sâmbãtã, 15 iunie, 2024

Special Arad Logo

    Aradul în statistici. Stăm bine la capitolul industrie și rata șomajului, dar avem salarii proaste. Turismul? Culmea, aproape chiar există…

    de Tomck@t | 2 iunie 2018, 12:39 PM | Business | Știri Arad | Topic special

    6

    În august 2016, când primarul Gheorghe Falcă a semnat la Timișoara rezoluția prin care cele două municipii își vor lua angajamentul de a construi o metropolă pe axa Arad-Timișoara, a vorbit despre un tavan economic și despre un șomaj mic în orașul nostru, ceea ce sună extrem de bine, dar nu e de ajuns ca un oraș să fie „înfloritor”. De asemenea, e departe de a fi perfect dacă ne raportăm la celelalte orașe, evident, din România, căci e o cale și mai lungă să ne comparăm cu orașele europene, mai mari sau de aceeași dimensiune cu Aradul (ca să nu mai vorbim de orașele din Japonia cea din viitor). Dar ce spun statisticile economice furnizate de Institutul Național de Statistică (INS)?

    Tema acestui articol nu este metropola Arad-Timișoara, despre care, de altfel, nu s-a mai discutat nimic în ultimii doi ani. Ne interesează evoluția Aradului pe ultimii patru ani în ceea ce privește comerțul internațional, forța de muncă și turismul, ca să știm, totuși: cât de tare e orașul nostru în statistici?

    Comerțul internațional și forța de muncă

    După cum știm, industria Aradului se bazează în primul rând pe companiile multinaţionale, cel mai important sector de business fiind cel de componente auto. Conform statisticilor, Aradul a avut un „boom economic” în perioada 2008-2015, businessul companiilor dublându-se și rata şomajului scăzând la numai 2,59%. Cifra de afaceri a județului a fost de 25,9 miliarde de lei în 2015 (după cum se vede în ilustrația de mai jos), iar din 2008 până în 2017 s-a înregistrat o creștere de 163%, situându-ne pe locul 3 în topul creşterii cifrei de afaceri din țară.

    harta romania cifra de afaceri 2015
    Sursa: Ziarul Financiar

    Deși cu anumite fluctuații, indicile exporturilor FOB („Free on Board” – valoarea FOB reprezintă valoarea bunurilor exportate la locul şi data când bunurile părăsesc teritoriul statistic al României) au crescut în Arad în ultimii patru ani, atingând recordul de 320.000 mii euro la începutul anului 2017 și trecând peste această sumă spre finele anului respectiv.

    exporturi FOB Arad
    Sursa: statisticiromania.ro

    Situația este similară la importurile CIF („Cost, Insurance and Freight” – cost, asigurare si navlu / obligația vânzătorului de a face asigurarea maritimă pentru acoperirea riscurilor cumpărătorului privind pierderea sau avarierea mărfii în timpul transportului), precum și soldul total al balanței comerciale FOB/CIF, acesta din urmă atingând un record pentru ultimii patru ani de 61.569 mii euro în noiembrie 2017.

    Numărul de salariați a crescut până în luna martie a anului curent la 137.233 de persoane (cel mai mic număr a fost în decembrie 2014, și anume 122.871), iar numărul de șomeri a scăzut radical în special după martie 2017, de la 4.879 la 2.777 de persoane, într-o singură lună. În primele trei luni din 2018 statisticile arată că ne menținem la în jur de 3000 de șomeri, ceea ce ne plasează pe un incredibil loc 3 din cele 41 de județe (plus capitala), însă variația de la un al la altul (martie 2018 vs. 2017) nu mai este chiar atât de bună, performerii lunii la capitolul șomaj fiind județele Prahova (de la 12.110 de șomeri la 8.876 de șomeri într-un an), Dâmbovița, Dolj, Suceava și Călărași. Aradul se situează pe locul 11 în acest top.

    efectiv salariati ARAD
    numar someri Arad
    Sursa: statisticiromania.ro

    Nu putem spune că în proporții fulminante, dar media salariului net și brut a crescut, deși acest lucru nu ține neapărat de angajatori, fenomenul resimțindu-se în fiecare județ din România.

