CTP Arad e „pe cai mari”. Bilete virtuale, GPS, Wi-Fi gratuit și nu numai. Totul cu o întârziere de… zece ani





Pe unul dintre tramvaiele arădene și în câteva stații se pot observa deja afișele informative cu un cod QR, care anunță implementarea unui sistem de plată a biletelor în ton cu vremurile noastre. Este vorba despre opțiunea de a achiziționa un bilet de tramvai virtual în locul celui fizic, cu ajutorul aplicației smartphone 24pay, prin care se scanează codul afișat în tramvai, iar plata se face prin intermediul contului bancar al călătorului, conectat la această aplicație. Câțiva arădeni s-au și plâns deja pe Facebook că sistemul dă erori, însă directorul Companiei de Transport Public susține că sistemul de e-ticketing, despre care s-a tot vorbit în ultima perioadă, este deocamdată în teste. Mai mult, nu este singura investiție majoră pentru CTP!
Acest lucru ne-a pus pe gânduri și l-am luat la întrebări pe Claudiu Godja, directorul companiei. În primul rând, vă vine sau nu să credeți, problema implementării sistemului e-ticketing a fost ridicată prima oară în 2007, an în care o altă investiție majoră efectiv s-a evaporat… ca și cum nici n-ar fi existat.
O nouă eră digitală pentru CTP: a început în 2003… apoi a dispărut
Sistemul pilot de afișaj al programului tramvaielor pe linia 3 a fost implementat în decembrie 2003 și a fost o investiție a Companiei de Transport Public Arad. A costat 40.000 euro. 49 de stații din totalul de 70 au fost echipate cu aceste panouri electronice și 18 vagoane au fost urmărite prin GPS. A fost o adevărată inovație pentru acele vremuri în zona de Vest, însă „minunile” țin doar trei zile în orașul nostru, ca de obicei. Trei zile la figurat, desigur, de fapt erau trei ani, pentru că atunci, în 2006, a intervenit investiția Primăriei din fonduri BERD, care a presupus refacerea completă a infrastructurii pe tronsonul Calea Aurel Vlaicu – Bulevardul Revoluției – Aradul Nou, iar modernizarea liniilor de tramvai și a stațiilor nu a inclus și remontarea acelor panouri existente (nu în prima etapă, cel puțin), chiar dacă – culmea! – în anul 2007, consilierii locali au votat extinderea sistemului GPS pentru CTP, cu o valoare totală de 3.747.208 lei și cu finanțare din bugetul local.
„În momentul în care lucrările BERD s-au finalizat, nu au mai fost montate din nou acele echipamente, întrucât ele au devenit învechite din punct de vedere tehnic”, spune directorul CTP Arad, Claudiu Godja. Suma alocată în CLM a ajuns astfel în excedentul bugetar (cel puțin, așa se întâmplă în mod normal, dacă banii nu au fost investiți).
Proiectul, pe o perioadă de șapte ani, avea în plan inclusiv implementarea pe viitor a unui sistem „contactless ticketing” (sau e-ticketing), adică bilete digitale.
Au trecut 11 ani de atunci (!) și nu s-a văzut nicio schimbare în tot acest timp, în afară de achiziția tramvaielor Imperio (printr-o finanțare din bugetul local), fabricate la Arad.
Claudiu Godja spune că în general cam tot ce se întâmplă la nivel de autorități publice durează foarte mult. „Chiar și la noi, în cazul licitațiilor publice”, a mai adăugat. El speră ca investiția vizată inclusiv în proiectul BERD să fie implementată în cursul acestui an, iar acesta cuprinde înlocuirea automatelor de bilete, tot ce înseamnă logistică de biletărie și abonamente, monitorizarea fluxului de călători, monitorizarea flotei prin GPS, afișaje electronice pe toate mijloacele de transport, atât tramvai, cât și autobuze (acele numere și rute afiște în fața, în spatele și pe lateralul vagoanelor și al autobuzelor) și nu în ultimul rând, montarea unor panouri electronice noi în stații pentru toate liniile.
Toate acestea fac parte din proiectul numit, generic,
E-TICKETING
Biletele online funcționeză deocamdată doar pe un singur tramvai. Este un sistem de plată prin smartphone, adică cu ajutorul unei aplicații (disponibilă pe Google Play și App Store) cu care se scanează codul QR din interiorul tramvaiului, după care plata se face prin e-banking. De aceea, călătorul care alege această variantă de bilet, trebuie să aibă și un cont bancar, respectiv o aplicație de e-banking pe telefonul mobil.
Biletul este valabil timp de o oră.
Controlul biletului online
După finalizarea comenzii biletului online, călătorul trebuie să-i arate controlorului doar mesajul de confirmare primit pe telefon.
Conducerea CTP-ului s-a gândit, în schimb, și la cei care ar vrea să fraierească sistemul. În momentul în care controlorul urcă pe tramvai, acesta scanează și el codul QR cu un dispozitiv special și anulează eliberarea unui bilet prin acel cod QR pentru cca. cinci minute, adică atâta timp cât controlorul verifică biletele achiziționate. În acest fel, cei care nu au finalizat procedura de achiziție, așteptând cu degetul pe buton până la venirea controlorului, nu mai pot face acest lucru ulterior.
Tocmai din acest motiv s-a ales varianta de e-ticketing printr-o aplicație și coduri QR și nu un sistem prin SMS.
Din cicul „Altă întrebare”: tramvaiele au deja un sistem de semnal audio pentru orbi… dar nu se folosește!
În anul 2016, Consiliul Local Municipal a achiziționat și chiar a implementat pentru CTP un sistem de semnal acustic care trebuia să vină în ajutorul persoanelor cu deficiențe de vedere, prin care aceștia erau anunțați despre numărul tramvaiului ajuns în stație.
