E greu de crezut că un film documentar românesc cu câțiva alergători, ce-i drept mai toți ultramaratoniști, poate umple o sală mare de cinema la Arad, unde ca toate cele, până și Cinema City pare să se târască de pe o zi pe alta. Dar realitatea a arătat că Via Transilvanica, un vis ajuns realitate și de aici pe buzele tuturor iubitorilor de natură, şi arădeanca Eva Hochbauer pot face asta.

Via Transilvanica, „dintr-un capăt al țării… până la capătul puterilor!”

Întâmplarea a avut loc duminică la Arad, dar povestea a început de mult, din 2018, și a continuat în toamna anului 2022, când opt sportivi de anduranță, printre care și ultramaratonista din Arad, Eva Hochbauer, s-au alăturat lui Tibi Ușeriu, răspunzând astfel provocării celui care a dat viață Viei Transilvanica.

Provocarea a sunat așa: să încerce traversarea țării în alergare, pe primul traseu de lungă distanță din România, Via Transilvanica, de la Putna până la Drobeta Turnu-Severin.

Aveau în față aproape 1.400 de kilometri de drum şi 25 de zile. Filmul proiectat la Arad duminică, „Apă şi talpă”, e povestea acestei alergări devenită o explorare profund umană „dintr-un capăt al țării… până la capătul puterilor!”.

„Apă şi talpă” şi cele două proiecţii speciale de la Arad

Pentru că, cu două zile înainte de proiecţia documentarului „Apă şi Talpă” în prezenţa protagoniştilor, evenimentul era sold out, arădeanca a reuşit să-i convinsă pe cei de la Cinema City să mai proiecteze o dată documentarul. Cu jumătate de oră înainte, adică duminică, de la 18.30, astfel încât protagoniştii să poate fi prezenţi în ambele săli, pentru a deschide ambele proiecții și pentru sesiunile de Q&A de la final.

Probabil singura greşeală a fost că nu au mediatizat suficient decizia de a face două proiecţii în prezenţa echipei, aşa că mulți dintre cei care au văzut că evenimentul de la ora 19.00 era sold out, nu au mai venit să vadă dacă protagoniştii vor lua parte şi la proiecţia programată cu jumătate de oră înaintea celei iniţiale. Au decis, probabil, că vor alege o altă zi pentru film, în condiţiile în care „Apă şi talpă” va rula la Cinema City Arad până în 14 noiembrie.

Și a fost păcat pentru că ar fi avut șansa să se molipsească, încă de duminică, de frumuseţea peisajelor, iar mai apoi de energia şi entuziasmul protagoniștilor filmului și a unuia dintre părinții Via Transilvanica, Alin Ușeriu, chiar și la proiecția 2.

Absenţa vedetei filmului şi a proiectului Via Transilvanica, Tibi Uşeriu, a lăsat poate şi ea o umbră peste proiecţie, dar chiar și lui îi e imposibil să fie în două locuri în acelaşi timp. Parte din echipa documentarului s-a aflat în alt oraş, la altă proiecţie, dar arădenii au avut parte de mulţi dintre cei care au creat minunata poveste a celor 25 de zile de alergare pe cei 1.330 de kilometri de Via Transilvanica.

Arădeanca Eva Hochbauer, pata de culoare din „Apă și talpă”

Singura alergătoare din documentar, pata de culoare a filmului, arădeanca Eva Hochbauer, a fost şi sufletul dezbaterii de după, în sala mică, în care proiecţia a fost pusă pe picioare rapid şi la care am ajuns şi noi.

Fumătoare înrăită, fapt evident și în documentar, Eva nu s-a gândit nicio secundă să abandoneze. N-a avut nevoie de nicio atenţie specială în timpul celor 25 de zile de alergare. „Tu de noi să ai grijă, nu de Eva, că ea va ajunge”, i-a spus Tibi Uşeriu fratelui său care se temea că arădeanca nu va reuşi să străbată în timpul limită stabilit unul dintre segmentele de traseu.

Eva, care a ajuns la final, exact ca și ceilalți protagoniști, în ziua a 25-a, a devenit acum și părinte de drum pe o secţiune din Via Transilvanica, „din Poiana până aproape de Gărâna”.

Cele 85 de minute de poveste despre Via Transilvanica

85 de minute despre cum te transformă natura și cum te poate salva alergarea, despre victoriile câştigate în lupta cu tine și cu lumea, dar mai ales 85 de minute de peisaje tulburătoare de pe Via Transilvanica.

