Câte prostituate avea România în anul 1927 și cum erau speriaţi soldaţii să nu mai meargă la ele

    de - | 26 noiembrie 2015, 4:36 PM | Altădată

    2

    Prostituţia a fost mai întâi blamată, apoi persecutată, câteodată promovată, ba chiar acceptată. În final a fost negată. Ca peste tot în lume, şi în Bucureşti bolile venerice au fost, însă, o problemă care de cele mai multe ori a scăpat de sub control. Iată soluţia la care s-au gândit marii conducători pentru a îndepărta acest obicei din rândul soldaţilor.

    În urmă cu mai puţin de un secol, planeta părea că se îndrepta spre autodistrugere: războaie mondiale, genociduri, desfrâu şi prostituţie la scară largă, scrie historia.ro.

    Pe lângă aspectul moral şi etic al celei mai vechi meserii din istorii omenirii, blamată dintotdeauna de majoritatea religiilor şi condamnată de culturile conservatoare, în cel de-al Doliea Război Mondial problema prostituţiei devenise motiv de îngrijorare la nivel global din cauza răspândirii, într-un ritm alert, al bolilor venerice.

    Soldaţii erau principalii clienţi ai bordelurilor din lumea întreagă, femeile ușoare fiind probabil singura amânare plăcută a momentului morţii de pe linia întâi de război.

    Site-ul freerepublic.com a adunat câteva afişe anti-prostituţie din acea vreme, cele mai multe fiind în limba engleză.Potrivit imaginilor, 80% din cei infectaţi cu boli venerice au fost agăţaţi de o prostituată.

    smash

    În 1927, 12.431 de femei practicau prostituţia în România

    Pentru o imaginie de ansamblu a situaţiei din ţara noastră aminitim o statistică din anul 1927 (“Prostituţia între cuceritori şi plătitori”, de Adrian Majuru) care ne arată amploarea pe care o avea fenomenul numai în România.

    Astfel, într-un document din 1927, se arată că în Romania practicau prostituţia 12.431 femei: 9.610 romance, 8 italience, 17 franţuzoaice, 18 grecoaice, 61 de rusoaice, 25 de turcoaice, 1.404 unguroaice, 170 de poloneze, 171 de cehoaice şi 947 de alte naţionalităţi.

    Şi să nu uităm că o bună parte din “zeiţele amorului” erau particulare, lucrau pe cont propiu, neexistând o evidenţă reală a acestora.

    Astăzi, fenomenul prostituţiei este dezbătut la nesfârşit. În unele ţări, ce-i adevărat puţine dintre ele, subiectul rămâne tabu. Pentru cele mai multe populaţii însă, practicarea relaţiilor sexuale contra cost pare a fi principalul motiv de audienţă în rândul canalelor mass media, timp în care este probabil şi printre cel mai bine plătite meserii.

    Dacă în prezent există ţări unde prostituţia este legală şi este într-o oarecare măsură controlată şi ţinută în frâu de stat, în România această meseria nu mai este practicată cu acordul legii încă din 1949. Mai exact, pe 21 decembrie 1949, de ziua lui I.V. Stalin, atunci când comuniştii ajunşi la putere au decis desfiinţarea caselor de toleranţă. Printre cele închise, se numără şi vestitele bordeluri din Bucureşti, de la Crucea de Piatră.

    Ce spun statisticile

    Potrivit wikipedia.org, Organizația Națiunilor Unite a declarat în 2009 că traficul sexual este forma cea mai frecventată identificată în traficul de ființe umane şi estimează că aproximativ 79% din traficul de ființe umane este raportat pentru prostituție.

    Traficul sexual a fost descris ca forma de sclavie contemporană având cea mai rapidă creștere din toate tipurile de sclavie din lume. Potrivit studiului, această activitate ilegală va depăşi în curând, ca amploare, traficul de droguri mondial.

    Distribuie articolul

    Comentarii

    Scrie un comentariu

    9 + 9 =

    Redacția Special Arad își rezervă dreptul de a selecta și a modera comentariile în funcție de relevanța lor față de subiect. Comentariile care nu fac referire la subiectul prezentat nu vor fi aprobate. De asemenea, răspunderea juridică aparține autorului comentariului.

    Acest site folosește cookies. Prin navigarea pe acest site, vã exprimați acordul asupra folosirii lor. Am actualizat politicile în conformitate cu Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Detalii.