marþi, 28 mai, 2024

Special Arad Logo

    And the winner is… everyone

    de - | 22 decembrie 2015, 11:23 AM | Cultură

    0

    Cronică de teatru

    Duminică seara am participat la o piesă foarte bună care s-a ţinut în Club Nerv, protagoniştii urcaţi pe scenă fiind Andrada Grosu, Maria Soilică și arădeanul Ioan Paraschiv (poreclit dintotdeauna Johnny). Ultimul menţionat s-a dat în spectacol în cel mai frumos mod cu putinţă, şi n-a făcut-o degeaba, ci pentru că, bineînţeles, era alături de foşti colegi şi vechi prieteni. Publicul, la fel, a fost încântat peste măsură de jocul celor trei, aceştia etalându-ne probleme legate de exploatarea sexuală, consumerism, advertising, selfie-uri, trădare, materialism, falsele prietenii ş.a.m.d. În termeni unanimi, povestea a reluat subiecte şi teme contemporane dominante, cum ar fi ipocrizia generală a individului, respectiv criza de substanţă şi actele egotice care ne bântuie minţile zilnic. Noţiuni care, din păcate (sau din fericire), nu pot fi etalate în cuvinte nicicum. Pe hârtie va rămâne doar această cronică, perisabilă şi stupidă ca o muscă înviată-n casă.

    Când spun că lumea a participat la show-ul trioului bucureştean, mă refer la desele instanţe în care spectatorii au izbucnit în cel mai sincer râs, dar şi la cele în care cei aflaţi pe scaune au contribuit realmente la derularea anumitor scene. Aici putem vorbi despre ceapa care s-a pierdut printre scaune şi cu care actorii s-au frecat pe ochi, să pară cât mai sensibili şi cât mai afectaţi (şi cred că s-a-ntâmplat pe bune). Apoi, Johnny mereu cerea ţigări şi foc şi scrumiere, şi totul a fost un haos nemaipomenit, cu veniri şi plecări şi valize, care periodic treceau cu nonşalanţă printre tabureţi.

    Fetele erau îmbrăcate deosebit de sumar, dar cu multă decenţă şi gust, iar la faţă sclipeau ca nişte bibelouri. Cât despre Johnny (câştigător al Galei Tânărului Actor în anul 2013), acesta le ordona constant să sară cu el în pat, să-i facă de mâncare, să-l distreze şi să aleagă dintre două roluri: cea de gospodină sau cea de amantă desăvârşită, cu jartiere şi tot tacâmul. În total, cred că au schimbat vreo trei garderobe, însă n-au exagerat niciunul cu nimic.

    Lăsate singure, cele două ba rivalizau, ba se complimentau, făcându-şi poze din ce în ce mai provocatoare. Una dintre cele mai comice situaţii a fost cea în care o fată şi-a proptit foehnul în moacă pentru a părea dintr-un clip lasciv cu celebrităţi. La un moment dat, se întoarce muşchiulosul serii, cu umerii goi şi cămaşa descheiată, şi le complimentează pe rând pentru reuşita bănească (1000 versus 3000 de euro), sărutându-le şi renunţând la fel de „spontan”, ba la una, ba la cealaltă. Una era cu fotografia, alta cu literatura. Şi nu de oricare, ci erotică… ştiţi voi, Henri Miller şi de alea.

    Mereu am crezut în asemenea piese („de bar” – cum le numeşte Johnny), pentru că ele prind la public mult mai bine, chiar dacă acesta e restrâns. Pe alocuri te poţi juca în cel mai simplu şi plăcut fel cu putinţă. Pe scurt, oamenii (şi dacă tot veni vorba, a fost destul de plin) au reacţionat pozitiv la fiecare replică şi gest, iar seara până la final s-a derulat nemaipomenit de bine. După atâta dramă, umor şi ironie într-o singură noapte, pot spune cu mâna pe inimă că toţi am ieşit câştigători.

    Iulian Leonard

    Urmărește Special Arad și pe Google News, Twitter, LinkedIn și Instagram!

    Distribuie articolul

    Scrie un comentariu

    0 + 3 =

    Redacția Special Arad își rezervă dreptul de a selecta și a modera comentariile în funcție de relevanța lor față de subiect. Comentariile care nu fac referire la subiectul prezentat nu vor fi aprobate. De asemenea, răspunderea juridică aparține autorului comentariului.