Un tânăr arădean numit Suna Michel ne-a contactat la sfârșitul săptămânii trecute, atrăgându-ne atenția asupra proiectului său pe care ar vrea să-l doneze Companiei de Transport Public din Arad. El a creat, din proprie inițiativă, un logo modern și o identitate vizuală completă pentru aceasta. Iar dacă C.T.P. ar fi interesată, tânărul nu s-ar opri doar la atât. Alături de alți tineri entuziaști, el are în vizor și o aplicație mobilă prin care tramvaiele pot fi monitorizate prin GPS, precum cele existente în Timișoara, București, sau majoritatea orașelor europene.

Dar este Aradul pregătit pentru asemenea schimbări… având în vedere că, în majoritatea cazurilor, la capitolul design am rămas în urmă cu vreo două decenii? 

Suna Michel are 23 de ani și este absolvent al Facultății de Design în cadrul Universității Aurel Vlaicu din Arad. A lucrat o perioadă într-un ONG pe post de designer, facilitator local și voluntar, participând direct la diverse proiecte locale implementate de către asociație, alături de o echipă tânără, cu inițiativă, „cărora le sunt recunoscător că mi-au dat imboldul în realizarea proiectelor personale”, precizează Michel.

Conceptul siglei CTP, pe care o găsiți mai jos, nici măcar nu este foarte nou – subliniem acest lucru, doar ca să vă atragem atenția asupra interesului mai mult decât scăzut al Administrației Locale pentru asemenea proiecte.

„L-am început în timpul facultății, în anul 3. Ideea proiectului mi-a venit chiar în timp ce urcam în tramvai. Cu entuziasm le-am împărtășit ideea profesorilor, care mi-au aprobat-o ca temă de licență. Pe atunci, lucrarea avea o cromatică alb-roșie, gândindu-mă că s-ar potrivi de minune ca CTP-ul să poarte culorile echipei UTA, ceea ce îi dădea un aspect plăcut și unitar. Dincolo, orașele care țin la imaginea lor, practică acest lucru. La noi, Timișoara e un exemplu bun, având alb-violetul și la transport și la echipă de fotbal. Odată finalizată, am prezentat lucrarea celor de la CTP. Din păcate, aceștia nu au avut deschiderea și interesul necesar pentru o astfel de propunere. Asta a fost acum doi ani. Până astăzi, am continuat să lucrez la acest proiect. Acum, lucrarea respectă culorile drapelului arădean. E mai mult decât un proiect de indentitate vizuală, atât ca lucrare de natură estetică, cât și de documentare”, povestește Michel.

Propunerea lui include, totodată, și un apel la adresa instituțiilor și companiilor arădene, ca pe viitor să promoveze mai mult artiștii locali. 

Actuala siglă CTP

Trebuie să recunoaștem, actuala siglă a CTP-ului este sub orice critică, fiind aceeași încă din anii ’90. Și nu e singura companie sau firmă din oraș aflată în această situație.

Dacă facem o plimbare numai în centrul Aradului și încercăm să privim, per ansamblu, cu ochii unui designer, siglele sau casetele luminoase (în cazul în care sunt iluminate) de deasupra magazinelor sau a unor firme de diverse domenii… constatăm cu „durere de cap” că am rămas în urmă cu cel puțin 20 de ani.

„Fără a pretinde nici o răsplată, doresc să ofer acest proiect de indentitate vizuală CTP-ului (Aradului), să servească comunității arădene, să aducă o doză de prospețime și încredere atât imaginii Companiei de Transport Public cât și orașului per ansamblu”, ne anunța în scris designerul Michel.

Sigla propusă de Suna Michel

„Lucrarea de față mi-a fost asistată de profesorii din facultate, fapt care îi atestă un demers academic și analitic bine structurat pentru consolidarea imaginii companiei.

Mi-aș dori ca Aradul să ofere mai multe oportunități tinerilor talentați, să li se dea șansa de a-și exprima potențialul. Multe companii nu fac decât să apeleze la agenții de creație care sunt foarte constisitoare ca preț și uneori naive ca simț estetic, focalizate doar pe profit. În Arad, doar două agenții de creație își merită acest titlu.

Propun, alături de alți tineri artiști, un apel la adresa instituțiilor și companiilor, ca pe viitor să promoveze mai mult artiștii locali, să lanseze concursuri care să răspundă nevoilor sale, să fie publice, să aibă transparență, iar noi cu siguranță vom răspunde cu entuziasm acestor oferte.

Aradul are acum oportunități și perspective noi pentru cetățeni, turiști și inverstitori, de aceea poate fi un moment potrivit pentru oraș să-și promoveze imaginea, indentitatea”, ne mai scrie tânărul designer în e-mailul trimis redacției.

Cu sau fără logo… CTP stă prost, oricum, la capitolul „imagine”

Anul trecut, Special Arad a trecut în revistă toate stațiile de pe liniile 3 și 18 B (rutele Făt-Frumos – P-ța Romană și Uzina Electrică – Maximilian / Micălaca), încercând să întocmească statistica stațiilor cu și fără automate de bilete. Rezultatul?

