* Anticariat. Aceasta e interfața spectaculoasă și inedită a unei noi săli de jocuri de noroc deschisă în Arad
* De ce s-au sesizat arădenii și de ce subiectul a devenit de interes la nivelul orașului?
* Cine poate intra și cine nu în salonul VIP a cărui vitrină te ademeneşte cu… cărţi?
* Cum și-a făcut reclamă operatorul care deține sala de jocuri camuflată sub forma unui anticariat?
* Care este explicația dată de operatorul sălii de jocuri de noroc pentru vitrina cu cărți în spatele căreia se ascund păcănele?
* Ce spune Primăria Arad despre noua sală de jocuri de noroc din Arad?
* Este posibil să comunici cu Oficiul Naţional pentru Jocuri de Noroc?
* Ce spun reprezentanţii locali ai acestui oficiu despre sala de jocuri de noroc de la UTA, „îmbrăcată” în anticariat, după controlul făcut acolo?
* Ce spune legislaţia din România și cât se respectă aceasta?
* Câți jucători la păcănele au cerut să se autoexcludă și încotro se îndreaptă lumea jocurilor de noroc din România?

Fără fructe colorate, dolari, coroane și șeptari pe vitrine. Fără stimuli vizuali și auditivi.

Cu secrete. Cu cărți pe post de paravan.

A apărut, de curând, la Arad, în zona UTA, prima sală de jocuri de noroc fără reclame luminoase.

ANTICARIAT stă scris cu litere de aur pe frontispiciul edificiului unde a prins viață noua sală de jocuri, la nici 50 de metri de alte două săli de jocuri de noroc cu reclame luminoase. Mult mai departe de numele fals al spaţiului, la capăt de vitrină, stă scris, mult mai mic, dar tot cu litere aurite, „Sală de jocuri”. Nu am văzut vreun orar sau alte indicaţii pe vitrinele edificiului la momentul la care am vizitat zona, la sesizarea arădenilor.

(Anticariatul apărut la UTA, decor pentru o sală de jocuri de noroc)

După ce am aruncat o privire pe geam, pentru a vedea ce cărţi vom găsi înăuntru, am dat să intrăm în frumosul anticariat, probabil cel mai dichisit magazin amenajat în zona UTA, cu casete verzi din lemn masiv, ce te duc cu gândul la faptul că aici era cândva Imperiul austro-ungar.

Nu am reuşit să intrăm. Un tânăr domn ne-a oprit să ne spună că nu e anticariat şi că aici nu se vând cărţi, în pofida faptului că sus stă scris „Anticariat”, iar în încăperea vizibilă din stradă, în spatele vitrinelor mari, sunt cărţi puse pe rafturi.

(Cărțile pe care le poți vedea prin vitrina anticariatului)

Ne-am arătat surprinşi şi am întrebat ce e, de fapt, dacă nu e ce vedem: anticariat, cărţi?

E holul de intrare al unei săli de jocuri de noroc. O sală de lux, ne-a indicat bărbatul. Pentru că ne-am arătat pe mai departe nedumeriţi, am fost puşi să mergem să vedem ce scrie, la câţiva metri mai încolo, tot pe vitrină: „Sală de jocuri”.

L-am întrebat pe tânăr de ce ar avea o sală de jocuri o astfel de antecameră? Pentru a nu-i atrage pe tineri şi pentru că se vrea ceva elegant, dat fiind că e vorba de o sală VIP, ne-a spus acesta. Iar cărțile nu-i mai atrag pe tineri.

Arădenii, cu ochii pe vitrina anticariatului cu sală de jocuri VIP

Nu suntem primii care să ne minunăm că un organizator de jocuri de noroc a ales pentru Arad, un oraş care nu e doldora nici de bani, nici de cultură, o sală de jocuri de noroc care să se prezinte sub formă de anticariat. Nu suntem primii care să ne întrebăm nici de ce ai face aşa ceva, nici dacă un astfel de demers nu este cumva la limita legii sau dincolo de ea, în condiţiile în care poate să înşele aşteptările arădenilor care trec pe acolo şi care cred că au de a face cu un anticariat departe de centrul Aradului.

Am ajuns la anticariatul de la UTA, în fapt, în urma unor sesizări primite de la cititori. O doamnă s-a arătat, la telefon, extrem de indignată că nu a fost lăsată să intre în anticariatul extrem de frumos deschis la UTA, pe motiv că acolo sunt jocuri de noroc pentru persoane importante.

