Astăzi, marți, se împlinesc exact doi ani de la atacurile teroriste comise de Hamas împotriva Israelului, evenimente care au declanșat războiul din Gaza — un conflict ce continuă să zguduie Orientul Mijlociu și să genereze efecte la scară regională și globală.

Pe 7 octombrie 2023, mii de combatanți ai Hamas și ai Jihadului Islamic au lansat cel mai sângeros atac din istoria Israelului. Aproximativ 1.200 de persoane au fost ucise, iar alte 251 au fost răpite și duse în Fâșia Gaza. În replică, Israelul a declanșat o campanie militară de o amploare fără precedent, menită să distrugă infrastructura Hamas, dar care a dus și la o catastrofă umanitară fără egal în ultimele decenii, potrivit Radio România Actualități.

După doi ani de confruntări, bilanțul umanitar este copleșitor: peste 67.000 de persoane și-au pierdut viața în Gaza, dintre care aproximativ 18.000 sunt copii, potrivit estimărilor organizațiilor internaționale. Peste jumătate dintre clădirile din enclavă au fost distruse sau grav avariate, iar sute de mii de civili trăiesc astăzi fără adăpost, apă potabilă sau acces la servicii medicale. Organizația Mondială a Alimentației avertizează că aproximativ 500.000 de oameni se confruntă cu foamete severă, în ciuda eforturilor umanitare ale ONU și ale statelor donatoare, potrivit World Food Programme (WFP).

Critici dure de la Bruxelles după ce Israelul ar fi bombardat o școală din Fâșia Gaza

Conflictul nu a rămas însă limitat la Fâșia Gaza. El s-a extins rapid în Liban, unde gruparea Hezbollah a lansat atacuri asupra Israelului, iar miliția Houthi din Yemen, aliată a Iranului, a început să lanseze rachete și drone spre teritoriul israelian.

Hezbollah a atacat cu peste 100 de rachete Israelul, după ce armata israeliană a lovit sute de baze ale grupării teroriste din Liban

Escaladarea a atras și Iranul într-o confruntare directă, soldată cu pierderi semnificative pentru Teheran și pentru Hezbollah, în urma ripostei israeliene.

Iranul a atacat Israelul cu peste 180 de rachete balistice. Liderul suprem iranian: „Victoria vine de la Allah și este aproape” | Video

În plan diplomatic, Israelul s-a confruntat cu critici internaționale tot mai dure pentru amploarea și intensitatea operațiunilor sale militare din Gaza. Curtea Penală Internațională a emis mandate de arestare pentru crime de război pe numele premierului Benjamin Netanyahu și al fostului ministru al apărării Yoav Galant, acuzându-i de responsabilitate pentru atacurile asupra civililor și blocarea ajutorului umanitar.

Curtea Penală Internațională a emis mandate de arestare pe numele lui Benjamin Netanyahu și a liderului Hamas

Ca reacție politică, mai multe state occidentale, între care Franța și Marea Britanie, au decis în ultimele luni să recunoască oficial statul Palestina, o mișcare menită să exercite presiune diplomatică asupra Israelului și să impulsioneze negocierile pentru o soluție politică.

Franța recunoaște oficial statul Palestina. Macron: „Nimic nu justifică războiul în desfășurare”

Spania, Irlanda și Norvegia recunosc oficial statul palestinian

În interiorul Israelului, tensiunile au crescut: proteste masive au loc frecvent, conduse mai ales de familiile ostaticilor, care acuză guvernul că nu depune suficiente eforturi pentru eliberarea acestora, scrie Politico.

Problema ostaticilor rămâne, de altfel, tema centrală a negocierilor aflate în desfășurare în Egipt, unde reprezentanți ai Israelului și ai Hamas, cu medierea SUA, a Egiptului și a altor state arabe, discută un acord de încetare a focului, eliberarea prizonierilor și creșterea fluxului de ajutoare umanitare către Gaza, scrie Associated Press.

Negocierile se lovesc însă de obstacole majore: Hamas cere retragerea completă a armatei israeliene din Gaza, în timp ce Israelul și Statele Unite insistă asupra dezarmării totale a Hamas înaintea oricărui armistițiu permanent.

La doi ani de la izbucnirea războiului, pacea pare încă departe, iar ambele părți se confruntă cu presiuni uriașe — politice, umanitare și internaționale. În timp ce negocierile continuă la Sharm el-Sheikh, în Egipt, zgomotul bombardamentelor încă răsună în Gaza, iar speranțele pentru o încetare durabilă a focului rămân fragile.

Un secol de tensiuni și războaie

Rădăcinile conflictului actual se întind până la începutul secolului XX. După prăbușirea Imperiului Otoman, teritoriul numit atunci Palestina a intrat sub mandat britanic. În 1947, ONU a propus împărțirea regiunii între evrei și arabi, dar planul a fost respins de statele arabe, scrie BBC.

Un an mai târziu, în 1948, statul Israel a fost proclamat, declanșând primul război arabo-israelian. Peste 700.000 de palestinieni au fost alungați sau au fugit din casele lor — începutul celei mai mari crize de refugiați din Orientul Mijlociu.

Au urmat alte conflicte majore: războiul din 1967, când Israelul a ocupat Cisiordania, Ierusalimul de Est și Fâșia Gaza, și războiul din 1973, care a adâncit prăpastia dintre Israel și lumea arabă. În 1993, Acordurile de la Oslo au adus o scurtă speranță: Autoritatea Palestiniană a fost creată, iar Hamas a apărut ca mișcare islamistă radicală opusă compromisului.

După retragerea israeliană din Gaza, în 2005, Hamas a preluat controlul enclavei în 2007, înlăturând forțele loiale Fatah. De atunci, regiunea a fost scena a patru războaie majore și a numeroase crize umanitare, marcate de blocade, atacuri aeriene și atentate sinucigașe.