Când Shakespeare a trecut pe meleaguri românești, s-a intoxicat la Vărădia de Mureș! Altfel nu scria „Ceva e putred în Danemarca” (Foto)

    de Mihai Todoca | 5 iulie 2019, 10:37 AM | Reportaj | Topic special

    1

    Rahatul nu doare, doar pute rău

    Suntem aproape siguri că Shakespeare a trecut pe meleagurile românești pentru inspirație. Iar pentru celebrul vers: „Ceva e putred în Danemarca!” suntem convinși că a trecut pe la Vărădia de Mureș. De ce? Pentru că pute! Nu vom cosmetiza deloc această descriere pentru că așa e: pute a rahat! Pute pentru că refulează. Și acum să vă explicăm, în linii mari, despre ce este vorba. În Vărădia de Mureș s-a deschis un cămin de bătrâni (asta prin 2013), taman în mijlocul satului, la nici 20 de metri de Primărie și taman pe o rigolă, un șanț, pe care l-au astupat. Ei, acum putem spune că nu a fost o idee extraordinar de bună, deoarece rigola aceea avea rolul de a colecta apa de ploaie. Și acolo când plouă, plouă bine! Au astupat șanțul, așa că apa băltește și mai și inundă curțile și casele oamenilor. Mergem mai departe cu ideea și ne interesăm de Căminul de bătrâni, cel construit taman pe șanț și cu pristerul construit, din nou taman, în fața clădirii la nici cinci metri de casa de vizavi. Casă care aparține doamnei Maria Gruici și care ne-a chemat (ne-a implorat într-un fel) să vedem și și să scriem – că poate așa se sesizează cineva! – despre problema cu care se confruntă.

    Pristerul care „face figuri” și refulează fără să anunțe pe nimeni

    Maria Gruici susține că una dintre cauzele inundării curții și casei ei este și refularea pristerului respectiv la prima ploaie. După cum ne spune ea și cum scriam și mai sus, pristerul are legătură cu un canal care trece pe sub pământ și care se revarsă într-un canal care îi împrejmuiește grădina. Am văzut și noi apa de culoare albastră și ne putem doar imagina ce miros pestilențial poate fi în momentul în care razele soarelui încep să fiarbă acel „must” (când ne-am deplasat noi la Vărădia am prins vreme închisă, așa că ne declarăm mai norocoși). Am văzut și pristerul din curtea Căminului și se putea constata clar că refulase cu puțin timp în urmă, deci nu încăpea îndoială asupra acestui lucru. Se vedea culoarea mâlului format la capacul pristerului și se vedea culoarea din canalul împrejmuitor, bașca nuanța noroiului prezent în curtea Mariei Gruici: una și aceeași!

    Doi primari și doi viceprimari nu știu cum să rezolve problema

    Am terminat de inhalat mirosul din curtea Mariei, am terminat de făcut grimase când am văzut apa din fântână în care parcă „mișcula” ceva și ne-am îndreptat către Primărie. Am sperat ca acolo (unde altundeva?) să primim răspunsuri, dar și că vom scăpa de miros. Ei, pe dracu! Și acolo primărița ne-a spus că: „Da… mirosul…există”. Apoi ne-a mai spus că : „Da au venit și cei de la DSP și ne-au spus că este apă de ploaie. Curtea ei (doamnei Gruici n. red. ) se inundă pentru că a plouat foarte mult, nu de la prister. Specialistul care a venit la noi săptămâna trecută ne-a spus să tăiem jgheaburile, pentru a nu se mai deversa apa de ploaie în prister. Acuma pristerul nu mai face comunicare cu șanțul de mult, deoarece am pus un dop. Miros… tot există… ”  .

    Ne-am scărpinat puțin în cap și nu prea am priceput noi cum de cei de la DSP au conchis atât de repede că este apă de ploaie, noi ploaie albastră nu am văzut până acum. Dar trecem peste partea asta, nu suntem noi experții aici. Dar experți sunt. Chiar specialiști. Specialiști pe care i-au chemat și cei de la Primărie să vadă totuși care e treaba cu pristerul acela nenorocit, deoarece Maria Gruici nu îi mai slăbește cu vizitele (pe bună dreptate!), ba mai mult a și făcut o sesizare Gărzii de Mediu. Am vorbit și cu vicele, și cu fostul vice și cu fostul primar. Și cu mama „vicilor” am fi vorbit… că și noi am înebunit de atâta miros de rahat! Nimeni, nimic cu privire la o soluție, doar că : „Problema e mai veche, acolo e mai jos…”. Păi bine fraților, dacă problema e mai veche decât podul lui Apollodor, de ce nu a mișcat nimeni nici un deget? Mai mult decât atât: ați condamnat un cămin de bătrâni să treacă prin aceleași inundații ca toți cetățenii care stau „acolo, unde e mai jos”?