    Până aici totul arată extrem de bine, dar ce se întâmplă dacă ne comparăm cu alte orașe?

    De exemplu… Timișoara.

    Precum Aradul, Timișoara s-a ridicat extrem de mult în ultimul deceniu din punct de vedere economic, proporțiile fiind însă mult mai mari față de Arad. Desigur, acest lucru se datorează și faptului că este un oraș mult mai mare și este un centru universitar în zona de Vest, ca să nu mai spunem de faptul că peste 3 ani (în 2021) va fi un incontestabil centru cultural. Capitală Culturală Europeană, chiar.

    exporturi FOB Arad Timisoara

    Salarii? Ne putem compara cu Călărași și Mehedinți

    E de înțeles, pe omul de rând îl interesează cel mai mult salariul net (în mână), iar dacă comparăm cele două județe din Vest la acest capitol, avem o medie de 2299 RON în Arad și o medie de 2864 RON în Timiș, deci o diferență de 565 lei.

    Teoretic nu este o diferență mare, însă dacă aruncăm un ochi la clasamentul pe luna martie 2018, ne situăm abia pe locul 23 la nivel de țară și sub media de salariu net ale județelor Sălaj (locul 22), Giurgiu (21), Călărași (19), Gorj (18), Mehedinți (14) sau Dolj (13). Pe primele 10 poziții se află – în următoarea ordine – București (cu o medie de 3.555 lei), Cluj (singurul județ cu o medie de peste 3000, în afara capitalei, mai exact 3069 pe luna martie 2018), Ilfov, Timiș, Sibiu, Iași, Brașov, Olt, Prahova și Mureș. Detalii aici.

    SALARIU MEDIU NET ARAD TIMISOARAsalariu mediu net Arad Mehedinti
    Sursa: statisticiromania.ro

    Situația este și mai necăjitoare dacă ne uităm din nou la clasamentul performerilor la capitolul salariu mediu net, cea mai mare creștere din martie 2017 până în martie 2018 înregistrând județul Mehedinți (județul de reședință al municipiului Drobeta-Turnu Severin, care a trecut de la 1.807 RON la 2.208 RON cu o variație de 22,19%). Urmează în același clasament județele Olt, Brașov, Satu Mare și Iași, Aradul fiind abia pe locul 38.

    performeri salariu mediu net
    Sursa: statisticiromania.ro

    Cu alte cuvinte, problema este că deși din punct de vedere al businessului Aradul stă bine, multinaționalele vin la noi tocmai pentru că lucrăm ieftin, deci situația nu mai este chiar atât de roz în ceea ce privește nivelul de trai.

    Această ipoteză e întărită de analiza recentă realizată de Ziarul Financiar, bazată pe datele In­spec­ţi­ei Muncii aferente lunii aprilie 2018, care spune că majoritatea angajaților cu salarii de peste 1.000 de euro net pe lună lucrează în municipiul Bu­­cu­­reşti, judeţele Cluj (16.400), Timiş (13.000), Ilfov (9.900), Braşov (6.400), Iaşi (5.900), Sibiu (5.500) şi Prahova (4.600), iar din totalul celor peste 5,2 milioane de salariaţi cu normă întreagă la nivel naţional, cei 217.402 angajaţi cu salarii de peste 1.000 de euro net reprezintă doar 4,14% din total.

    Turism

    Turism la Arad? Care turism? – veți întreba.

