Dosarul cunoscut sub numele de „Mită la PSD” a avut un parcurs greoi pe holurile justiției. După ce în decembrie 2019, procurorii anticorupție de la Timișoara păreau că au găsit caracatița corupției de la Arad și i-au tăiat picioarele, efectuând percheziții la domiciliile unor foști parlamentari, foști șefi ai DRDP Timișoara și alții, Tribunalul Arad a concluzionat, în camera preliminară că, în fapt, caracatița nu e caracatiță și că tentaculele nu sunt tentacule.

Toate astea după ce DNA Timișoara, în 2021, a trimis dosarul spre soluționare Tribunalului Arad.

În faza de cameră preliminară, instanța arădeană a decis că actul de trimitere în judecată era „nelegal, deficitar, lacunar și cu serioase carențe în privința descrierii faptelor care au făcut obiectul urmăririi penale”.

De asemenea, apărătorii inculpaților au invocat nelegalitatea administrării probelor, excluderea probelor și restituirea cauzei la parchet în vederea refacerii și completării urmăririi penale, însă judecătorul de cameră preliminară le-a respins cererile.

În 7 ianuarie 2022, Tribunalul Arad a decis să trimită dosarul înapoi la procurorii anticorupție pentru ca aceștia să remedieze neregularitățile din rechizitoriu, pentru ca întregul proces să poată merge mai departe.

Iată hotărârea din 7 ianuarie 2022 a Tribunalului Arad, postată pe portalul rejust.ro: „Sistematizând, procedând la verificarea actului de sesizare al instanţei respectiv rechizitoriul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie – Serviciul Teritorial Timişoara, prin prisma dispoziţiilor legale, judecătorul de cameră preliminară constată că acesta este nelegal, deficitar, lacunar și cu serioase carențe în privința descrierii faptelor care au făcut obiectul urmăririi penale, fapte care fie nu sunt descrise cu suficiente elemente de particularitate care să permită stabilirea concretă a vinovăției pretins reținute în sarcina fiecărui inculpat; fie sunt prezentate într-o manieră contradictorie, alambicată și labirintică. Se observă că urmărirea penală în cauză a fost efectuată cu respectarea tuturor drepturilor şi garanţiilor procesuale, iar probele administrate sunt legal obţinute. Judecătorul de cameră preliminară va admite în parte cererile şi excepţiile privind neregularitatea rechizitoriului emis în dosarul Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie-Direcţia Naţională Anticorupţie-Serviciul Teritorial Timişoara, formulate de inculpaţi. Va constata neregularitatea rechizitoriului emis la data de 06.04.2020 de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie-Direcţia Naţională Anticorupţie-Serviciul Teritorial Timişoara, privind descrierea faptelor pentru care inculpaţii au fost trimişi în judecată. Va respinge cererile referitoare la nelegalitatea administrării probelor, excluderea probelor şi cele privind restituirea cauzei la parchet în vederea refacerii şi completării urmăririi penale. Va dispune comunicarea încheierii penale Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie-Direcţia Naţională Anticorupţie-Serviciul Teritorial Timişoara, în vederea remedierii neregularităţii actului de sesizare, în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii, procurorul urmând să remedieze neregularităţile actului de sesizare şi să comunice judecătorului de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată, ori solicită restituirea cauzei”.

DNA Timișoara a menținut dispoziția de trimitere în judecată

Așadar, DNA Timișoara a avut la dispoziție cinci zile pentru a remedia neregularitățile rechizitoriului și să comunice judecătorului de cameră preliminară dacă menține dispoziția de trimitere în judecată sau solicită restituirea cauzei.

Ce a făcut DNA Timișoara? Ei bine, procurorul de caz a transmis că menține dispoziția de trimitere în judecată. Astfel că Tribunalul Arad nu a avut altă soluție decât să restituie dosarul către DNA Timișoara.

Potrivit rejust.ro, totul s-a desfășurat astfel: „Potrivit dovezii de primire de la fila 90 din vol. VII al dosarului nr. ###/1/2020/a1, încheierea a fost comunicată Direcţiei Naţionale Anticorupţiei – Serviciul Teritorial Timisoara la data de 9 februarie 2022. La data de 14 februarie 2022, s-a înregistrat la dosar adresa în care procurorul de caz a precizat că menţine dispoziţia de trimitere în judecată a inculpaţilor, inculpaţi trimişi în judecată prin rechizitoriul Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Seviciul Teritorial Timişoara din 6 aprilie 2020. La data de 16 februarie 2022, s-a înregistrat la dosar adresa prin care procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie a confirmat menţinerea dispoziţiei de trimitere în judecată a inculpaţilor, inculpaţi trimişi în judecată prin rechizitoriul Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Seviciul Teritorial Timişoara din 6 aprilie 2020.

