În timp ce alții – vezi Oradea, de exemplu – se luptau cu investițiile, atrăgeau fonduri europene și le foloseau pentru dezvoltare (nu doar pentru pavarea unor trotuare), noi, în Arad, aveam un bucluc cu sarmale. Care sarmale au fost arme, muniție și hrană pentru o caracatiță dezvoltată după „rețeta” pusă în practică de „rețeaua Bulbuc”. Pe noi nu ne interesează dezvoltarea, ci pomana electorală. Sarmale pentru voturi, iată deviza ce ar trebui pusă pe frontispiciul Primăriei Arad, mai ales în partea alocată Centrului Municipal de Cultură (CMCA).

Calea adevărul viața (via veritas vita)? Nu. Sarmale sau tocană de porc pentru voturi

Sursa: facebook.com/primarulpebicicleta

Nu aveam nicio așteptare de la autoritățile arădene implicate într-un fel sau altul în „afacerea Cantina municipală” dezvăluită în investigația Special Arad, „Cantina municipală Arad, paravan pentru afacerea privată a directoarei Szucs. Angajații statului, mână de lucru la firma managerului!” . O adevărată „caracatiță a sarmelelor” cum numai în lumea considerată a treia se mai poate întâlni.

Evident, nici de la instituțiile statului cu atribuții de verificare și control nu aveam așteptări. Cel mult puteam spera să mimeze cercetarea, și a acestui caz, sub îndemnul „să ne facem că lucrăm, pe nimeni să nu supărăm”. Recunoaștem, la asta se pricep foarte bine.

Pe surse – cum altfel? – am aflat că primarul Călin Bibarț și secretarul general al municipiului, Lilioara Stepănescu au fost foarte afectați de cele semnalate în investigație. Și, la supărare, au amenințat că vor fi luate măsuri drastice. Nu vă speriați sau nu vă faceți iluzii. Nu vor fi demiteri, nici sesizări penale. Vor fi doar niște măsuri de formă. De spoială. Mai mult pentru a sancționa „prostia” de a se fi lăsat prinși de presă, decât pentru că au „nășit” această adevărată caracatiță cu sarmale-n cap și bani în tentacule.

Altfel spus, niciun fel de vină proprie asumată, nicio cercetare disciplinară din care să reiasă anumite breșe ale sistemului de achiziții publice ale Primăriei, în care includem, desigur, toate entitățile aflate în „trupul” obez al acestei autorități publice locale, începând cu CMCA.

Și, normal, nimic despre sesizarea organelor de cercetare penală, chiar dacă, din constatările noastre, „caracatița sarmalelor” de la Cantina municipală are un puternic miros penal.

De altfel, chiar măsurile „amenințătoare” se subsumează oarecum ideii că sancțiunile – trecerea Cantinei municipale în subordinea Direcției de Asistență Socială (DAS) și sancționarea directoarei Mariana Szücs-, vor fi luate pentru că s-au lăsat deconspirați.

Doar că despre trecerea Cantinei în subordinea DAS se vorbește de multă vreme prin Primărie, deci nu prea are legătură cu „rețeaua sarmelelor” și nici cu ideea de sancțiune. Se vrea să fie, probabil, o „sancțiune de imagine”, care, alăturată sancționării „drastice” a directoarei Szücs, va îngropa definitiv cazul.

Să recunoaștem, este un scenariu realist, copiat după modelul de „rezolvare” a cazului Bulbuc și a rețelei pe care a patronat-o vicepreședintele CJA. Caz rezolvat chiar fără sancțiuni disciplinare. Numai că acolo era implicat un ditamai vicepreședinte al instituției și nu se cădea să fie sancționat un om politic. Prin urmare, a fost iertat și premiat cu un nou mandat de consilier județean. În plus va primi și o funcție de director la vreo instituție de cultură…

Să tot faci rețele de achiziții publice sub pălăria CJA! A, instituțiile statului nu se bagă în astfel de chestiuni „de familie”. Nu că n-ar avea puterea s-o facă, dar, știți cum e… Poate le plac și lor sarmalele.

Această nou descoperită caracatiță în administrația publică arădeană scoate în evidență „boala” gravă a întregului nostru sistem administrativ local, sistem „nășit” de clasa politică conducătoare, cu complicitatea clasei politice conduse. Adică, a opoziției din consiliul județean și din consiliul local municipal. Dacă au nedumeriri sau doresc explicații, le stăm la dispoziție chiar cu exemple.