    Statisticile arată că, de regulă, cel mai mare număr de turiști și înnoptări se înregistrează în județul Arad în luna august (cu un maxim de 26.644 de persoane în 2015), tendința este însă descrescătoare în ultimii patru ani dacă ne raportăm la celelalte orașe. Dacă în anul 2014 ne-am situat pe locul 11 la nivel de țară (cu 48.719 de turiști), ceea ce nu-i deloc rău având în vedere că municipiul nu este unul neapărat turistic, în 2016 am căzut pe locul 15 (chiar dacă numărul turiștilor a urcat – desigur, nu numai la Arad – la 199.017 de persoane), iar în 2017 pe locul 17 (cu 199.416 de turiști).

    La capitolul performeri în ultimul an (din martie 2017 până în martie 2018), ne situăm pe locul 36 (din 42!) la creșterea numărului de înnoptări și pe locul 29 la creșterea numărului de turiști, liderii fiind, în ambele cazuri, Brașov și Cluj.

    La capitolul înnoptări sunt peste noi județe precum Caraș-Severin (orașul de reședință: Reșița), Argeș, Harghita sau Vâlcea, dar putem să ne liniștim, Teleorman se află la coada clasamentului atât la numărul înnoptărilor, cât și la numărul de turiști.

    Este, de altfel, incredibil, dar adevărat: Aradul stă mai bine la capitolul turism decât Alba, în ciuda faptului că Cetatea din Alba Iulia este o atracție turistică pe care Aradul nu a reușit s-o egaleze cătuși de puțin în 20 de ani și, să nu uităm, Alba Iulia este primul oraș din România cu un logo și un manual de branding. Situația celor două orașe în clasament la capitolul turism se va schimba însă, cel mai probabil, în următorii ani, deoarece județul Alba a urcat în clasament de la locul 25 în 2015 (cu 22.220 de turiști) pe locul 19 în 2017 (cu 169.645 de turiști), fiind doar la două poziții diferență de Arad.

    Ce să mai spunem atunci despre Bihor, care a pornit în anul 2014 cu 68.353 de turiști (fiind pe locul 8, iar Aradul pe locul 11), iar în primele luni din 2018 a numărat deja 93.904 de turiști, înregistrând o creștere de 19,57% față de aceeași lună din anul trecut, fiind pe locul 3 în topul performerilor. Repetăm (de dragul comparației), Aradul e pe locul 29.

    numar turisti performeri

    În loc de concluzie, se pun întrebările: în cazul în care statisticile nu greșesc și chiar avem mai mulți turiști decât am sperat (indiferent că majoritatea pot fi doar voluntari din alte țări, studenți străini sau aceiași unguri care vin în vizită la rudele lor de aici sau în Parcul Reconcilierii), oare avem ce să le oferim ca oraș? Dacă am fi și noi turiști, ce motive am avea să vizităm Aradul? Ce e de făcut, ce e de înbunătățit, atât la nivel administrativ, cât și în zona de business turistic, respectiv ca simpli cetățeni?

    Urmărește Special Arad și pe Google News, Twitter, LinkedIn și Instagram!

    Distribuie articolul

    Comentarii

    1. Din pacate singurul motiv pentru care stam bine in statistiscici este ca ne aflam in vestul tarii, cu o administratie capabila eram ca judetele Cluj si Timis. In anul 2000 aveam turism mai mare ca Timisoara si Cluj la un loc, votati in continuare Falca !

      +17 voturi
      +1
      -1
    2. Turismul in judetul nostru e contorizat dupa noptile de hotel înregistrate legal. Stăm bine pentru ca ne sunt pline hotelurile de personal venit in interes de serviciu la multinaționale sau persoane in tranzit spre vest.

      Trist.

      +8 voturi
      +1
      -1
      • …dar acesta poate fi exploatat. Și dacă cineva vine pentru câteva ore, dacă-i captează ceva ochii, vorba va circula și poate data viitoare va veni înapoi cu prietenii / familia. Dar momentan așa ceva nu prea există la Arad și interes pentru a atinge acest lucru nici atât.