Judecătorul de cameră preliminară constată că procurorul nu a procedat la remedierea actului de sesizare a instanţei, în sensul celor dispuse prin încheierea din data de 7 ianuarie 2022.

Reţinând, aşadar, că rechizitoriul este neregulamentar întocmit, cu consecinţa imposibilităţii stabilirii obiectului şi limitelor judecăţii, conform celor precizate în detaliu în cuprinsul încheierii penale din data de 07.01.2022, pronunţată în prezentul dosar, judecătorul de cameră preliminară va dispune restituirea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie-Direcţia Naţională Anticorupţie-Serviciul Teritorial Timişoara a cauzei penale, respectiv a rechizitoriului prin care au fost trimişi în judecată inculpaţii. Va constata că neregularitatea rechizitoriului nu a fost remediată în termenul prevăzut, precum şi faptul că neregularitatea rechizitoriului atrage imposibilitatea stabilirii obiectului şi limitelor judecăţii”.

În 17 martie 2022, Tribunalul Arad a examinat adresa trimisă de DNA Timișoara, în care, procurorul de caz a comunicat că menţine dispoziţia de trimitere în judecată a inculpaţilor și nu a procedat la remedierea neregularităţii actului de sesizare a instanţei, pentru că apreciază că rechizitoriul este regulamentar întocmit. Încă o dată Tribunalul Arad a dispus restituirea rechizitoriului către DNA Timișoara deoarece neregularitatea actului de trimitere în judecată nu a fost remediată în termen, dar şi pentru faptul că neregularitatea rechizitoriului atrage imposibilitatea stabilirii obiectului şi limitelor judecăţii.

Dar dosarul nu a ajuns la DNA Timișoara pentru că acesta a trecut mai întâi pe la Curtea de Apel Timișoara, care, în 8 iunie 2022, a avut de soluționat contestațiile formulate de procurorii anticorupție și de avocații inculpaților cu privire la hotărârea Tribunalului Arad din 17 martie 2022.

Curtea de Apel Timișoara a decis că Tribunalul Arad, în mod corect a dispus restituirea cauzei, respingând contestațiile DNA Timișoara, care solicita trimiterea în judecată a inculpaților, dar și a inculpaților care au contestat, prin apărători, faptul că instanța arădeană le-a respins solicitările privind excluderea probelor și restituirea cauzei la parchet în vederea refacerii și completării urmăririi penale.

Ce a reținut Curtea de Apel Timișoara

Cum a decis Curtea de Apel Timișoara că hotărârea Tribunalului Arad – de a trimite cauza înapoi la DNA Timișoara pentru remedierea neregularităților – este corectă?

Decizia judecătorilor de cameră preliminară a Curții, potrivit rejust.ro, arată astfel (n.r. numele inculpaților au fost cenzurate de portalul rejust.ro): „Cu privire la contestaţia formulată DNA -Serviciul Teritorial Timişoara. Judecătorii de cameră preliminară din cadrul Curţii de Apel Timişoara procedând la verificarea actului de sesizare al instanţei respectiv rechizitoriului Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie – Serviciul Teritorial Timişoara, prin prisma dispoziţiilor legale, au constatat că acesta este nelegal, lacunar în privința descrierii faptelor care au făcut obiectul urmăririi penale, fapte care fie nu sunt descrise cu suficiente elemente de particularitate care să permită stabilirea concretă a vinovăției pretins reținute în sarcina fiecărui inculpat sau sunt prezentate într-o manieră contradictorie, motiv pentru care în mod corect s-a dispus restituirea cauzei la procuror pentru remedierea actului de sesizare al instanţei, judecătorul fiind în imposibilitatea de a stabili corect obiectul şi limitele judecăţii. Se reţine că, în măsura în care procurorul apreciază că sunt întrunite elementele constitutive ale infracţiunii reţinute în sarcina inculpatului, trebuie să arate în concret acţiunea sau inacţiunea care realizează latura obiectivă a infracţiunii pretins săvârşite, ceea ce nu s-a îndeplinit în speţă, descrierea faptei trebuie să fie realizată cu suficiente elemente încât să rezulte concordanţa faptei materiale cu norma penală.