Un alt cititor al Special Arad ne-a scris întâmplarea prin care a trecut atunci când a descoperit că în spatele anticariatului nou deschis la UTA stă, de fapt, o sală de păcănele.

Am primit de la alți cititori linkul cu reclama pe care sala respectivă de jocuri și-o face pe Facebook. Imaginea principală e exact superba fațadă a anticariatului. Postarea (pe care o puteți vedea AICI) e publicată, ce-i drept, de RedSevens 777 – Arad, cunoscuţi pentru sălile de jocuri de la noi, iar pe imagini stă scris „The secret slot club”.

(Reclama făcută pe Facebook de operatorul care deține sala de jocuri de la UTA)

Textul care însoţeşte imaginea este acesta:

„Recunoşti locația?! Vino să afli mai multe detalii în locațiile noastre din Arad și descoperă ce mistere se ascund în inima orașului!”.

Peste 200 de like-uri a strâns postarea celor de la RedSevens, printre care se numără şi unele venite de la oameni de cultură din Arad, cărora, am aflat mai apoi, imaginea le vorbea cu bucurie, în fapt, de un anticariat deschis la UTA şi nicidecum de o sală de jocuri de noroc.

Unele comentarii par și ele făcute de arădeni care nu s-au uitat atent pe postare şi care au menţionat, de pildă: „Ce frumos ar fi cu așa fațade la toate magazinele”. Altele, de cei care știau deja ce se ascunde în spatele fațadei cu cărți: „Puneți și în cazinouri un raft cu cărți, să poți medita după ce ai băgat salariul la păcănele”.

(Cele două săli de jocuri de noroc, situate la nici 50 de metri de „Anticariat”)

Like-urile, controalele, respectarea legii jocurilor de noroc și dependența

În fapt, sesizările cititorilor şi like-urile greşit date de câţiva arădeni ne-au determinat să vedem de ce s-a ales imaginea unui anticariat ca intrare într-o sală VIP de jocuri de noroc, dacă acest fapt e permis de legislaţia din România şi de instituţiile cu abilităţi în domeniu, dacă nu se consideră totul o înșelăciune.

După sesizări, după două controale ale instituțiilor statului, după o discuţie cu organizatorul de jocuri de noroc care deţine acest spaţiu, după zeci de telefoane date degeaba Oficiului pentru Jocuri de Noroc, după mailuri trimise în zadar aceleiaşi instituţii şi după o discuţie telefonică cu reprezentanţii arădeni ai acestei structuri, am aflat că, potrivit tuturor, e bine ca o sală de jocuri de noroc să se prezinte sub forma „disimulată” a unui anticariat.

E mai elegant, nu atrage tinerii şi e pe lege. În plus, operatorul a fost în regulă cu toate actele la controalele de care vorbeam mai sus, aşa că preocuparea arădenilor pentru noul anticariat pare să-i fi iritat mai degrabă pe toţi.

Subiectul a fost repede împachetat de toţi factorii de decizie de aici, cu toate că jocurile de noroc şi modul în care sunt reglementate acestea sunt pe buzele tuturor, la Bucureşti, cel puţin, iar, ştiinţific, s-a dovedit de mult că dependența de jocurile de noroc este o boală. Din punct de vedere biologic, această adicție acționează similar cu alcoolismul sau dependența de droguri.

Cât de gravă și distructivă e dependența de jocuri de noroc, puteți citi în materialele publicate de Snoop și Scena 9 pe acest subiect.

Pentru cel afectat de dependență, mecanismele deciziei și controlul cognitiv devin disfuncționale. Câteva reglementări ale statului încercă să-i țină departe pe dependenți și pe copii de jocurile de noroc, unele dintre prevederi având legătură cu modul în care se prezintă sălile în spațiul public.

Legislația, ne spun reprezentanții locali ai Oficiului pentru Jocuri de Noroc, nu are însă reglementări care să interzică ca o astfel de sală să se prezinte sub forma unui anticariat! Probabil și pentru faptul că e aproape imposibil să iei în calcul așa ceva.

(Colţul din care se vede scris „Sală de jocuri”)

Arădenii, în faţa anticariatului de la UTA

Unul dintre cei care ne-au semnalat apariția la UTA a anticariatului ne-a precizat, mirat:

„Cum să te folosești de un anticariat ca să-ți atragi clienții? E aproape antireclamă. Mai apoi, poate nu e ilegal să faci o intrare-anticariat, dar practica asta poate fi folosită, dacă mergi mai departe cu gândul, și pentru alt gen de activități, necurate, pe care să le ascunzi în spatele a ceva inofensiv. Nu mi se pare normal ce fac și nici că statul nu are reacție”.

