Fie că este vorba de eșarfa tricoloră, însemnul primarilor, fie de drapelul României, însemnele oficiale sunt tratate cu o condamnabilă ușurință în Pecica. Și cu un dispreț la fel de condamnabil. În 2022, de Ziua Națională, drapelul României a fost profanat în cadrul unui spectacol organizat de primărie.

La Pecica a fost profanat drapelul României, chiar de Ziua Națională, dar nicio autoritate nu a avut reacție

Evident, nicio autoritate nu s-a sesizat, nicio organizație neguvernamentală nu a intervenit, niciun partid nu a protestat. Nemaivorbind despre organele judiciare – probabil drapelul acela profanat nu a depus plângere…

Înainte de a vorbi despre evenimentul în care eșarfa primarului a fost „profanată”, se impun câteva precizări.

Eșarfa tricoloră reprezintă un însemn al calității de primar.

Pentru a evita anumite situații neplăcute ce ar putea izvorî din autonomia locală, modelul eșarfelor tricolore este reglementat de Guvern, astfel că toate sunt la fel – încă n-am auzit să se fi făcut ceva „inovații”. Iar dacă primarul știe în ce situații se poartă, totul este simplu și perfect. Mai ales la Pecica n-ar trebui să fie probleme după atâtea mandate cu „eșarfa la gât”.

Surprinzător însă, tocmai aici, unde s-a întâmplat să fie profanat drapelul României, s-a întâmplat recent să fie „profanată” eșarfa tricoloră din dotarea primarului de Pecica, unul dintre cei mai vechi primari în funcție din județul Arad (peste 16 ani). Ceea ce exclude din start suspiciunea de necunoaștere a situațiilor în care se cuvine ca primarii să poarte eșarfa tricoloră.

Totuși, pentru cei care nu sunt familiarizați cu aceste probleme, să spunem că eșarfa tricoloră se poartă „în mod obligatoriu la Ziua Națională a României, la solemnități, recepții, ceremonii publice și la celebrarea căsătoriilor, indiferent de locul de desfășurare a acestora” (evident, ultima precizare privind locul de desfășurare se referă la căsătorii).

Așadar, legea nu menționează exhaustiv toate situațiile în care primarii trebuie sau pot să poarte eșarfa tricoloră, dar nici nu prezintă vreo dificultate de înțelegere în cele mai multe cazuri. Totuși, sintagma „ceremonii publice” ar putea genera anumite confuzii, deși singura interpretare logică și practică este aceea că ceremoniile publice sunt evenimente organizate de autoritățile locale sau centrale, cu caracter solemn și adresate comunității.

Adică, sunt ceremonii publice inaugurarea de grădinițe, școli, spitale, cămine culturale sau alte instituții publice, inaugurarea unei baze sportive sau a unor lucrări de infrastructură publică, evenimente cu tăiere de panglică, discursuri oficiale, invitați și presă.

În aceste condiții, faptul că la inaugurarea Bazei sportive din satul Turnu, aparținător orașului Pecica, primarul nu a purtat eșarfa tricoloră este cel puțin ciudat, ca să nu spunem dubios. Asta, mai ales în considerarea relației ceva mai „zbuciumate” a primarului cu mulți torneni.

O relație care reflectă oarecum complexitatea situației din Pecica, din perspectivă demografică, lingvistică și socială. Situație complexă, dar nu complicată, poate cu excepția situației sociale, puternic influențată de alesul numărul unu al Pecicăi, vechi deținător de eșarfă tricoloră în oraș.

Mai în glumă, mai în serios, în Pecica se spune (în șoaptă, să nu audă primarul) că pecicanii sunt împărțiți în trei categorii: buni, răi și vor vedea ei ce pățesc cu primarul. Această situație s-a schimbat puțin după alegerile din 2024, când, pentru că nu au votat „corespunzător”, au intrat și tornenii în clasament.