• Referitor la inculpatul ######### #### ######, judecătorul de cameră preliminară din cadrul Tribunalului Arad, cu privire la descrierea faptei, a reţinut corect că procurorul, în partea expozitivă rechizitoriului a redat convorbirea telefonică a inculpatului ######### #### ###### purtată cu inculpatul ######### ######## în vederea angajării inculpatului ##### ##### în cadrul DRDP Timişoara pe postul dorit de acesta din urmă, apoi, potrivit descrierii faptei în drept, s-a precizat doar latura obiectivă a infracţiunii respectiv „folosirea influenţei sau autorităţii”, redându-se exclusiv definiţia infracţiunii aşa cum este stipulată şi reglementată de legiuitor în cuprinsul normei de incriminare, prev. de art. 13 din Legea nr. 78/2000. În speţă, nu s-a menţionat sub nicio formă în ce fel inculpatul ######### #### ###### şi-a exercitat influenţa şi autoritatea politică în vederea angajării inculpatului ##### #####, nu s-a evidenţiat sub nicio formă acţiunea /inacţiunea inculpatului ######### #### ###### din care să rezulte în ce fel şi-a folosit influenţa sau autoritatea. De asemenea, în cuprinsul rechizitoriului nu se face nicio referire la locul şi timpul în care a fost pretins săvârşită fapta de către inculpatul ######### #### ######, după cum nu se face nicio referire la probaţiunea care susţine învinuirea ce i se aduce, simpla enumerarea actelor procedurale întocmite în cursul urmăririi penale, nu satisface cerinţe prevăzute de dispoziţiile legale prev. de art. 328, art. 329 C.p.p. rap. la art. 286 C.p.p.

• Referitor la inculpata ##### ######## ##### , judecătorul de cameră preliminară din cadrul Tribunalului Arad reţine just că, în speţă, nu s-a menţionat în mod clar, concret şi sub nicio formă în ce fel inculpata ##### ######## ##### şi-a exercitat influenţa şi autoritatea politică în vederea angajării inculpatului ##### ######## #####, iar cu privire la descrierea faptei, conform cap. IV din rechizitoriu, reţine că procurorul a redat conţinutul convorbirilor telefonice sau din mediul ambiental ale inculpaţilor ###### ########, ######### ######## şi ####### ##### ###### respectiv conţinutul declaraţiei inculpatului ##### ######## #####, mesaje WhatsApp referitoare la conduita inculpatei ##### ######## privind angajarea inculpatului ##### ######## ##### în cadrul DRDP Timişoara pe postul dorit de acesta din urmă, fără a se face vreo referire la locul şi timpul în care a fost pretins săvârşită fapta de către inculpata ##### ######## #####.

• Referitor la inculpatul ##### ######## ##### judecătorul de cameră preliminară din cadrul Tribunalului Arad, cu privire la descrierea faptei, reţine în mod corect că procurorul a redat conţinutul convorbirilor telefonice sau din mediul ambiental ale inculpaţilor ###### ########, ######### ######## şi ####### ##### ###### respectiv conţinutul declaraţiei inculpatului ##### ######## #####, mesaje WhatsApp ale inculpatului ##### ######## ##### privitoare la angajarea sa în cadrul DRDP Timişoara pe postul dorit, că aceeaşi stare de fapt descrisă la cap. IV a fost menţionată în rechizitoriu atât pentru încadrarea juridică a faptei reţinute în sarcina inculpatei ##### ######## ##### cât şi pentru încadrarea juridică a faptei reţinute în sarcina inculpatului ##### ######## ##### cât şi faţă de inculpaţii ######### #### ######, ###### ##### ########, ###### ######## şi ######### ######## şi că, în speţă, nu s-a menţionat în mod clar, concret şi sub nicio formă în ce fel inculpatul ##### ######## ##### şi-a exercitat influenţa şi autoritatea politică în vederea angajării sale pe postul de şef al Departamentului Juridic din cadrul DRDP Timişoara.

