miercuri, 16 aprilie, 2025

Special Arad Logo

    8% dintre elevi consumă frecvent alcool, 15% fumează zilnic. Depedenţele adolescenţilor, între cifre oficiale şi subraportare

    de Adriana Barbu | 9 ianuarie 2025, 12:57 PM | Educaţie | Știri Arad | Topic special

    1

    Alcool, ţigări, droguri printre elevi. Nimic nou, am spune, dacă nu ne-am uita la procente şi nu am afla chiar de la Ministerul Educaţiei că acestea s-ar putea să nu fie cele reale, pentru că de cele mai multe ori vorbim de o subraportare a dependenţelor printre adolescenţi.

    Studiul privind „Calitatea vieții liceenilor din România”, realizat cu ajutorul unei cercetări cantitative pe un eșantion reprezentativ de 4.577 de elevi din 76 de licee din țară, a fost publicat, fără niciun fel de promovare, de Ministerul Educației, potrivit celor de la Edupedu, la sfârșitul lunii decembrie.

    De aici aflăm că există, potrivit concluziilor bazate pe o serie de indicatori veniţi să descrie stilul de viață sănătos al liceenilor, că există anumite tendințe pozitive când vorbim de elevi, dar că se ridică și unele semne de îngrijorare.

    Studiul amintește din start și de subraportare când vine vorba de comportamentele reprobabile, aceasta făcând ca datele adunate în studiul să nu poată fi considerate 100% reale: „Referitor la comportamentele de risc, investigarea acestora în rândul liceenilor este problematică având în vedere subraportarea comportamentelor indezirabile social ce vizează minorii”.

    elevi tigari droguri

    (Grafic din studiul Ministerului Sănătății, legat de dependențe printre elevi)

    Alcool, țigări și droguri printre elevi

    Când vine vorba de comportamentele de risc, aflăm că 15% dintre elevii care au răspuns întrebărilor fumează zilnic sau aproape zilnic, 8% dintre ei consumă zilnic sau aproape în fiecare zi alcool, iar 1% consumând zilnic sau frecvent droguri.

    “Rezultatele studiului arată că 8% dintre respondenți declară faptul că sunt consumatori frecvenți de alcool (1-2 ori pe săptămână, aproape în fiecare zi sau zilnic), iar 45% că sunt consumatori ocazionali (lunar sau mai rar), în timp ce consumul personal de substanțe psihoactive este confirmat doar de 2% dintre elevii chestionați, dintre care jumătate afirmă că acest lucru se întâmplă foarte rar (o dată la câteva luni), iar restul – că reprezintă o obișnuință zilnică. De asemenea, 15% dintre liceeni admit că fumează zilnic sau aproape în fiecare zi, alți 2% fac acest lucru de 1-2 ori pe săptămână, iar 6% – lunar sau mai rar”, se arată în studiul ministerului.

    Tot aici se precizează: „Consumul de alcool și fumatul au o frecvență mai mare în cazul liceenilor din mediul urban și a celor din clasele mai mari (a X-a, a XI-a, a XII-a). Abstinența totală față de alcool este mai des întâlnită printre elevii care învață în licee private și printre fete. Fetele sunt, totodată, și cele care declară mai frecvent că nu consumă niciodată droguri. Pentru toate cele trei comportamente de risc (consum de alcool, de droguri, fumat) procentele cele mai ridicate de abstinenți se regăsesc în rândul liceenilor de vârstă mai mică (14-16 ani), din clasa a IX-a„.

    90% dintre adolescenţi practică sport, 45% mănâncă frecvent produse fast-food

    Care sunt veştile bune despre care vorbeşte analiza oficială? Faptul că elevii din ziua de astăzi practică sportul (există însă o obsesie pe reţelele sociale cu privire la exerciţiile fizice şi poate în aceasta stă explicaţia procentului destul de mare al tinerilor care practică constant sport), faptul că au un regim alimentar destul de sănătos, faptul că mănâncă regulat fructe şi legume.

    „Unul dintre obiceiurile benefice însușite de către liceeni este practicarea constantă a activității fizice (săptămânală sau chiar zilnică) de către aproape 90% dintre aceștia, mai ales de către băieți (diferența față de fete este de aproximativ 20 de puncte procentuale) și de către cei cu vârste de 14-16 ani.

