Senatorul arădean al Uniunii Salvați România a participat marți, 6 februarie, la o întâlnire cu reprezentanții Comisiei de la Veneția (organism consultativ al Consiliului Europei, format din experți independenți) care au venit în Parlamentul României pentru consultări cu privire la ultima inițiativă a PSD de a restricționa și împovăra mediul asociativ – Propunerea legislativă de modificare a OG 26/2000, cea care reglementează activitatea asociațiilor și fundațiilor în România.

În ultimii ani există un regres al democrației în Europa, fie că vorbim de participarea la viața politică și mecanismul decizional, legitimitatea decidenților și încrederea în instituțiile statului, cultura politică, drepturi fundamentale și libertăți civile sau libertatea de exprimare. Și în România, acest proces de erodare a contractului social este lesne de sesizat. Corupția endemică, politizarea excesivă, populismul (mai ales cel bugetar), asaltul concertat asupra statului de drept, anexarea politică a presei și crearea unor ecosisteme de dezinformare și manipulare, incertitudinea și arbitrariul din politicile fiscale și deprofesionalizarea managementului instituțional sunt doar câteva din resorturile acestei degradări permanente.

Prin proiectul legislativ enunțat se dorește instituirea cenzurii, interzicerea criticilor pe care organizațiile le aduc uneori factorului politic. Organizațiilor de utilitate publică nu mai au dreptul de a derula “campanii de […] opoziție față de un partid politic sau candidat pentru o funcție publică, în care poate fi numit sau ales”, exprimare care deschide calea pentru interpretări abuzive.

Adrian Wiener, senator USR Arad: ”Am transmis raportorilor că, pe lângă limitarea surselor de finanțare ale ONG-urilor (prin creșterea pragului de încadrare al microîntreprinderilor la 1 milion de euro, imposibilitatea depunerii formularelor 230 la ANAF fără procură notarială), prin care 80% din cele 119.000 de companii nu mai pot redirecționa cei 20% din impozitul pe profit către asociații sau fundații, există intenția de a impune poveri birocratice excesive și de a supra-reglementa restrictiv activitatea ONG-urilor. Prin legea 140/2017 de modificare a OUG 26/2000 (care a trecut tacit, fără dezbatere sau amendamente, de Senat), se creează un tratament discriminatoriu față de celelalte entități de drept privat din România, prin impunerea obligativității de raportare bianuală, în Monitorul Oficial, a tuturor surselor de venit și a cheltuielilor, sub amenințarea dizolvării în 30 de zile. Pe lângă povara birocratică excesivă și absolut inutilă, datele de identificare ale fiecărui donator, în unele cazuri, sunt imposibil de raportat si contravin legislației actuale de protejare a datelor cu caracter personal. Vorbim de orice fel de donații, inclusiv cele prin SMS, de la evenimente sau cele din cutiile de donații din diverse locuri. Efectul acestor limitări va fi că o bună parte a serviciilor sociale prestate până acum prin diverse asociații și fundații vor rămâne neacoperite, în condițiile în care statul nu este capabil să le asigure.”

Raportorii Comisiei de la Veneția (printre care Herdis Thorgeisdotir – vicepreședintele Comisiei, Richard Clayton, și Martin Kuijer) și-au exprimat, la rândul lor, îngrijorarea în special față de instituirea și publicarea listelor de donatori și povara administrativă suplimentară a publicării bianuale a rapoartelor financiar-contabile precum și față de sancțiunea extremă prevăzută în proiectul de lege – dizolvarea la 30 de zile de întârziere, indiferent de cauza acesteia. Vor reveni cu o opinie care va fi adoptată de Plenara Adunării Parlamentare a Consiliului Europei în 16-17 martie.

Concluzia la cele expuse este una îngrijorătoare: se poate constata chiar mai mult decât inerția și dezinteresul statului în a asigura premisele vieții asociative în România; devine aparentă chiar opoziția activă față de atmosfera non-guvernamentală, care este esențială pentru respirarea unui aer democratic.

E îmbucurător totuși faptul că Europei îi pasă.