• Referitor la inculpatul ####### ###### ###### judecătorii de cameră preliminară apreciază cu privire la descrierea faptei, conform cap. III-VI din rechizitoriu, că procurorul nu a specificat care sunt cele 19 acte materiale ale infracţiunii continuate, respectiv care sunt acţiunile inculpatului ####### ###### privitoare la ajutorul oferit sau în ce mod a înlesnit comiterea faptei (art. 48 Cod penal) de folosire sau exercitare a autorităţii, prev. de art. 13 din Legea nr. 78/2000 după cum nu se specifică persoana pe care, afirmativ a ajutat-o la comiterea faptei penale.

• Referitor la inculpata ######## ######### , judecătorii de cameră preliminară reţin că precizarea infracţiunii de trafic de influenţă în formă continuată, prev.de art. 291 C.p. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 35 C.p., cu menţiunea unui număr de 39 acte materiale, pretins săvârşite de inculpata ######## #########, fără ca aceste să fie descrise, nu satisface cerinţele privitoare la învinuirea ce i se aduce unei persoane şi pentru care se dispune trimiterea sa în judecată.

• Referitor la inculpatul ######### ######## ####, judecătorii de cameră preliminară reţin că, deşi inculpatul este trimis în judecată pentru 34 de acte materiale ale infracţiunii de folosire a influenţei, prev. de art. 13 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 35 Cod penal, în cuprinsul rechizitoriului nu sunt descrise cele 34 de acte materiale, nu s-a menţionat activitatea concretă, pretins săvârşită de inculpatul ######### ######## #### şi care constituie temei, potrivit aprecierii procurorului, pentru trimiterea sa în judecată privind infracţiunile de folosire a influenţei, prev. de art. 13 din Legea nr. 78/2000 şi respectiv luare de mită, prev. de art. 289 Cod penal rap. la art. 6 din Legea 78/2000 ambele cu aplicarea art. 35 Cod penal.

• Referitor la inculpaţii ##### ###### şi ###### ###### ####, judecătorii de cameră preliminară, cu privire la descrierea faptelor, reţin că procurorul, în partea expozitivă rechizitoriului a relatat, a narat în mod cronologic convorbirile telefonice şi din mediul ambiental ale inculpaţilor ##### ###### şi ###### ###### #### şi alte persoane, iar, apoi, potrivit descrierii faptei în drept, s-a precizat doar latura obiectivă a infracţiunii respectiv „folosirea influenţei sau autorităţii” redându-se exclusiv definiţia infracţiunii aşa cum este stipulată şi reglementată de legiuitor în cuprinsul normei de incriminare, prev. de art. 13 din Legea nr. 78/2000. În speţă, nu s-a menţionat sub nicio formă în ce fel inculpatul ##### ###### şi-a exercitat influenţa şi autoritatea politică în vederea angajării inculpatului ###### ###### ####, respectiv când şi în ce fel acesta din urmă a solicitat sprijinul unor persoane cu funcţii de conducere în partid pentru a beneficia de angajarea frauduloasă pe postul de inginer în cadrul DRDP Timişoara.

• Referitor la inculpatul ###### ##### ########, judecătorii de cameră preliminară, cu privire la descrierea faptelor, reţin că procurorul, în partea expozitivă rechizitoriului a relatat, a narat convorbirile telefonice şi din mediul ambiental ale inculpaţilor ###### ########, ######### ########, ######## ###### şi alte persoane privitoare la informarea, încunoştiinţarea inculpatului ###### ##### ######## privind ocuparea posturilor din cadrul DRDP Timişoara, respectiv acordul acestuia în ocuparea posturilor; solicitarea sa de a i se transmite numele persoanelor interesate, necesitatea ca persoanele susţinute politic de el să ajute partidul adică să plătească sume de bani, păreri privind schimbarea din funcţie a lui ######## ######, susţinerea inculpatului ####### ###### pentru păstrarea postului de şef al Departamentului Venituri, remiterea sumelor de bani la partid. În speţă, nu s-a menţionat sub nicio formă în ce fel inculpatul ###### ##### şi-a exercitat influenţa şi autoritatea politică în vederea angajării a cinci persoane pe funcţiile de controlor trafic în cadrul DRDP Timişoara; nu s-a menţionat care sunt faptele acestuia de a facilita numirile în funcţiile de şef al Departamentului Venituri, şef al Biroului încasări Venituri şef al Departamentului Juridic şi şef al Serviciului A.C.I., din cadrul DRDP Timişoara, numele celor 5 persoane, dar s-a menţionat că inculpatul ###### ##### ######## a săvârşit 51 de acte materiale ale infracţiunii de folosire a influenţei sau autorităţii de către persoana care ocupă o funcţie de conducere în cadrul unui partid politic în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite în formă continuată prev. de art. 13 din Legea 78/2000, cu aplic. art. 35 alin. 1 C.pen. În ceea ce priveşte infracţiunea prevăzută de art. 13 din Legea 78/2000, judecătorii de cameră preliminară apreciază că nu sunt indicate în mod concret actele materiale care intră în conţinutul infracţiunii continuate, după cum nu se înţelege cine sunt cele cinci persoane faţă de care inculpatul şi-ar fi exercitat influenţa în vederea angajării, în ce context şi faţă de cine a fost exercitată influenţa politică, la ce dată a avut loc presupusa exercitare a influenţei politice în ceea ce priveşte numirea în posturile de conducere sau în vederea obţinerii unor sume de bani pentru partid şi care erau relaţiile dintre inculpat şi ceilalţi coinculpaţi.