Deci, acum sunt patru categorii: buni (ăia care l-ar lăuda pe primar și pentru orele de somn – un fel de doamna Lucia din Arad), răi (ăștia-s ăia care vorbesc vrute și nevrute, de-l supără pe primar; nu se rabdă și mai scriu și pe Facebook; totuși sunt considerați recuperabili sau îl au pe primar la mână), or să vadă ei ce pățesc (ăștia au avut conflicte cu primarul și au intrat în colimatorul acestuia; irecuperabili; dați în consemn la „locală”; nu sunt chemați niciodată la pomana porcului) și torneni (fără cuvinte; se caută formula legală pentru scoaterea în afara legii a numelor care conțin de două ori litera „ș”, de exemplu, Șușcă).

Ironia sorții face ca acest clasament să fi intrat în vigoare exact în perioada în care primăria a făcut, probabil, cele mai mari investiții din mulții ani de mandat ai actualului primar. Bine, ca să-și justifice locul în clasament, tornenii (mă rog, nu chiar toți) sunt cam nemulțumiți de investiții. De fapt, de calitatea lucrărilor la noul Cămin Cultural și la modernizatul teren de fotbal – după cum se poate vedea în fotografiile de mai jos.

Ce înseamnă să ai un nume scurt, dar în care a intrat de două ori litera „ș”… Este singura noastră explicație la aceste imagini.

Revenim la inaugurarea Bazei sportive modernizate, bază al cărei punct central este terenul de fotbal sau, cum îl numește inclusiv primarul, „Stadionul”, căruia i s-a dat numele „Arsenov Radoia”. În memoria celui care, până în mai 2023, când a plecat dintre noi, a condus echipa de fotbal din Turnu, fiind recunoscut ca sufletul și portofelul echipei, Arsenov Radița – așa îl cunoșteau toți cei care aveau tangență cu fotbalul județean și așa ar fi trebuit să se numească terenul, nu Radoia, chiar dacă acesta era numele lui „din buletin”, cum se spune.

Atât de mult respect a avut primarul pentru torneni, pentru Radița și pentru întregul eveniment, încât s-a prezentat la festivitatea de inaugurare fără eșarfa tricoloră. Aia pe care n-a uitat-o în alte ocazii. Bunăoară, la inaugurarea Teatrului de vară, la care a fost prezent și președintele CJA, Iustin Cionca, a avut-o în dotare, așa cum scrie la lege: „Pe umăr, de la umărul stâng la șoldul drept”.

Sau la întâlnirea cu Elvis, care – n-avem absolut nicio îndoială – este om de vază în Pecica, de vreme ce a fost întâmpinat de primar cu eșarfa pusă regulamentar.

În dreapta, domnul Elvis

Sursa foto: facebook

La inaugurarea „stadionului” de la Turnu nu s-a putut… Evenimentul nu s-a ridicat la nivelul elevatei întâlniri cu domnul Elvis și a fost mult sub cel al inaugurării Teatrului de vară. Fără eșarfă tricoloră la o astfel de ceremonie, primarul nici n-ar fi trebuit să taie panglica. Pentru că, fără eșarfă, este un cetățean oarecare din asistență, unde poate purta pantaloni scurți și șlapi în timp ce fluieră manele sau sparge semințe.

Rușinos. Indiferent câte motive serioase ar fi avut să nu poarte eșarfa, antecedentele îl contrazic flagrant. Asta e, atât s-a putut.

O ocazie ratată de a se împăca cu tornenii. Sau, poate, o ocazie fructificată de răzbunare pe „dușmanii” din Turnu.

Bun, dar cu regretatul Radița ce-ați avut? Și cu invitații. Ori te pomenești că vicepreședintele CJA, Sergiu Bîlcea, nu merită același respect de care s-a bucurat președintele Cionca, doar pentru că nu-i născut în Pecica?

După logica asta, ne gândim cu groază la ce tratament i se va aplica președintelui PNL Arad, Gheorghe Falcă, fiind născut cel mai departe de Pecica.