    Într-o pondere foarte ridicată, liceenii au un regim alimentar consistent și diversificat, ținând cont de faptul că 8 din 10 elevi includ trei mese în alimentația zilnică sau aproape zilnică, că trei sferturi consumă regulat (zilnic sau aproape zilnic) fructe și legume, iar 97% dintre aceștia își asigură, în mod frecvent (1-2 pe săptămână, zilnic sau aproape zilnic), aportul necesar de proteine de origine animală (lapte, ouă, brânză, carne).

    Respectarea celor trei mese pe zi și consumul de proteine animale sunt mai adesea constatate în rândul băieților decât al fetelor. Alte diferențe apar în funcție de mediul de rezidență, elevii din mediul rural consumând mai frecvent trei mese pe zi decât cei din urban, dar aceștia din urmă includ mai adesea în alimentația lor proteine animale”, se indică în studiu.

    4% dintre adolescenţi spun că au suficientă mâncare

    Nu toţi elevii o duc însă bine, iar faptul reiese din analiza care vorbeşte despre faptul că cel puţin 4% dintre elevi se confruntă zilnic cu mâncare insuficientă: „datele surprind și existența unei categorii de respondenți care se confruntă fie lunar (4%), fie săptămânal (3%), fie zilnic sau aproape zilnic (4%) cu lipsa mâncării suficiente, procentele fiind relativ uniform răspândite în populația investigată, fără a fi observate diferențe semnificative în funcție de principalele variabile socio-demografice”.

    Tot în zona cu probleme este inclusă și tendința elevilor de a consuma zilnic sau aproape zilnic dulciuri și produse fast-food, băuturi carbogazoase și energizante: „Totodată, se remarcă recurența zilnică sau aproape zilnică a unor deprinderi alimentare nesănătoase precum consumul ridicat de dulciuri de către aproape jumătate dintre liceeni, în special de către fete, și a produselor fast-food, snacksurilor, băuturilor carbogazoase sau energizante de către unul din patru respondenți, cu precădere, de către cei din mediul rural”.

    Realitatea din şcoli, în procentele ministerului

    Studiul privind „Calitatea vieții liceenilor din România” trebuie însă citit pornind de la tendința adolescenților de a subraporta comportamente indezirabile social. Datele sunt însă îngrijorătoare dincolo de practicarea sportului: 15% dintre liceeni spun că fumează zilnic sau aproape zilnic, aproape 1 din 10 liceeni declară că sunt consumatori frecvenți de alcool, aproape jumătate dintre ei – 45% – spun că sunt consumatori ocazionali.

    Mai bine de trei sferturi (79%) dintre respondenți declară că mănâncă des dulciuri, iar aproape jumătate (45%) consumă dulciuri zilnic sau aproape zilnic, 57% dintre respondenți declară că apelează cel puțin săptămânal la fast-food, snacksuri, băuturi carbogazoase sau energizante, iar un sfert dintre adolescenţi consumă astfel de produse zilnic sau aproape zilnic.

    Citește și:

    Elevi și studenți, audiați de procurori într-un dosar de trafic de droguri în școli. Percheziții în 5 orașe

    Urmărește Special Arad și pe Google News, Twitter, LinkedIn și Instagram!