Un alt arădean e, însă, de altă părere și ne-a indicat faptul că asta se și așteaptă de la noi, să scriem, pentru că așa le facem reclamă:

„Publicity stunt. Așa veți atrage atenția asupra lor și nici nu plătesc reclamă. Mie mi se pare că, dacă scrieți, le veţi face reclamă gratuit. Poate e aşa gândit, pentru cei care merg la păcănele și nu vor să știe nevasta.

O să-mi ziceți de adicții acum, care nu sunt sănătoase şi nu trebuie ascunse, dar eu o să vă amintesc că, în oraşul antic Efes, era o bibliotecă cu tunel subteran care ducea la bordel. Dependențele astea sunt vechi și ele. Și, după cum vedeți, și metodele folosite”.

Pe urmele anticariatului, după sesizarea scrisă a unui arădean

Am pornit în acest demers în urma unei prime sesizări scrise primite de la un alt arădean, care suna aşa:

„Una din situaţiile care îmi incită periodic imaginaţia e să constat că undeva, în oraş, dincolo de o vitrină, se produce o schimbare. Mereu se iveşte întrebarea: ce va fi aici? La fel şi în situaţia de faţă.

În piaţa UTA, lângă un sediu de bancă, s-a lucrat în ultima vreme. Am căpătat răspunsul la întrebarea de mai sus la sfârşitul săptămânii trecute (acum două săptămâni – n.r). Ireal, în vremea de azi, să se ivească aşa ceva – am descoperit cu uimire firma cea nouă. Litere mari, volumetrice, formau cuvântul «Anticariat». M-am apropiat. Un spaţiu mic, rafturi pe care începuseră să aşeze câteva cărţi. Am pornit încântat spre staţia de tramvai, hotărât să revin.

După două zile, un prieten mi-a telefonat, istorisindu-mi surpriza sa. A văzut firma şi a trecut şi el prin faţa vitrinei. Înăuntru, aspect prietenos, cărţi, un mic lampadar. Dar după ce uşa s-a închis în spatele său, s-a ivit de îndată un nene «ceafă lată» care l-a întrebat ce anume doreşte. Cel tocmai intrat i-a spus că e interesat de cărţi. Individul i-a explicat că trebuie să joace la aparate pentru a avea acces la cărţi. Şocat, prietenul meu a plecat.

Părea atât de bizar totul încât, profitând de finalul de săptămână, mi-am făcut drum prin zonă. Am avut confirmarea. Ca în filmele poliţiste din secolul trecut, încăperea cu cărţi are un soi de perete care, împins, mişcă şi devine uşă de intrare în salonul de joc. Se vede din stradă cu puţină şansă.(…) Azi, o doamnă în vârstă – categoria 70+ – încerca să privească prin fereastra spre rafturile cu cărţi. M-am bucurat că nu a intrat. Mi-am imaginat-o ademenită la un aparat cu un suc gratis şi puncte gratis din partea casei. (…)

V-am scris pentru că mi se pare o nemernicie toată povestea asta. Din ce ştiu, legea obligă asemenea spaţii să aibă ferestre opace. Aici nu e cazul. De la intrare se practică o strategie de inducere în eroare. Mă mir că există un asemenea loc, într-un spaţiu totuşi atât de circulat. Sincer, nu înţeleg cum e posibil. Dacă cumva vă faceţi grijă, ca şi mine, de soarta unor naivi, poate ar merita o investigaţie. Mulţumesc”.

(Imagine cu frumosul Anticariat de la UTA, cu biserica reflectată în vitrină)

Ce spun patronii anticariatului cu păcănele

Ne-am făcut griji, aşa că am mers până acolo şi am purtat discuţia cu tânărul uşier al anticariatului, de care am amintit mai sus. Nu am reușit să intrăm în interior, pentru că nu păream a fi clienți ai casei. Salonul VIP al jocurilor de noroc nu ne era adresat.