• Referitor la inculpatul ####### #### ####### , judecătorii de cameră preliminară apreciază în privinţa inculpatului ####### #### #######, în rechizitoriu, se impune completarea încadrărilor juridice raportate la fapte (grupate pe capitole) cu privire la infracţiunea de dare de mită, prev. de art. 290 alin. 1 C.pen., cu aplic. art. 6 din Legea 78/2000.

• Referitor la inculpatul ###### ########, judecătorii de cameră preliminară consideră că rechizitoriul este neregulamentar întocmit, referitor la maniera în care a fost descrisă infracţiunea de trafic de influenţă se apreciază că din descrierea infracţiunii nu se cunoaşte la ce fel de influenţă se face referire şi la ce fel ce fel de protecţie. Judecătorii cameră preliminară consideră că, în speţă, nu s-a menţionat sub nicio formă în ce fel inculpatul ###### ######## şi-a exercitat influenţa şi autoritatea politică în vederea angajării a cinci persoane pe funcţiile de controlor trafic în cadrul DRDP Timişoara şi nici ce fel de influenţă; nu s-a menţionat care sunt faptele acestuia de a facilita numirile în funcţiile de şef al Departamentului Venituri, şef al Biroului încasări Venituri şef al Departamentului Juridic şi şef al Serviciului A.C.I., din cadrul D.R.D.P. Timişoara. În ceea ce priveşte infracţiunea prevăzută de art. 13 din Legea 78/2000 (n.r. folosire a influenţei sau autorităţii de către persoana care ocupă o funcţie de conducere în cadrul unui partid politic în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite în formă continuată) se apreciază că nu sunt indicate în mod concret actele materiale care intră în conţinutul infracţiunii continuate, după cum că nu se înţelege cine sunt cele cinci persoane faţă de care inculpatul şi-ar fi exercitat influenţa în vederea angajării, în ce context şi faţă de cine a fost exercitată influenţa, la ce dată a avut loc presupusa exercitare a influenţei în ceea ce priveşte numirea în posturile de conducere şi care erau relaţiile dintre inculpat şi ceilalţi coinculpaţi.

• Referitor la inculpatul ######## ######, judecătorii de cameră preliminară reţin că, din examinarea conţinutului infracţiunii de luare de mită, procurorul a precizat că inculpatul ######## ###### a pretins şi primit suma pentru a nu-şi îndeplini îndatoririle de serviciu, însă nu se evidenţiază care erau îndatoririle de serviciu pe care nu şi le-a îndeplinit inculpatul, iar din modalitatea de descriere a faptei penale nu se conturează fără echivoc învinuirea concretă ce se doreşte a fi adusă inculpatului. Cât priveşte cea de-a doua infracţiune, respectiv traficul de influenţă, judecătorii de cameră preliminară apreciază că nu s-a menţionat sub nici o formă în ce fel inculpatul ######## ###### şi-a exercitat influenţa şi autoritatea asupra altor funcţionari în vederea asigurării protecţiei martorei la locul de muncă, nu se cunoaşte ce fel de influenţă a exercitat inculpatul, nu se cunosc funcţionarii faţă de care s-ar fi folosit influenţa şi nici ce fel de protecţie a asigurat martorei ####### #####.