Lupta cu tine și cu limitele tale, pierderea și recâștigarea credinței, frica de abandon, acceptarea propriilor limite, renunțarea treptată la orgoliu, căderea măştilor și, apoi, bucuria de zi cu zi.

Despre acestea e „Apă și talpă”, film condimentat cu smulgerea unei unghii care a avut de suferit în alergarea a zeci de kilometri într-o zi, câteva entorse, rătăciri noaptea prin pădure, strategii care te ajută când ți-e frică de câinii de stână sau când vezi urme de urși şi ştii că eşti pe teritoriul lor, seri în care ajungi rupt la cazare.

Din spate, însă, răzbește povestea lui Tibi Ușeriu, care își amintește, în timp ce aleargă, că nu credea că se pot face bani mulți decât din furat (acest fapt și alte infracțiuni l-au costat 10 ani de viață, trăită în pușcărie) și că la început (după ce a devenit vedetă – n.r.) s-a mirat să vadă că poți face 1.500- 2.000 vorbind 45 de minute în public.

Mai sunt, însă, pe fundal, în „Apă şi Talpă” poveştilor celorlalți maratonişti, lupta cu cancerul, cu vârsta şi convingerilor celorlalţi că alergi degeaba sau că nu mai poţi alerga, lupta cu proprii demoni. Mai e, tot pe fundalul maratonului de 25 de zile, cerul, vremea, când însorită, când ploioasă, pădurile, superbele păduri româneşti, dealurile, colinele, oamenii și animalele. Şi viața din cele 400 de comunități încă neatinse de modernitate și bolile cu care vin acestea peste tot.

Pentru că prin „Apă şi talpă”, Tăşuleasa Social vrea să ţină cât mai mult în viaţă aceste comunităţi.

Strigătul: cele 400 de comunităţi pe care Via Transilvanica vrea să le ţină în viaţă

„Niciodată noi, cei de la Tășuleasa Social, nu vom putea ține în viață o infrastructură socială fără dvs. Fără toţi cei care parcurg Via Transilvanica. Aceasta (“Apă și talpă”) este o degustare. Am făcut mari eforturi ca să producem acest film (…) tocmai ca să avem încă un motiv să povestim cu dvs. despre Via Transilvanica.

Prezenţa noastră aici este ca un strigăt și ca o invitaţie: să mergeţi să vedeţi cum este acest univers rural pe cale de dispariție. A dispărut în toate ţările din vestul Europei. Va dispărea şi de la noi, dar este păcat ca noi să fim contemporani cu această lume şi să nu o vedem! Cred că e ultima fereastră care se deschide către acest univers, pe unde trece Via Transilvanica.

Sunt 400 de comunităţi care au o şansă reală să existe în continuare. Proiectul nostru nu este unul turistic. E un proiect social la bază şi mie mi se pare că avem această şansă să trezim şi să ţinem obloanele deschise la această fereastră, un timp, după puterile noastre, pentru că el este un răspund la identitatea noastră”, a punctat după proiecția pregătită pe ultima sută de metri, Alin Ușeriu.

63 de zile pe jos şi o îmbrăţişare de împărţit la toţi

Alin Uşeriu a făcut Via Transilvanica pe jos, în aceeaşi perioadă în care protagoniştii filmului au alergat. A avut nevoie de 63 de zile pentru a străbate cei 1.330 de km.

„A fost un sfârşit bollywoodian, când am ajuns la Drobeta Turnu-Severin și ne-am îmbrățiat cu toții și m-am strâns în brațe cu fratele meu. Am știut că emoţia pe care am simţit-o cu toţii atunci trebuia să o împărţim”, a punctat Alin Ușeriu.

Mii de români au făcut deja, în plimbare, în alergare sau cu bicicletele, parte din cel mai lung traseul montan din România, Via Transilvanica, opera privată a ONG-ului Tăsuleasa Social și a fraților Ușeriu. Tot mai mulți vin să alerge, să meargă cu bicicleta sau să se plimbe pe aici, fie că sunt români, fie că sunt străini.

Cazările în satele străbătute de Via Transilvanica devin tot mai scumpe, spun şi cei care au fost pe traseu și au ajuns la proiecţiile din Arad, dar acesta e efectul imposibil de evitat al lucrurilor care devin populare. Despre Via Transilvanica s-a scris deja în cele mai citite ziare ale lumii, iar acesta e preţul celebrităţii.

25.000 de turiști străini pe Via Transilvanica, în acest an

Legat de impactul aparițiilor în presa internațională, Alin Ușeriu ne-a indicat faptul că

„Anul acesta s-a împrăștiat ca focul în vânt Via Transilvanica în presa internațională și mie mi s-a părut că a fost cel mai mare beneficiu care i se poate aduce țării acesteia, care e o destinație aproape necunoscută. Sau, dacă este cunoscută, nu e la nivel pozitiv.

