Concert extraordinar al violonistului Gabriel Croitoru, sub bagheta lui Roberto Salvalaio, la Arad
Numărat printre obişnuinţele simfonice universale, unitar prin concepţie şi eforturi de interpretare, Medalionul Mendelssohn, programat pentru seara de sâmbătă, 11 octombrie, de la ora 19, la Sala Palatului Cultural, reflectă debutul epocii romantice şi se concentrează asupra reconfigurărilor de limbaj de la începutul secolului al XIX-lea. Fixând etape de carieră şi creaţie, Uvertura Hebridele, Concertul pentru vioară şi orchestră şi Simfonia a IV-a, în la major, Italiana, reprezintă ópusuri de scenă, alese demonstrativ.
„Dedicăm un program Mendelssohn, compozitorului care într-o viaţă scurtă, de numai 38 de ani, a scris 121 lucrări în toate genurile, vădind în clasicimul construcţiilor o imaginaţie vie şi un lirism pitoresc…” , a spus Alin Văcean, managerul Filarmonicii de Stat Arad.
Întrunind similitudini de formă, textură şi tehnică instrumentală cu clasicii predecesori, Mendelssohn apelează la stimuli extra muzicali şi stabileşte, în conformitate cu limbajul nou al veacului, conexiuni cu literatura, istoria sau geografia. Felix Mendelssohn Bartholdy este cel care a dat viaţă „primului tablou marin al muzicii romantice” (Hebridele – 1830) – cel care deschide programul simfonic al serii – şi celei de a IV-a simfonii, supranumită Italiana şi inspirată şi ea la rândul ei din istoria, arta şi peisajele celei mai muzicale dintre peninsulele continentului.
La standarde similare de recunoaştere se ridică, totodată, marele favorit violonistic – Concertul în mi minor op. 64 – pregătit ca moment central al serii dirijate de maestrul Roberto Salvalaio şi argumentat instrumental de multiplul laureat internaţional, Gabriel Croitoru.
Comentariile portalului
Aha, dacă realizarilee sunt în funcție de datele dan biblie, probabil că autostrăzile se vor face până la apoca lipsă! Aia mare, sau mică, nu mai contează...
Poate nu ar strica să vă documentați ceva mai atent. Veți putea observa că procesiunile ortodoxe legate sau inspirate din viața lui Iisus (deci, inclusiv drumul crucii) (...)
Sa-mi spuna cineva de ce acesti calugari copiaza Via Dolorosa de la Romano Catolici. Biserica Ortodoxa nu are " Drumul Crucii" inclus in randuiala bisericeasca . In nici o carte de cult (...)