I-am contactat însă pe cei de care ține sala de jocuri de la UTA. Inițial telefonic, apoi, la rugămintea lor, pe mail, pentru a ne lămuri asupra deciziei lor de a avea ca interfață pentru clienți un anticariat. I-am întrebat dacă sunt la prima încercare de acest gen, care ar fi motivele unei astfel de abordări, dacă vor să extindă soluția aleasă la Arad și în alte orașe și, desigur, cât de legal e totul.

Ne-au răspuns prompt, amabil, la o zi distanță de mailul nostru, mulțumindu-ne, desigur, pentru interesul „acordat celui mai recent proiect al grupului nostru de companii din Arad”.

Au precizat, cum era de așteptat, că „valorile fundamentale ale companiei noastre includ angajamentul ferm față de organizarea responsabilă și conformă cu legea a activităților de jocuri de noroc”.

Care a fost justificarea soluției alese la Arad?

„În ultima perioadă, industria jocurilor de noroc din România a devenit un subiect de interes social și politic intens, ceea ce influențează inevitabil activitatea noastră operațională zilnică și deciziile de afaceri. Mediul legislativ este într-o continuă schimbare, iar controlul asupra industriei se intensifică, ceea ce ne impune să adoptăm noi abordări în operarea sălilor noastre de joc.

Un exemplu concret este restricționarea vizibilității sălilor de joc, aspect care ne-a determinat să dezvoltăm un concept complet nou pentru prezentarea fațadelor unităților noastre”, se arată în răspunsul primit.

Conceptul „secret”, testat în prezent la Arad

În răspunsul primit de la RedSevens, se mai indică: „Conceptul «secret» pe care îl testăm în prezent la Arad nu este o abordare nouă în sine. Există exemple similare în industria ospitalității, unde activitatea reală este «împachetată» într-un concept creativ, trezind astfel indirect interesul publicului țintă.

Nu am ascuns faptul că am dorit să creăm o imagine exterioară care să respecte pe deplin noile reglementări impuse de autorități, eliminând complet orice element strident, colorat sau iluminat, mergând chiar până la a nu folosi nici măcar reclamele luminoase permise de lege.

Această abordare nu doar că respectă în totalitate normele stabilite de autorități (ba chiar le depășește), ci a fost concepută intenționat pentru a face activitatea de jocuri de noroc invizibilă pentru cei care, fie din cauza vârstei, fie din lipsa de interes, nu fac parte din publicul nostru țintă”.

Fără publicitate agresivă, cu anticariatul, în schimb, ca decor

Compania a mai adăugat că „Anticariatul în sine este doar un decor. O soluție creativă pentru fațadă, care se integrează armonios în peisajul urban și care nu încalcă nicio normă, convingere sau principiu, respectând în același timp în mod absolut toate prevederile legale. De altfel, comunicăm clar pe fațadă că locația respectivă este, de fapt, o sală de jocuri.

Nu promovăm agresiv activitatea sălii, nu folosim reclame stridente și aplicăm o comunicare filtrată chiar și în direcția potențialilor clienți”.

Firma Red Sevens, cu sediul în Oradea, mai indică faptul că sala de jocuri de la Arad e un proiect pilot care s-ar putea fie să se dezvolte, fie să moară acolo: „Această abordare este nouă și pentru noi, un experiment pe care îl testăm în prezent. Până acum, nu am aplicat acest model în alte orașe.

În ceea ce privește posibilitatea de a implementa un concept similar și în alte regiuni, este prea devreme pentru a face declarații, întrucât a trecut prea puțin timp de la deschidere pentru a putea trage concluzii pe termen lung”.

(Și Primăria Arad a trecut pe la Anticariat și a văzut cățile de pe rafturi)

Primăria Arad, nicio răspundere legală

Ne-am adresat și Primăriei Arad, între timp, pentru a vedea dacă firma respectă reglementările locale, gândindu-ne că e nevoie poate de ceva autorizaţii şi de aici şi știut fiind faptul că Poliția Locală amendează societățile care nu au afișat, de pildă, orarul de funcționare sau care au alte deficiențe ce țin de modul public de prezentare al unității.

Reprezentanții Primăriei Arad ne-au informat a doua zi că au trimis un control acolo, iar ulterior că:

„Operatorul economic indicat de dvs. nu desfășoară nicio activitate autorizabilă de către municipalitate. Activitățile desfășurate sunt autorizate de către Oficiul Național al Jocurilor de Noroc (ONJN). În acest sens, agenții DGPLA nu pot dispune nicio măsură sancționatorie”.