• Referitor la inculpatul #### ######## , judecătorii de cameră preliminară reţin că rechizitoriul nu este regulamentar întocmit întrucât nu înţelege în mod clar şi fără echivoc dacă infracţiunea de luare de mită se consideră a fi fost săvârşită de inculpatul #### ######## în forma autoratului sau, dimpotrivă, a complicelui, respectiv care este efectiv activitatea infracţională reţinută în sarcina inculpatului #### ######## sub forma participaţiei penale, având în vedere neconcordanţa dintre pct. 1 şi 2 ale aceluiaşi Cap. VIII privitoare la infracţiunea de luare de mită reţinute în sarcina inculpatului #### ########. În materie penală acuzaţia ce se i aduce unei persoane trebuie formulată într-un mod coerent, clar, precis şi concis astfel încât aceasta să cunoască fără dubii învinuirea ce i se aduce şi raportat la această împrejurare să-şi poată formula apărările necesare.

În măsura în care procurorul apreciază că sunt întrunite elementele constitutive ale unei infracţiuni, trebuie să arate în concret actele materiale ale acţiunii (nu doar să se indice numărul acestora) și care realizează latura obiectivă a infracţiunilor pretins săvârşite, ceea ce nu s-a îndeplinit în speţă la fiecare inculpat în parte, iar descrierea faptei trebuie să fie realizată cu suficiente elemente încât să rezulte concordanţa faptei materiale cu norma penală.

În lipsa unei acuzaţii concrete formulate de procuror, s-ar încălca principiul garantării dreptului la un tribunal independent şi imparţial. În speţă, judecătorii de cameră preliminară ar dispune începerea judecăţii, judecătorul fondului ar fi în imposibilitate de a-i prezenta inculpatului învinuirea concretă ce i se aduce respectiv de a-i oferi lămuriri şi explicaţii referitoare la învinuirea adusă, potrivit art. 374 alin. 2 Cpp, aceasta având drept consecinţă şi imposibilitatea solicitării inculpatului de a fi judecat în procedura simplificată cu consecinţa reducerii pedepsei, conform art. 396 alin. 10 Cpp ori, dimpotrivă de a formula cereri în probaţiune pentru combaterea învinuirii, atâta timp cât nu cunoaşte in concreto învinuirea ce i se aduce. Procurorul, în motivele de contestaţie a arătat, că aspectele precizate de judecătorul de cameră preliminară pentru a argumenta neregularitatea rechizitoriului (cum sunt cele legate de atribuţiile de serviciu ale inculpatului, felul protecţiei, ş.a.) nu ţin de regularitatea actului de sesizare şi nu fac obiectul procedurii în camera preliminară, susţinere care apare ca nefondată, deoarece descrierea faptei trebuie să fie realizată cu suficiente elemente încât să rezulte concordanţa faptei materiale cu norma penală .

În aceste condiţii solicitarea de admiterea a contestaţiei, desfiinţarea parţială a încheierii penale de cameră preliminară din data de 07.01.2022 şi desfiinţarea totală a încheierii finale (dezinvestire) de cameră preliminară din data de 17.03.2022, pronunţate de Judecătorul de cameră preliminară de la Tribunalul Arad iar, în rejudecare, să se dispună respingerea tuturor cererilor şi excepţiilor invocate de inculpaţi, precum şi de instanţă din oficiu, şi să se constate legalitatea sesizării instanţei, administrării probelor şi efectuării actelor de urmărire penală şi, în consecinţă, să se dispună începerea judecăţii, apare ca fiind nefondată, astfel că contestaţia formulată de DNA – Serviciul Teritorial Timişoara urmează a fi respinsă, în condiţiile în care în motivele contestaţiei formulate s-au recopiat acuzaţiile aduse inculpaţilor în aceeaşi formulă, fără a fi aduse argumente pertinente în sprijinul admiterii contestaţiei”.

Secția de combatere a corupției din cadrul Structurii Centrale a DNA a preluat cauza de la DNA Timișoara în luna decembrie 2022, procurorii de la Structura Centrală au remediat neregularitățile din rechizitoriu și tot ei au dispus trimiterea în judecată a dosarului. Astfel, cauza a fost trimisă, din nou, la judecată. De data aceasta, dosarul cunoscut sub numele de „Mită la PSD” va fi soluționat de Tribunalul Timiș.

Citește și: Dosarul „Mită la PSD”, trimis de procurori, din nou, la judecată. Cauza în care foștii parlamentari PSD Arad sunt acuzați de luare mită se va judeca la Tribunalul Timiș