Nimeni nu știe despre această modernizare a CTP-ului, la urma urmei una foarte utilă… pentru că niciodată nu s-a pus în funcțiune!
Potrivit unor informații pe care le deținem, vatmanii au fost cei care s-au împotrivit, tocmai într-o perioadă tensionantă pentru CTP, când aceștia au pornit o grevă din cauza salariilor. Sistemul trebuia să funcționeze foarte simplu, în felul următor: în momentul în care vagonul a ajuns în stație, vatmanul trebuia să apese un buton, iar dintr-un difuzor montat pe tramvai, călătorii din stație ar fi fost anunțați de numărul și destinația tramvaiului. La urma urmei, printr-un sistem similar funcționează și semnalele audio din interiorul vagoanelor Imperio.
Ce spune Claudiu Godja despre acest proiect neimplementat? Neagă refuzul vatmanilor, motivul fiind – spune acesta – reclamațiile cetățenilor pentru poluarea fonică a străzilor, mai ales în zonele stațiilor cu case particulare. Problema se va rezolva în schimb, ne liniștește Claudiu Godja, tot în cadrul implementării sistemului de e-ticketing și GPS.
„Sistemul într-adevăr există și e funcțională, dar nu s-a folosit tocmai pentru că deranjează. Ele vor fi funcționale cu adevărat în momentul în care va exista GPS-ul pe tramvaie. În lipsa acestuia, el numără opririle și le consideră ca stații și de aici începe tot decalajul. Motiv pentru care vatmanul ar trebui, cel puțin de patru-cinci ori pe un traseu precum Făt Frumos – Aradul Nou să îl tot seteze manual, corespunzător stației, în momentul în care apare acea desincronizare. Ori dacă tramvaiele vor fi conectate la GPS, în momentul acela aparatul va putea ști dacă e într-o stație sau la un semafor”, spune directorul CTP.
Tot din ciclul „Știați că…?”: de ceva timp există deja Wi-Fi gratuit în anumite tramvaie arădene!
Din fonduri proprii, CTP a dotat deja anumite vagoane de tramvai cu internet wireless. Nu au ieșit public cu această informație pentru că deocamdată nu sunt decât 55 de tramvaie din 70. Un astfel de router permite conectarea simultană a în jur de 50 de persoane pe un tramvai.
Hotspot-ul nu este parolat, este în schimb o restricție la YouTube, pentru că acesta îngreunează viteza de accesare. Este restricționată, desigur, și accesarea site-urilor porno.
Prin această investiție, CTP dorește să atragă în special publicul tânăr.
În schimb, tineretul interesat de imaginea CTP trebuie să mai aștepte
2016 era un an electoral pentru Gheorghe Falcă. Tocmai candidase la un nou mandat. În primăvara acelui an s-a pus din nou pe masă proiectul e-ticketing pentru CTP (după 8 ani în care nu s-a realizat nimic palpabil), precum și o posibilă schimbare a identității vizuale a companiei.
Special Arad a scris pe vremea aceea, în februarie 2016, despre un tânăr designer arădean, care a propus gratuit un logo și un set întreg de identitate vizuală modernă pentru CTP. Peste o lună, Gheorghe Falcă a aruncat „bomba”… sau… ar fi mai potrivit s-o numim petardă: tânărul arădean, Suna Michel, a fost chemat la o discuție cu primarul Aradului și cu directorul CTP, pe vremea aceea Mariana Birău.
Tânărului Suna Michel i s-a promis pe atunci că proiectul său benevol va fi implementat în cadrul proiectului de e-ticketing, împreună cu toate gadget-urile și inovațiile despre care discutăm încă și astăzi. Michel a rămas însă cu buza umflată.
Mai este și un alt designer arădean care a creat o siglă și o identitate vizuală nouă pentru CTP. Ce-i drept, acesta nu a luat în calcul să o doneze pur și simplu companiei.
Sorin Cadar a realizat această lucrare în anul 2015, inițial ca o lucrare de licență. Prezentarea include un rebranding total pentru CTP Arad, pornind de la logo și website, până la reclame stradale, hărți, ecusoane, dosare și pliante, deci o identitate vizuală completă. Lucrarea poate fi găsită pe pagina lui de Behance.net.
Însă… directorul CTP spune că schimbarea identității vizuale ar fi o schimbare prea costisitoare momentan, fiind necesară în acel caz atât înnoirea website-ului, cât și a panourilor din stații, nemaivorbind de biletele pe care vechea siglă (adică actuala, dar cine mai ține minte cât e de „antică”?) este, de asemenea, imprimată.
Pe lângă asta, conducerea CTP, în parteneriat cu Primăria, își centralizează eforturile acum pe celelalte investiții, mult mai vechi, care abia acum intră în faza de implementare.
Se vrea, pe deasupra, achiziționarea a 30 de tramvaie noi, iar în următorii zece ani chiar reînnorirea completă a întregii flote din dotarea CTP Arad. De asemenea, se vrea modernizarea tuturor stațiilor de autobuze în municipiul și județul Arad. Citește despre aceste planuri AICI.
Comentariile portalului
Aha, dacă realizarilee sunt în funcție de datele dan biblie, probabil că autostrăzile se vor face până la apoca lipsă! Aia mare, sau mică, nu mai contează...
Poate nu ar strica să vă documentați ceva mai atent. Veți putea observa că procesiunile ortodoxe legate sau inspirate din viața lui Iisus (deci, inclusiv drumul crucii) (...)
Sa-mi spuna cineva de ce acesti calugari copiaza Via Dolorosa de la Romano Catolici. Biserica Ortodoxa nu are " Drumul Crucii" inclus in randuiala bisericeasca . In nici o carte de cult (...)