Iustin Marinel Arghir Cionca ne anunță că a rezolvat el cu dr. Arafat și a sosit la Arad aparatul pentru testare, iar printr-o postare pe Facebook ne și arată cutiile în care se află ambalat aparatul și că, citez, „echipamentele cu testere … sunt descărcate chiar în aceste minute!”. Numai că ce să vezi, aparatul este incomplet ! Ne mai spune, Cionca, că în această săptămână mai sosește și un al doilea aparat donat de Fundația Vodafone. Bun, să zicem că vom avea aparatură, că vom avea și testere (care acum se procură foarte greu pentru că cererea globală către furnizori și producători este extrem de mare și capacitatea de producție limitată) chiar și așa, am să vă explic de ce la Arad nu vom putea testa în viitorul apropiat ! Pe lângă acest aparat mai sunt necesare și alte echipamente și consumabile care, în contextul pandemic actual, se pot procura din ce în ce mai greu. Un astfel de aparat trebuie utilizat și montat într-o încăpere cu grad înalt de biosecuritate, o sală (cameră) cu presiune negativă și o altă sală (filtru) înainte de intrare în sala de testare. Nivelul de biosiguranță recomandat de ECDC (European Centre for Disease Prevention and Control) pentru un astfel de virus, cu o contagiozitate și rezistență extrem de mare, este de nivel BSL-3 sau chiar BSL-4. Astfel de nivel de biosiguranță necesită alte echipamente și alte investiții. Orice utilizare a unui nivel mai mic de biosiguranță pune în pericol atât sănătatea personalului care testează, cât și sănătatea publică! Manipularea unui astfel de virus, în alte condiții decât cele menționate mai sus, poate să facă mai mult rău decât bine! Mai mult, pentru punerea în funcțiune sunt necesare autorizări și acreditări, care și acestea pot dura câteva săptămâni sau poate chiar luni de zile ! De asemenea, personalul care manipulează și testează particulele virale necesită cel puțin 8 seturi de echipamente de protecție pe zi (pentru un minim de 2 persoane), iar în condițiile în care nu există echipament de protecție suficient pentru personalul care vine în contact direct cu pacienții infectați, ce pretenții putem avea pentru personalul din laborator? Un alt element extrem de important pentru punerea în funcțiune a unui astfel de aparat este personalul specializat, personal cu experiență în testarea moleculară și în manipularea virușilor, personal care lipsește cu desăvârșire în Arad!

    Iată de ce considerăm că SCJU Arad trebuia să fie pregătit încă de anul trecut, având un Laborator de Anatomie Patologică de secolul XXI, dar se pare fără posibilitate de testare moleculară.

    Atenție, domnilor, că nu e de joacă și lumea nu a uitat încă de #Colectiv!

    (Va urma)

    Citește și Destăinuirile unui cadru medical arădean, îmbolnăvit cu coronavirus și internat la spitalul din Timișoara

    Distribuie articolul

    Comentarii

    1. Bravo pentru luarea de atitudine. Sper ca trusturile de presa din B sa vada intr-un final ce se intampla si la SJU Arad. Se discuta excesiv de mult despre situatia de la Suceava. In tot acest timp, la Arad totul se musamalizeaza profitand de faptul ca atentia nu e focusata pe ei.

      +16 voturi
      +1
      -1
    2. Alin Olteanu, serios, să își facă omul numele public că sa îl publicați, că altfel nu are credibilitate? Păi voi nu ați făcut public nici un nume în articole, toate sunt declarații anonime. De ce le publicați așa? Sau pentru ziariștii de la Special Arad este permis, iar pentru cititori nu?