    Nume de cod: „Specialistul”

    Ei, a venit și specialistul. Care e pe bune specialist și lucrează la o firmă, nu e un nea „Vasile din vecini” care mai meșterește din când în când prin sat. Ce a spus el mai departe vom reproduce cu exactitate: „Problema a fost mai veche. Eu am mai fost acolo, iar oamenii spuneau că apele de ploaie sunt băgate în vasul vidanjabil. Nici vorbă de așa ceva, am cerut documentația de la primăre să știu ce e acolo.  Acolo au avut un capac de control, iar acela a zburat de la ploaie și atunci s-a deversat din prister în rigolă. Acum am pus capacul la loc, e în regulă.  Dar acum a rămas stabilit că trebuie vidanjat foarte des, adică cel puțin o dată la săptămână, clar! Pentru că acel Cămin de bătrâni era prevăzut pentru 14 locuri, iar acum sunt 21 de persoane cazate acolo. Plus personalul auxiliar… se consumă niște apă. Eu mai trebuie să vin zilele următoare să le montez un contor de apă rece, deoarece nu au nici un contor de apă rece ca să facă un calcul. Apa fiind pe primărie, primăria plătește tot. ”

    Na-ți-o frântă că ți-am dres-o. Până și „Specialistul” a spus că problema e mai veche, pe lângă asta a conchis ceva ce era în văzul tuturor, mai ales a viceprimarului care spunea: „Eu am susținut că, 99 la sută, apa care a inundat-o pe doamna Gruici este apă de ploaie. Nu are cum să fie de la prister”. Specialistul spune că e sută la sută sigur că 21 e mai mare decât 14! Ne referim la numărul persoanelor cazate în Căminul de bătrâni, deci logic, și în pristerul respectiv curge mai mult… știți voi, bleah! Iar acel bleah! ajunge peste drum la Maria Gruici în curte.

    Soluția scurt pe doi

    Rezolvarea prezentată de specialist (ne cerem scuze de repetiție, dar așa ni l-a denumit primărița și de atunci am prins drag de el ) a fost vidanjarea de cel puțin o dată pe săptămână a pristerului. Să vedem dacă se va și respecta recomandarea…

    Dar, în final, vă ține un pariu cu noi: dacă toate aceste lucruri se întâmplau la doamna Crina Melania Miculiț în curte, problema era rezolvată în doi timpi, fără alea trei mișcări? Cum cine e Crina Melania Miculiț? Păi cine e… e Crina Melania Miculiț (vezi foto mai sus!), primărița de la Vărădia de Mureș.

    Distribuie articolul

    Comentarii

    1. Eram gata sa scriu ca, daca era vb de curtea primarului nu exista o problema mai veche dar apoi am vazut incheierea! 🙂
      Problema este ca NIMENI nu te asculta cand probleme ! Dovada raspunsurile acestei asa zise primarite! Ajungi la capatul rabdarii cu niste nesimtiti care te plimba de la unu’ la altu’ fara rezolvari!
      Auzi tu vidanjare saptamanala! FACETI ALT PRISTER CA LUMEA MAH AMATORILOR! DEPARTE DE CASA FEMEII!
      …VA DAM NOI BANI DE CONDUCTA?

      D-na Maria Gruici…va compatimesc. Din pacate la cum arata primarita dvs si dupa cum vorbeste este clar ca, cazu’ dvs nu va gasi rezolvare!
      Oare ce gandeste Crina Melania Miculiț cand citeste-n presa ca e de toata jena? II e rusine? Are remuscari?
      Suntem convinsi toti, doamna primar ca Varadia de Mures va da “mari batai de cap”! Unui om normal i-ar crapa obrazu’ !
      Dumneavoastra ?

      +3 voturi
      +1
      -1

    Scrie un comentariu

    1 + 1 =

    Redacția Special Arad își rezervă dreptul de a selecta și a modera comentariile în funcție de relevanța lor față de subiect. Comentariile care nu fac referire la subiectul prezentat nu vor fi aprobate. De asemenea, răspunderea juridică aparține autorului comentariului.

    Acest site folosește cookies. Prin navigarea pe acest site, vã exprimați acordul asupra folosirii lor. Am actualizat politicile în conformitate cu Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Detalii.