Am mai fost informați doar că singura activitate declarată acolo e cea de jocuri de noroc și că au și registru de control la zi.

(Oficiul pentru Jocuri de Noroc licenţiază operatorii din domeniu)

Un oficiu de necontactat. Un control arădean după o autosesizare

După trei zile în care am încercat să dăm de un reprezentant al Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc, pe telefoane și la e-mail, în zadar, pentru că telefoanele indicate pe pagina instituției sunau ocupat sau nu răspundea nimeni la ele, iar mailurile se întorceau cu indicația automată că nu aici se trimit petiții și sesizări, am decis să ne adresăm reprezentanților din Arad ai oficiului.

După alte două zile în care am sunat pe un număr de telefon despre care, ulterior, am aflat că ar fi fax, am decis să încercăm și la cel de al doilea număr trecut în dreptul „Serviciul Teritorial Vest – TIMIȘ”, „sediul secundar la Arad”.

Aici ni s-a răspuns prompt: totul este în regulă cu anticariatul cu jocuri de noroc. Am aflat și că angajații instituției arădene stau la dispoziție solicitărilor noastre indiferent de oră.

Și tot de aici am aflat că reprezentanţilor instituției li se pare ciudat faptul că anticariatul a ajuns în atenția publică și că a devenit subiect de griji printre arădeni, dat fiind faptul că „totul este în regulă aici. Dacă există săli de jocuri de noroc care sunt luminate, cu reclame luminoase, nu e ok. Acestea ies în evidență, e plin orașul de săli de jocuri care sunt excesiv luminate.

Cei de aici au venit cu un concept nou, în care nu vor să atragă atenția că sunt jocuri de noroc, nu au reclamă luminoasă, nu poate să intre oricine, dar arădenii sunt tot nemulţumiţi. Nu ai cum să intri în anticariat, pentru că există pază aici, există un angajat de pază care îți cere buletinul. Nu pot intra minorii, nici măcar adulții nu pot intra oricum, pentru că e vorba de o sală cu circuit închis pentru jucătorii lor VIP. Nu știu de ce s-a creat aşa mare agitație”.

Reprezentantul arădean al oficului național ne-a precizat și faptul că, în urma unei apariții în media a subiectului, instituţia s-a autosesizat şi a mers în control sâmbăta trecută acolo, dar nu a descoperit nicio deficiență.

Instituţia nu a constatat nici o neregulă şi, deşi cei aflați în control le-au sugerat celor care deţin sala să scrie sub ANTICARIAT şi „sală de jocuri”, nu a fost lăsată vreo sugestie scrisă în acest sens. „Nu aveam de ce, atât timp cât sunt licențiați, sunt conform cu legea, au toate autorizațiile plătite, accesul minorilor este interzis şi nu au ascuns nimic, doar au venit cu un nou concept”, ne-au indicat aceștia.

Reprezentantul oficiului a punctat faptul că până şi lor le-a fost interzisă intrarea în sală şi că, doar după ce s-au legitimat, au putut avea acces aici.

„Legea nu le interzice să scrie anticariat, ci doar să nu scrie Cazino”, a mai punctat funcționarul. Aradul nu are oricum niciun Cazino, ci doar o mulţime de săli de jocuri de noroc care au împânzit tot centrul. Anticariatele le poți număra, însă, pe degetele unei mâini.

Reprezentanţii Oficului pentru Jocuri de Noroc nu au putut să ne indice pe loc numărul exact al sălilor de noroc din Arad. Dacă mergeţi însă pe centrul Aradului şi prin cartiere veţi număra cu zecile pe arterele principale ale oraşului. Multe săli au luat locul restaurantelor de pe centru, devenite între timp falimentare.

Despre acest fenomen ați putut citi pe Special Arad:

În sfârșit o veste bună pentru Arad! Se deschide (încă) o sală de păcănele

Autoexcluderea, cei 17.000 care nu mai vor la păcănele şi o lege după bunul plac

Legea le impune operatorilor de săli de jocuri să obțină licențe eliberate de Oficiul Naţional pentru Jocuri de Noroc, avize de la poliţie, să dea o declaraţie pe proprie răspundere că nu sunt în proximitatea unei instiuţii de învăţământ, fără a defini însă clar proximitatea.

Organizatorii de jocuri de noroc sunt controlaţi de direcţiile de control din judeţe, aşa cum s-a întâmplat sâmbăta trecută în Arad. Direcţiile au acces la baza de date a oficiului naţional, bază în care ar trebui să se regăsească, de pildă, şi cei care s-au autoexclus, din pricina dependenţei, şi care nu ar trebui să aibă acces în sălile de joc.