    Distribuie articolul

    Comentarii

    1. Într-o lume din ce în ce mai digitalizată, un risc real care apare este acela ca elevii să nu mai cunoască sau să nu aprecieze importanța caligrafiei. Mulți dintre ei încep să folosească tastaturi încă din primii ani de școală, iar scrisul de mână, inclusiv caligrafia, devine o practică din ce în ce mai rară. Dar această schimbare nu este una simplă. Caligrafia joacă un rol crucial în dezvoltarea creierului și a sistemului neuronal. Studiile științifice au demonstrat că procesul de scriere de mână activează părți ale creierului responsabile pentru memorare, învățare, coordonare și motricitate fină. Scrisul manual implică o activitate mentală mult mai profundă decât tastarea, stimulând conexiuni neuronale esențiale pentru dezvoltarea cognitivă. De asemenea, scrierea de mână ajută la consolidarea unor abilități esențiale pentru viața de zi cu zi, precum concentrarea, răbdarea și autocontrolul.
      În schimb, tastarea este un proces mai rapid și mai automatizat, care nu implică aceeași activare profundă a creierului. Dacă elevii se bazează exclusiv pe tehnologie, aceștia riscă să dezvolte o capacitate de concentrare mai scăzută și să întâmpine dificultăți în activitățile care necesită o atenție susținută. Caligrafia nu este doar o formă de scriere estetică, ci un act cultural care le permite copiilor să înțeleagă tradițiile și importanța esteticii în viața cotidiană. Prin învățarea scrisului de mână, copiii învață nu doar să își exprime gândurile, dar și să aprecieze valoarea unei tradiții care contribuie la dezvoltarea lor intelectuală și emoțională.
      Din păcate, acest tip de educație nu mai este întotdeauna susținut în mod corespunzător, iar elevii riscă să piardă aceste beneficii importante. De aceea, este esențial ca educația pentru un stil de viață sănătos să includă nu doar prevenirea viciilor, dar și protejarea unor practici educaționale fundamentale, precum caligrafia, care joacă un rol esențial în dezvoltarea creierului și a sănătății mentale.
      Mai departe, un stil de viață sănătos nu ar trebui să fie o materie exclusiv pentru liceu, când tinerii sunt deja expuși multor influențe externe și trebuie să ia decizii importante. Dacă vrem ca viitoarele generații să fie mai echilibrate și mai sănătoase decât cele de astăzi, educația pentru un stil de viață sănătos trebuie să înceapă mult mai devreme, încă din primii ani de viață. Atunci se formează obiceiurile, valorile și comportamentele fundamentale care vor influența întreaga lor dezvoltare. Educația pentru sănătate trebuie să fie integrată în curricula școlară din ciclul primar și gimnazial, și nu doar la liceu, pentru a forma o bază solidă în privința unui stil de viață echilibrat.
      Această educație timpurie ar trebui să includă nu doar informații despre alimentație sănătoasă, sport, somn adecvat și igienă, dar și despre sănătatea emoțională și socială. Copiii trebuie să învețe să își gestioneze emoțiile, să construiască relații sănătoase cu ceilalți și să înțeleagă cum să facă față presiunilor sociale și familiale. Este important ca educația pentru un stil de viață sănătos să includă nu doar prevenirea viciilor, dar și promovarea unei culturi a respectului față de sine și față de ceilalți, a responsabilității și a echilibrului între muncă și relaxare.
      Un aspect esențial al acestei educații este integrarea unor discipline fundamentale, precum religia, psihologia și sociologia, ca materii obligatorii, nu doar opționale. Religia poate contribui la formarea unui cadru moral solid, bazat pe valori fundamentale de respect, iubire și responsabilitate. În același timp, psihologia și sociologia oferă elevilor instrumentele necesare pentru a înțelege mai bine propriile emoții și comportamente, dar și ale celor din jur, pregătindu-i astfel pentru interacțiuni sociale mai sănătoase și mai echilibrate. Aceste discipline ajută elevii să înțeleagă comportamentele umane într-un mod mai profund, contribuind la o dezvoltare armonioasă a personalității lor.
      În ceea ce privește alimentația, aceasta joacă un rol esențial în dezvoltarea copiilor, iar o alimentație necorespunzătoare poate avea efecte negative majore asupra creierului și asupra întregii lor sănătăți. Din păcate, nu toate familiile au posibilitatea financiară de a oferi copiilor o alimentație sănătoasă sau de a înțelege cum să aleagă alimentele cele mai benefice pentru dezvoltarea lor. În multe cazuri, părinții nu sunt conștienți de importanța alimentelor de calitate sau nu au acces la informațiile necesare pentru a face alegeri alimentare corecte. În acest context, mulți copii se confruntă cu dereglări chimice în creier, cauzate de o dietă sărăcăcioasă în nutrienți esențiali. Aceste dereglări pot afecta funcțiile cognitive, cum ar fi capacitatea de concentrare, memoria, procesarea informațiilor și reglarea emoțiilor. Mai mult, o alimentație dezechilibrată poate duce la tulburări de comportament, precum hiperactivitatea sau problemele de anxietate.