De obicei, în străinătate, planurile se fac cu cel puțin doi ani înainte, deci efectul a ceea ce a apărut în presa internațională anul acesta îl vom vedea peste doi ani de zile. Pot spune, însă, că deja se simte o prezență a străinilor foarte mare. Anul acesta estimăm că, pe perioade de 5-7 zile, au fost cel puțin 25.000 de străini”.

Via Transilvanica, inclusă în top 100 cele mai frumoase destinații din lume, de către TIME Magazine

Despre urşii şi câinii de pe cel mai lung traseu montan

Cum povestea urșilor de pe traseele montane din România e și ea pe buzele tuturor, Alin Ușeriu a ținut să ne indice faptul că „Nu s-a raportat niciun caz serios despre urși. Au fost văzuți, prezența ursului e acolo, împărțim aceleași cărări cu urșii, ei noaptea, noi ziua, dar nu s-au raportat probleme.

Nu am avut probleme serioase nici cu câinii. Câinii iși apără și ei teritoriul noaptea. Noi nu recomandăm să se meargă noaptea pe Via Transilvanica. Dar nu poți evita acest pericol, există, câinii sunt e o problemă reală în țara noastră”.

Despre „Apă şi talpă”, Via Transilvanica şi Tibi Uşeriu, pe scurt

Dincolo de alergare, însă, dincolo de cele 400 de comunități de pe drum, dincolo de natură și animale, documentarul s-a vrut, așa cum susține Alin Ușeriu, un nou ambasador al Viei Transilvanica.

„Apă şi talpă” este documentarul independent realizat de Mircea Gherase şi Lucian Mircu, în care nouă alergători, sportivi de anduranţă recunoscuţi la nivel mondial, dar şi un supravieţuitor de cancer, o ultramaratonistă, un analist comportamental, un tată de familie, un alergător care îşi ignoră vârsta în ciuda avertismentelor medicilor, își propun să alerge aproape 1.400 de kilometri.

Datele seci sunt acestea: 1.330 de kilometri, peste 35.000 de metri diferenţă de nivel, peste 60 de kilometri pe zi, peste 1.700 elevație pe zi, 25 de zile.

Povestea e aceasta: Tibi Uşeriu, Corneliu Buliga, Toma Coconea, Eva Hochbauer, Florin Alexandru, Cristian Deac, Adrian Pavăl, Cornel Pop şi Paul Vulturar au alergat ca să facă Via Trasilvanica şi mai atractivă decât e acum, să devină cunoscută dincolo de lumea montaniarzilor. Filmul vorbeşte despre eforturilor lor, despre bucuria şi durerea de a alerga, despre victorii, dar și despre abandon, pentru că nu toți au ajuns până la Dunăre.

„Dacă te gândeşti că o să alergi 1.400 de kilometri timp de 20 de zile şi n-o să te doară nimic, te înşeli amarnic. O să te doară şi o să te doară foarte repede“, îi avertiza Tibi Uşeriu înainte din prima zi de alergare, pe colegii săi de suferință.

Din 8 noiembrie, echipa filmului „Apă și Talpă” a intrat într-un alt maraton, cel al întâlnirilor cu publicul din 18 oraşe: Arad, Baia Mare, Bacău, Bistriţa, Braşov, Brăila, Bucureşti, Cluj-Napoca, Câmpina, Constanţa, Deva, Drobeta-Turnu Severin, Galaţi, Piatra Neamţ, Sibiu, Suceava, Târgu Mureş, Timişoara. Până pe 14 noiembrie, puteți vedea documentarul la Cinema City Arad.

Via Transilvanica e primul traseu de lungă distanţă din România, amenajat de Asociaţia Tăşuleasa Social. Povestea visului lui Tibi Ușeriu și a fratelui său, Alin Ușeriu, o puteți afla de pe pagina Via Transilvanica. Cum a ajuns Tibi Ușeriu de la infractorul care putea face doar 27 de paşi în celula sa la câştigător al celor mai grele ultramaratoane din lume şi mai apoi la un model de urmat, puteţi afla din cartea sa autobiografică: „27 de paşi”.

Citește și: 

• Via Transilvanica, inclusă în top 100 cele mai frumoase destinații din lume, de către TIME Magazine

• Primul documentar despre Via Transilvanica, proiectat la Arad în prezenţa regizorului. Aradul speră să adune bani pentru o bornă pe acest drum care unește!