Cei care vor să scape de păcănele pot depune cererea de autoexcludere la Arad, la Oficiu, sau la oricare sală de jocuri de noroc, am fost informați.

Potrivit reprezentanților arădeni ai Oficiului pentru Jocuri de Noroc, în momentul de față sunt în jur de 17.000 de cereri de autoexcludere completate de cei care nu mai vor să joace la păcănele și care ar avea nevoie, așa cum impune legea, să nu fie lăsați să intre aici, pentru a scăpa de această dependență.

La intrarea în sălile de joc, ar trebui să ți se ceară buletinul, acesta să fie scanat și, dacă te găsești pe lista celor autoexluși sau pe lista celor interziși, nu ar trebui să mai poți intra aici.

În realitate, situația stă altfel, așa cum reiese clar dintr-o anchetă a jurnaliștilor de la Snoop. Nimeni, sau mai nimeni nu pare să respecte legislaţia în vigoare.

Am fost curioși să aflăm câţi din cei 17.000 sunt arădeni, dar am fost asiguraţi că acest răspuns nu-l vom primi pentru că cei care au completat cererile de autoexcludere sunt identificaţi doar prin CNP şi nimeni nu va sta să separe pentru noi autoexlclușii din Arad.

Pionieratul de la UTA, o practică frecventă în occident?

E pionierat ce se întâmplă acum la Arad cu sala de jocuri ascunsă de un anticariat? Stelian Caramitru, reprezentantul jucătorilor, declara pentru Snoop, într-un alt context, faptul că „ În Italia, Franța, Spania, unde sunt săli – tu nu le vezi. Decât cei care joacă știu foarte clar că acolo sunt săli. Sunt niște plăcuțe cenușii pe care scrie cu litere negre sală de jocuri. Deci nu vezi de la șapte poște. La noi ai reclame luminoase cu fotbaliști, muzicieni. Junglă”.

Noua variantă propusă la Arad ascunde păcănenele în spatele cărților.

(Statistici naţionale legate de jocurile de noroc din România)

Câteva statistici oficiale despre păcănele, prin presa naţională

Statisticile oficiale arată, potrivit Scenei 9, că „aproximativ 100.000 de români se confruntă cu dependența de jocuri de noroc și că 15% dintre adulți joacă cel puțin o formă de joc de noroc. Psihiatrii spun, însă, că situația e mult mai gravă și că cifrele reale sunt mai mari. Un studiu realizat din 2019 plasa România pe locul al zecelea în lume după numărul de aparate de jocuri de noroc de tip slot licențiate – păcănele”.

Potrivit Snoop, „Banca Națională a remarcat, «cu surpriză», în 2024, că plățile online la pariuri și cazinouri online, sunt, de departe, cele mai numeroase pe care le fac românii, dintre toate plățile online. La scară națională, riscul este foarte mare, avertizează BNR”.

Potrivit siteul de sport GOLAZO, „Jucăm online cu cardul, la noroc, 2,5 miliarde de euro pe an, adică 3% din cifra care se joacă pe plan mondial, în condițiile în care România reprezintă 0,33% din economia globală”.

În momentul de față, Oficiul pentru Jocuri de Noroc a inițiat o nouă dezbatere pentru redefinirea în legislație a accesului minorilor în sălile de jocuri. În loc de interzicerea accesului în sălile de joc, aşa cum este acum, se dorește doar oprirea participării efective la jocuri a copiilor. Motivul: evitarea situaţiilor în care au pierdut operatorii din pricina concurenței.

Până la noi reglementări care să facă funcționale pe deplin legile în domeniu și operabile excluderile care nu-i țin departe, pentru moment, pe dependenții de jocuri de noroc, reclamele luminoase la păcănele sunt invitații la dependență. La Arad, până la dependență, treci printr-un elegant anticariat. Drumul spre iad e pavat cu bune intenții chiar dacă toţi ştiu că „the house always wins”.

Citește și: 

Jocurile de noroc sunt interzise în localitățile mici. Klaus Iohannis a promulgat legea

Gata cu „păcănelele” la sate. Legea a trecut de Camera Deputaților

„Este un fenomen care a scăpat de sub control!”. Caravana USR „Fără păcănele pe lângă școli” a poposit și la Arad