      +3 voturi
      +1
      -1
      • Bună ziua,
        Din câte citesc în acest articol publicat de ziarul dumneavoastră, este vorba o “investigație” medicală pe care o dați anonimă… Aș dori să aflu cine este exact autorul acestui articol pseudo-științific care nu face decât să calomnieze efortul uriaș al unui medic, dr. Amelia Burlea, de a dota Spitalul județean din Arad cu aparatură de ultimă generație pentru a-i ajuta pe arădeni, aparatură atât de râvnită de Secția de anatomie patologică a Spitalului municipal Arad încât aceasta a asigurat transportul ei direct de la București la Spitalul municipal Arad, mai precis în curtea Spitalului municipal Arad unde a zăcut ceva vreme în ambalajul original și neutilizată… Atrag atenția asupra faptului că singurul nume menționat exact, hăituit și atacat în acest articul este cel al doamnei Dr. Amelia Burlea. Autorul articolului se ascunde… Are probabil motive întemeiate să o facă, mai ales că pe perioada stării de urgență, faptelor penale, cum ar fi calomnia, defăimare sau transmiterea de informații false, li se adaugă un spor de agravare… Vă rog frumos să trageți concluziile asupra autorului adevărat al dosarelor ascunse, sau al dosarelor fake, ale Spitalului județean Arad… Din păcate asta se întâmplă încă în România: cei care nu sunt în stare de muncă și de inițiativa unei achiziții importante în folosul arădenilor, trimit epistole anonime … Alte comentarii asupra acestor materiale publicate de ziarul dumneavoastră vor urma pe rețelele de socializare…

        --4 voturi
        +1
        -1
        • A sarit si pupincurista de serviciu. Bai tuta, Aradul e un oras mic, se stie fiecare ce invarte, problema e la autoritatile care nu-si fac treaba.
          Ei, cum nu vine ia o avalansa, sa va dea pe toti hotii cocotati in functii de unde se poate fura, ca sa va dea jos, pana la poalele schemei ! Ar trebui pana in puscarii.
          Conform interviului p.m. Orban dat la Europa fm, piata Victoriei moderata de Alice I., la preluarea guvernarii de catre penelezde, depzitele comandamentului pt. situatii de urgenta, erau goale, Arahat dormise.

          0 voturi
          +1
          -1
    3. Corect , se știa ca va ajunge o problemă . Insă președintele și partidul erau preocupați de alegeri anticipate de jocuri de premieri . La nivel local era inlocuirea prefectului , practic am asistat la jocuri de putere astfel sănătatea romanilor a trecut pe locul doi . Acest lucru s-a văzut și cand a fost votat bugetul , sănătatea a avut un buget mai mic față de anul 2019 cand pnl-ul și-a asumat răspunderea pe buget . Și culmea bugetul parlamentului a fost mărit totul pentru bunăstarea lor nu și a noastră . Acum va vedea și diaspora cu cine au votat și cum se trăiește in Romania .

      +5 voturi
      +1
      -1
    4. La Ineu situatia este….dezastru! Medicul radiolog infectat (cu tatal dumneaei) depistat pozitivi, continua sa lucreze….mai este infectat si alt doctor, cu sotia si inca o asistenta….si nimic ! A murit miercurea trecuta un medic de familie, nu s-au testat ultimii pacienti, iar acum este in stare grava un alt pacient H., care a fost dus la Arad si….tot nimic ! Nici asistentul de cabinet al doctorului mort nu a fost testat ! O infirmiera de la Spitalul social a decedat de coronavirus acum 2 saptamani si niciun pacient sau cadru de la acest spital nu au fost testati ! Frumos, nu ?! Autoritatile locale au lacat la gura si doar stropesc sttrazile, directorul Spitalului orasenesc tace malc si treburile sunt maxim de bune ….pana cand ?!

      0 voturi
      +1
      -1

    Scrie un comentariu

    5 + 7 =

    Redacția Special Arad își rezervă dreptul de a selecta și a modera comentariile în funcție de relevanța lor față de subiect. Comentariile care nu fac referire la subiectul prezentat nu vor fi aprobate. De asemenea, răspunderea juridică aparține autorului comentariului.

    Acest site folosește cookies. Prin navigarea pe acest site, vã exprimați acordul asupra folosirii lor. Am actualizat politicile în conformitate cu Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Detalii.