        +5 voturi
        +1
        -1
    3. Asocierea dintre Arad si Timisoara nu este una favorabila Aradului. Ca sa ne exprimam plastic, realitatea recenta a demonstrat ca distributia este cam urmatoarea: Timisoara cu Open Ville si Capitala Culturala Europeana, iar Aradul cu gunoaiele (dar nici macar banii de pe acestea nu raman loco ci finanteaza tot visteria orasului Timisoara). Aradul nu prea are beneficii in aceasta asociere paguboasa (chiar deloc!).
      Cat despre turism; ce sa mai vorbim? Problema este ca nu punem in valoare ceea ce avem noi aici in Arad. Aradul are cel putin la fel de multe cladiri de patrimoniu ca si Oradea. Insa comparatia cu Oradea nu isi are rostul, nu pentru ca nu am avea cu ce sa ne mandrim, ci pentru ca in ARad sunt pur si simplu lasate in paragina. Chiar nimeni dintre „aradenii de frunte” nu a vazut cum s-a schimbat Oradea in ultimii ani? Acelasi lucra s-ar putea realiza si aici daca s-ar dori. Cu ce vom atrage turistii in Arad in 2021 cand Timisoara va fi Capitala Culturala Europeana? Cu parcarile regenerate urban din Micalaca sau din Vlaicu?
      Principalul atu al orasului este pozitia geografica (unde devansam Timisoara si Oradea). Ne aflăm la nici 500 km distanta de Viena, deci de piata Europei Occidentale, un avantaj de vreo 570-580 km fata de zona Bucuresti-Ilfov. Pentru companiile straine aceasta se concretizeaza in economii considerabile la cheltuielile de transport, deci costuri de productie reduse. Dar din nou ne lovim de incapacitatea (incopetenta?) „aradenilor de frunte” de a valorifica acest avantaj. Mai are rost sa mai discutam?

      +4 voturi
      +1
      -1
    4. Pai daca e asa de bine in Mehedinți de ce s-a umplut Aradul de olteni ?! Nu mai zic de Timișoara. Statisticile astea is ceva de genul : daca tu ai doua paini si eu nu am niciuna inseamna ca avem fiecare o pâine. In judetele mentionate principalul angajator este statul si companiile sale, unde salariile sunt in general mai mari decat in fabricile automotive din Arad. Problema este ca nu prea poti compara un judet cu aproape 140.000 de locuri de munca cu judete cu 30, poate 40.000 de locuri de munca, multe din ele la stat. Cifra de afaceri a Aradului se vede pe graficul ala ca este de 10 ori mai mare decat in Mehedinți si de 3-5 ori mai mare decat restul județelor cu care suntem comparati. Nu e dracul chiar asa de negru in Arad, nu mai dramatizati atata. Suntem un oras de 160.000 de locuitori, preponderent industrial…astia suntem, cu asta defilam. Nu putem avea pretentii de joburi bine platite in IT sau servicii cand noi suntem 0 la infrastructura cladiri de birouri si nu exista personal specializat, avand in vedere calitatea slaba a invatamantului superior, comparativ cu Timișoara sau Cluj. Cu o administratie competenta ne-am fi putut compara macar cu Oradea si Sibiul, care isi iau avant in turism, servicii…dar, asa, cu primarul de valoare pe care il avem ramanem deocamdata pe loc, cu laudele lui despre industria Aradului, la care uita ca nu are nici un merit, aproape toate companiile mari fiind venite in Arad inaintea trenului de la Brad cu care a ajuns el. Si va fi doar vina noastra daca si dupa 2020 vom continua pe ideea „lasa ca macar a si facut ceva, chiar daca a mai si furat”!

      +2 voturi
      +1
      -1

    Scrie un comentariu

    3 + 6 =

    Redacția Special Arad își rezervă dreptul de a selecta și a modera comentariile în funcție de relevanța lor față de subiect. Comentariile care nu fac referire la subiectul prezentat nu vor fi aprobate. De asemenea, răspunderea juridică aparține autorului comentariului.