13 din 46… acesta e numărul stațiilor OK pe rutele analizate de noi. În restul de 33, arădenii nu prea au șanse să-și îndeplinească obligația de a călători cu tramvaiul „conform legii”… adică cu un bilet. Însă aparatele-lipsă din majoritatea stațiilor, aparatele semi- sau complet defecte (ori nu dau rest, ori iau banii dar nu mai dau bilet) nu sunt singurele probleme reclamate de cetățeni. Cazul controlorilor care amenință cu amenda călătorii fără bilet, dar pot fi, de fapt, „mituiți” cu 20-30 de lei, e o altă problemă semnalată de arădeni.

Despre aspectul stațiilor, modernizate acum 6-7 ani (aproximativ), nu are rost să menționăm, în acest caz nefiind Compania de Transport Public de vină, ci mai degrabă arădenii iresponsabili, în majoritatea cazurilor oamenii străzii.

Dar ce s-a întâmplat, oare, cu acele panouri de afișaj electronic din anii 2003 – 2005, care informau călătorii când și ce tramvai urma să ajungă în stație, instalate în urma unui proiect BERD? Funcționau, de fapt, numai în cazul liniei 3 și se anunțase pe atunci că vor fi adaptate și pentru restul liniilor de tramvai. După ce toate stațiile din oraș au fost refăcute de la zero, nimeni, nici CTP, nici administrația orașului, n-a mai scos o vorbă despre acele panouri.

Pe când o aplicație mobilă și pentru CTP Arad?

O astfel de aplicație există deja de cinci ani în Timișoara și de trei ani în București. Tânărul designer arădean are în vedere și acest aspect în proiectul realizat pentru CTP, pe lângă un website nou. Desigur, fără sprijinul conducerii orașului sau chiar al companiei vizate, toate acestea rămân doar idei.

„Țin să menționez că am și sprijinul unei echipe în realizarea unei aplicații mobile prin care tramvaiele pot fi monitorizate prin GPS, în funcție de locație, dar și în realizarea site-ului companiei și a uniformelor pentru vatmani, controlori și staff. Nu îmi pun speranțe în realizarea proiectului, dar lumea trebuie să știe că există inițiativă, există idei, există proiecte care servesc comunității și care așteaptă să fie implementate. Restul ține de cei din conducere…”, spune Michel.

În alte orașe se poate

În anul 2013, câțiva elevi de la un liceu cu profil informatic din București au realizat pentru RATB (Regia Autonomă de Transport București) o aplicație de smartphone pentru mersul autobuzelor, troleelor și tramvaielor, care simulează călătoria dintr-un punct A în B, informează în cât timp ajunge autobuzul/tramvaiul, care e cea mai apropiată stație și cât timp face călătorul până la destinație, localizând călătorul în timp real.

„Estimările tinerilor «oameni de afaceri» arată că RATB ar avea de câștigat cel puțin 70.000 de euro pe an, doar din vânzarea unei asemenea aplicații pe AppStore sau Android, cu un dolar. Nu mai vorbim despre câte bilete și abonamente s-ar face cu un click”, scria pe vremea aceea stirileprotv.ro.

O astfel de initiativă a avut loc încă din 2011, la Timisoara, și s-a materializat sub forma aplicației „Public Transport – Timisoara”. Mihai Balint s-a ocupat de partea de programare.

„Cam în perioada în care RATT instala noile panouri de afișare în stații și sistemul de ticketing bazat pe carduri de access am aflat că informația de pe afișajele electronice din stații este reprodusă și pe Internet la o anumită adresă pe site-ul regiei. În aceeași perioadă începea să crească tot mai mult și popularitatea sistemului de operare Android. Cum în perioada respectivă foloseam frecvent transportul în comun și cum în stația de unde plecam dimineața nu aveam panou de afișaj electronic, s-a născut ideea afișajului în palmă, pe mobil. Astfel, în aprilie 2011 am început lucrul la aplicație și am făcut anunțul public pe forumul RATT”, a spus Mihai Balint pentru Ziare.com.

Practic, „Public Transport – Timișoara” afișează pe telefon sau tabletă în cât timp ajung în stație vehiculele din rețeaua de transport public din orașul de pe Bega, pe baza dispozitivelor GPS instalate în fiecare vehicul.

Aplicația se conectează la serverele publice ale Regiei Autonome de Transport Timișoara (RATT) și folosește o bază de date cu trasee și stații, întreținută de o echipă.

Aplicația de pe Google Play este instalată pe mai mult de 100.000 de telefoane cu Android și, în medie, este folosită zilnic de peste 8.000 utilizatori. Din păcate, foarte mulți se plâng de disfuncționalitățile aplicației intervenite după ultima actualizare din martie 2015. Între timp, a apărut și o altă variantă, pe Microsoft Apps, realizată de Vlad Vesa.