      În acest sens, educația pentru un stil de viață sănătos ar trebui să includă informații despre importanța unei alimentații echilibrate, dar și să ofere părinților resurse și suport pentru a putea înțelege mai bine impactul pe care alimentele îl au asupra sănătății copiilor lor. Este esențial ca părinții să fie educați și să primească ajutor pentru a învăța să facă alegeri alimentare sănătoase, chiar și în condițiile unor resurse financiare limitate. De asemenea, școlile ar trebui să încurajeze programe de educație alimentară care să ajute elevii să înțeleagă efectele unei diete corecte asupra sănătății fizice și mentale.
      De asemenea, este esențial ca părinții să fie implicați activ în acest proces educativ. Educația pentru sănătate nu ar trebui să se limiteze doar la școală. Programele educaționale pentru părinți sunt la fel de importante, mai ales pentru acele familii care nu au resurse suficiente pentru a sprijini dezvoltarea emoțională și mentală a copiilor lor. Părinții trebuie să înțeleagă cum pot să sprijine copiii în dezvoltarea unor obiceiuri sănătoase, în gestionarea emoțiilor și în construirea unei relații echilibrate cu tehnologia. Programele de consiliere pentru părinți ar trebui să fie obligatorii și să fie încurajați să participe prin diverse măsuri stimulative, inclusiv prin recompensarea participării lor sau prin includerea acestor sesiuni în programul școlar.
      Este important să acordăm o atenție specială copiilor din mediile defavorizate, care, din cauza lipsei de resurse, nu au acces la aceeași educație de calitate ca ceilalți copii. Acestea sunt, de multe ori, grupuri vulnerabile care au nevoie de sprijin suplimentar, inclusiv din partea școlilor și a autorităților locale. Este esențial ca acești copii să nu fie lăsați pe dinafară, iar școlile trebuie să colaboreze cu diverse organizații pentru a le asigura un sprijin educațional, emoțional și social adecvat. În acest sens, educația pentru sănătate trebuie să fie accesibilă tuturor copiilor, fără a face distincție între mediile de proveniență.
      De asemenea, trebuie să înțelegem că viciile, cum ar fi consumul de droguri, alcool, fumatul și sexul neprotejat, nu provin doar din alegeri individuale, ci sunt adesea rezultatul unui context socio-economic complex, în care familiile nu au întotdeauna resursele emoționale sau educaționale pentru a sprijini dezvoltarea sănătoasă a copiilor lor. Copiii care provin din familii cu probleme transgeneraționale sau cu traume emoționale pot fi mai vulnerabili la astfel de comportamente. De aceea, educația pentru sănătate trebuie să fie susținută și de intervenții la nivelul comunității și al familiei, pentru a-i ajuta pe părinți să își înțeleagă mai bine rolul și impactul asupra vieților copiilor lor.
      În ceea ce privește viața sexuală, educația trebuie să pună un accent deosebit pe responsabilitate și siguranță. Tinerii trebuie să fie conștienți de riscurile sexului neprotejat, nu doar din punct de vedere al sănătății fizice (boli cu transmitere sexuală, sarcini neplanificate), dar și din perspectiva unei relații sănătoase, bazate pe respect și încredere reciprocă. În plus, este important ca sexul să fie înțeles ca o experiență profundă, care ar trebui să se desfășoare într-un cadru stabil și responsabil, cum ar fi căsătoria, pentru a crea relații sănătoase și durabile.
      În concluzie, educația pentru un stil de viață sănătos trebuie să înceapă de la vârste fragede și să fie o abordare completă și integrată, care să cuprindă nu doar informații despre alimentație, sport și igienă, dar și educația religioasă, psihologică și sociologică. Aceasta trebuie să includă și sprijinul activ al părinților, pentru a ajuta la dezvoltarea unor copii echilibrați, responsabili și sănătoși. De asemenea, trebuie să oferim aceleași oportunități educaționale și copiilor din medii defavorizate, pentru ca toți tinerii să beneficieze de o educație completă și echitabilă, care le va asigura un viitor mai sănătos și mai prosper.

      0 voturi
      +1
      -1

    Scrie un comentariu

    0 + 5 =

    Redacția Special Arad își rezervă dreptul de a selecta și a modera comentariile în funcție de relevanța lor față de subiect. Comentariile care nu fac referire la subiectul prezentat nu vor fi aprobate. De asemenea, răspunderea juridică aparține autorului comentariului.