Deocamdată să spunem că nu am auzit de vreo formă de protest a consilierilor din CLM sau CJA față de vreo decizie/hotărâre nedreaptă adoptată de putere.

N-am auzit nici de vreo sesizare oficială a vreunui partid din opoziție adresată Parchetului sau Curții de Conturi sau Poliției pentru vreo ilegalitate comisă de putere. Și totuși, iată, ilegalitățile există de ani de zile, caracatița s-a născut și a crescut chiar sub ochii consilierilor locali/județeni din opoziție.

Revenind la caracatița sarmalelor, să spunem că nu doar directoarea Cantinei municipale este vinovată. Dacă am avea o Curte de Conturi, care să verifice și oportunitatea cheltuirii banilor public poate am afla de ce a fost nevoie ca Primăria să achiziționeze așa de multă mâncare, oferită gratuit unor grupuri de persoane? Într-o perioadă în care deficitul bugetar a atins cote alarmante, Primăria Arad achiziționa „tone” de sarmale pentru a le oferi ba administratorilor de blocuri, ba pensionarilor, ba altor categorii de votanți.

Cum aceste sarmale nu-s ieftine după atribuirea directă descrisă în investigație, chiar putem înțelege de ce acum ar trebui mărite taxele și impozitele locale.

O parte din vinovăție ar trebui căutată și în tentaculele membrilor comisiilor de achiziții din Primăria municipiului, inclusiv cele ce aparțin de CMCA. Cum au reușit să atribuie atâtea contracte de sarmale unei firme controlate de directoarea Cantinei municipale, fără să cunoască acest conflict de interese? Înseamnă că acești membri sunt atât de slabi încât stai și te întrebi cum au promovat examenul de ocupare a posturilor. Afară cu ei!

A, s-ar putea, totuși, să fie competenți, dar dispuși să închidă și ei ochii. Ce nu se poate face pentru un blid de sarmale? Am zis DE sarmale (poate fi poleit cu aur), nu CU sarmale. La pușcărie cu ei, dacă-i așa! Fie că o fac în interes propriu, fie în interesul șefilor lor (caz în care și șefii ar trebui să-i însoțească la pușcărie).

Poate, totuși, dacă ar fi avut la dispoziție declarația de interese a directoarei Cantinei, așa cum prevede legislația în vigoare, ar fi putut afla mai simplu despre conflictul de interese. Cum însă nu a avut-o, problema se cam mută la doamna Lilioara Stepănescu. Care, așa, supărată, ar trebui să-și verse nervii și exigența profesională pe Serviciul de resurse umane din Primărie, unde ar fi trebuit să se afle declarațiile de avere și de interese ale directoarei Cantinei municipale.

Or te pomenești că și resurselor umane le plac sarmalele și nu știe doamna Stepănescu. Sau știe?

Cam astea ar putea fi problemele la care un primar cinstit, competent și responsabil ar căuta răspuns în cazul caracatiței sarmalelor ce a crescut sub umbrela sa. Mai ales dacă se și supără că apar investigații în presă. Și, firesc, dat fiind că nu demult a promis arădenilor că va acționa în interesul lor, normal ar fi să li se adreseze cu explicații despre sarmale, licitații și pomeni electorale pe bani publici.

De exemplu, cu siguranță plătitorii de taxe și impozite locale ar fi foarte interesați să afle câte sarmale s-au achiziționat în acest an din bani publici cu ocazia „marilor” sărbători ale administratorilor, pensionarilor sau de Zilele Aradului. Și, evident, cât au costat în total. Dacă nu știe suma, poate le spune procentual din taxele și veniturile colectate de la arădeni.

Clar, aleșii noștri au intrat în zodia sarmalelor. Cum Cantina municipală și firma de sarmale a soților Szücs se vor retrage o vreme, este limpede că în curând se vor înființa firme noi sau vor fi reactivate firmele foste de casă. Se pare că nevoia de sarmale este mare în politica arădeană.

Bine, nevoie ar fi de multe altele, nu doar de sarmale. Dar încă nu există o lege a achizițiilor publice de cercetări penale, de justiție, de poliție și altele de acest fel, așa că n-avem speranțe.